În judeţul Alba, la Abrud, zeci de persoane s-au adunat în faţa Administraţiei finaţelor publice, pentru a-l opri pe Csibi Barna să pătrundă în clădire. Acesta a fost detaşat aici, de la Direcţia Finanţelor Publice Harghita. Oamenii nu văd însă mutarea ca pe o pedeapsă pentru Barna, ci ca pe o ofensă adusă lor.
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth.
Este și cazul declarațiilor făcute de președintele ungar, Laszlo Kover, la 12 martie 2011, la Târgu-Mureș, menite să inducă ideea legitimității autonomiei teritoriale pe bază etnică, nu numai ca un drept legal, ci ca pe unul divin! (…) Ungaria va sprijini obținerea autonomiei Ținutului secuiesc, a declarat Kover. „Ceea ce vrea Consiliul National Secuiesc este moral, legal și corect!”
Ce s-a intamplat zilele acestea depaseste orice imaginatie: autoritatile romane inchid ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman.
După cum spuneam în articolul precedent Războiul româno-ungar de la 1919 (I) Din Apuseni pe Tisa , la 1 mai 1919, trupele române stăpâneau aproape în totalitate malul stâng al…
Steagul secuiesc nu îi discriminează pe românii care trăiesc în judeţul Harghita, conform deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). HVIM: Horthy a acţionat în interesul reunificării naţiunii.
În aşteptarea publicării volumului preconizat de Institutul Diplomatic Român, dorim să semnalăm două documente sovietice care cuprind informaţii revelatoare despre atitudinea autorităţilor române faţă de situaţia prizonierilor noştri din URSS, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Au aparut panouri care transmit mesaje ce aduc atingere demnitatii și creează o atmosferă de intimidare, degradare, umilitoare și ofensatoare, îndreptată împotriva membrilor comunității cetățenilor români de naționalitate română
Bulgaria se foloseşte de recensământ ca instrument de politică externă în relaţia cu România. Negând dreptul la exprimarea identităţii în statistica recensământului pentru românii de pe teritoriul său, Bulgaria delegitimează, practic, demersurile României pentru sprijinirea identităţii etnicilor români.
,,Această nouă încercare de a promova în ţara noastră, în mod agresiv, practicile perverse ale homosexualităţii este ruşinoasă şi condamnabilă, astfel imitându-se cele mai nereuşite modele ale realităţilor din Occident.”