Ce au îndurat atunci românii transilvăneni în anul 1849 poate fi considerat un veritabil genocid. Numeroase victime civile au avut însă şi saşii; nici cele ale maghiarilor nu au fost puţine. De aceea, îi rog pe toţi cei care citesc aceste rânduri ca în fiecare noapte a Învierii să aprindă o lumânare în amintirea lor. A tuturor.
O propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut prin Parlament fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional. Academician Dinu C Giurescu despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare?
“Aţi aruncat Ardealul orientalilor ălora de valahi; şi nu ni l-aţi lăsat nouă. Nouă, – cui? Desigur, nouă – Ungurilor; cari se ştie doară că suntem occidentali…”
“Îl întreb de sănătate. Încep prost, îmi dau seama. Bărbatul de 62 de ani începe să plângă. Înfundat, apăsat, fără zgomot.”
TAPINARII. Regia: Ioan Carmazan. Muzica: Dorin Liviu Zaharia. Retras din cinematografe dupa premiera, in 1982. Via: Ziaristi Online TV
Cititi si descarcati cartea generalului Radu Theodoru – URMASII LUI ATTILA – si nu uitati sa o dati mai departe!
Care-i parerea presedintelui Traian Basescu? Dar a premierului Emil Boc? Dar a liderului PSD – Victor Ponta? Si-au inghitit limba la comanda UDMR? Chiar sa nu fi auzit, inca, ei ca “autonomia Tinutului Secuiesc este ceruta a fi nominalizata ca o garantie internationala a drepturilor si libertatilor secuilor, in Tratatul romano-ungar”?
Rezultatul a fost înspăimântător: în doar patru luni, peste 6.000 de români civili au fost asasinaţi. Numai în judeţele Mureş şi Târnave, mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc.
In lumina ultimelor evenimente, se pare ca intentia noastra de a aduce in atentia publica demersul Bibliotecii Judetene de schimbare a denumirii se apropie de un final previzibil: Ionita Scipione Badescu va fi abandonat cu orice pret. Dupa 54 de ani de patronaj spiritual, carturarul salajean este aruncat la lada de gunoi a culturii, fiind considerat desuet, prea greoi pentru a fi pronuntat si lipsit de valoare in fata unor contemporani care, se pare, au schimbat cursul culturii romane cu vastitatea si valoarea creatiei lor.
Cei care vorbesc de o criză de identitate prin care trece acum Ortodoxia și văd Legea privind parteneriatul dintre stat și culte mai degrabă ca pe un ajutor social pe care îl dă statul Bisericii și o mită electorală, precum și ca o seducție politică din partea puterii și nicidecum ca o reînodare și continuare a unei vechi tradiții filantropice a BOR, nu cunosc absolut nimic din istoria și tradiția diaconal-filantropică a Ortodoxiei.