Aflat în Republica Moldova cu ocazia hramului orașului Chișinău, liderul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan – însoțit de un nucleu dinamic al acestei organizații – a avut o…
Acest articol este o continuare firească a celor două precedente (Cine e agresorul (I) și Cine e agresorul (II) Constanța și litoralul), de asemenea o continuitate a articolului Minciuna 22 iunie 1941, prin care demonstrez că sovieticii nu s-au mulțumit cu Basarabia și nordul Bucovinei ocupate la 26 iunie 1940, ba chiar doreau mai mult, mult mai mult. Și numai de la noi, ci de la întreaga Europă, ba chiar întreg globul pământesc era țelul lor, în spiritul revoluției comuniste.
Republica Moldova a intrat, din nou, în retorica: “Rusia ne bate!”, în condiţiile în care Moscova a decis suspendarea importurilor de vinuri moldoveneşti, fluturând aceeaşi posibilă opţiune şi pentru legumele din mica ţară est-europeană.
Pentru oricine, ducerea la capăt a unui proiect complex, de o durată de câțiva ani,este un motiv de satisfacție, din acest punct de vedere nici eu nu fac excepție. Mai ales când este vorba de o carte mult așteptată de cititorii primelor două cărți, Când armele vorbesc și Sânge pe Nistru. A fost o muncă intensă de peste doi ani și sper că rezultatul va fi pe măsura așteptărilor cititorilor mei, fără de care demersul meu nu ar fi avut obiect.
La un an de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812, Guvernul ţarului Alexandru I a comis încă o fărădelege, de data aceasta faţă de sufletele locuitorilor de aici. La 21 august 1813 a fost semnat Decretul imperial privind crearea Mitropoliei Chişinăului şi Hotinului, act unilateral, samavolnic, prin care locuitorii dintre Prut şi Nistru supuşi canonic Mitropoliei Moldovei au fost rupţi de la matcă şi trecuţi la nou creata mitropolie. Ce a urmat se ştie: rusificarea, deznaţionalizarea, interzicerea ţinerii serviciilor religioase în limba română etc.
Comemorăm acum 73 de ani de la cedarea fără luptă a Basarabiei în urma ultimatului sovietic din 26 iunie 1940, așa cum am comemorat anul trecut 200 de ani de la raptul Basarabiei din 1812
Decapitarea bustului lui Eminescu, o copie după frumoasa sculptură realizată de marele nostru artist Ion Irimescu, este un act barbar ce aminteşte de preistoria regimului comunist-bolşevic, când trupele Armatei Roşii au invadat teritorii care nu le aparţineau, instalând cu forţa armelor sistemul criminal de tip sovietic.
INVITAȚIE LA LANSARE ȘI PREZENTARE DE CARTE – Hagi Curda – Românii din Sudul Basarabiei – Palatul Sutu, Ora 15.00
De la un capăt şi până la altul a existenţei URSS şi al ţărilor satelite, din 1917 şi până la 1991: Holocaustul roşu, soldat cu sute de milioane de morţi. Nu numai de pe cuprinsul fostei URSS, ci de pe întreg mapamondul, inclusiv România. Care, din nenorocire, după 23 august 1944 a devenit stat ocupat de către URSS.
Vedem cu toții modul în care ni se induce pe toate canalele ideea că noi, românii, suntem un popor fără trecut, fără istorie, apăruți nu se știe de unde pe acest teritoriu printr-un accident nefericit al istoriei, și drept consecință, nu avem ce căuta în Europa, suntem doar niște tolerați care nu merită aceleași drepturi de care se bucură restul cetățenilor europeni.