Ortodoxie Romanism Orthodoxy Religion Nation State Culture Tradition Civilization History Archives
Protest reusit impotriva mafiei si propagandei homosexuale de la Muzeul Taranului Roman. FOTO / VIDEO UPDATE. Contine si filmarea homosexualilor, lesbienelor, transexualilor si trisexualilor (*)
Dacă Zgonea ar fi dat un simplu search pe goagăl ar fi văzut că acei ”unii” care încearcă să sape groapa dintre cele două popoare sunt de fapt președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, care a inițiat personal ceremonia de arborare a drapelului, și șeful Guvernului de la Budapesta, care a tolerat declarațiile absolut iresponsabile și în afara uzanțelor diplomatice ale ambasadorului său la București, Oszkar Fuzes. Deci se vede foarte clar cine anume încearcă să sape o groapă în relațiile diplomatice dintre România și Ungaria.
Florin Palas: “Sunt, Doamne, copt pentru cules”, ne spune azi, domnul Nicolae Purcărea, asemeni poetului. Cine sunt culegătorii? Ziaristi Online: “Urla haita”. Urla haita acum ca si atunci. Iar haita de “ingeri ai luminii” se face ca nu aude avertismentul transmis de adevaratul si singurul Culegator, prin glasul Parintelui Justin: Nu va jucati cu Sfintii Inchisorilor!
“Istoricii reprezinta constiinta unei natiuni. Adevarul mai presus decat toate.” Asa si-a inceput alocutiunea istoricul originar din Cernauti in plenul Academiei, pentru a continua: “Holocaustul din Romania este o minciuna enorma pe plan cosmic”.
Lansarea adevaratului Raport asupra comunismului din Romania, ajuns la volumul III, prin lucrarile România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol.II. F-O (coordonator Octavian Roske) si România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste (coordonator Dan Cătănuş), a reunit, ieri, in Aula Mare a Academiei Romane, personalitati ale lumii academice, fosti detinuti politici militanti anticomunisti, inclusiv presedintele AFDPR, Octav Bjoza, reprezentanti ai CNSAS, cercetatori, specialisti in informatii, jurnalisti si mari istorici, printre care se numara si venerabilul academician Dinu C. Giurescu, omagiat in plen pentru implinirea a 86 de ani, astazi, 15 februarie.
Mircea Arman: “După câte am auzit, domnul Manolescu este extrem de frustrat că nu este primit ca membru titular în Academia Română. E problema sa, aşa cum „Tribuna” e problema mea, iar părerea dânsului despre mine nu are nici o valoare, eu mă ocup cu filosofia, nu sunt literat, iar în filosofie domnul Manolescu e necalificat. Nu mai vorbim de faptul ca dânsul e discipolul lui Gogu Rădulescu câtă vreme eu sunt al lui Anton Dumitriu.”
Portalul Ziaristi Online prezinta in premiera un extras din lucrarea România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol.II. F-O (coordonator Octavian Roske), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – Academia Romana, Bucuresti, 2012, volum a carui lansare va avea loc in aula mare a Academiei Romane, joi, 14 februarie 2013, la ora 11.00. Capitolul de mai jos, privind Miscarea Nationala de Rezistenta si transmis publicatiei noastre de catre INST, este alcatuit de prof. dr. Silviu Moldovan.
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) are onoarea de a vă invita să participaţi la un important eveniment academic: lansarea volumelor România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol.II. F-O (coordonator Octavian Roske); România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste (coordonator Dan Cătănuş).
Desigur, această rubrică ar putea părea antisemită. Este. În aceeaşi măsură în care adevărul e antisemit. Dar în orice limbă şi orice cultură, de la Hristos încoace, cei care salvează vieţi sunt eroi. Cei care le distrug sunt călăi.
Așa a fost și atunci, când Basarabia și-a văzut și decis viitorul prin actul de la 27 martie 1918, unirea cu patria mamă România. Iarna grea și lungă de mai bine de o sută de ani de ocupație rusească, culminând cu jaful și crimele bolșevice, părea dusă departe, doar o amintire ca un coșmar lăsat peste dulcea și blânda Basarabie. A trecut aproape un veac de atunci, dar pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului blestemat ar trebui să fie un bun prilej de meditație adâncă și reflecție. În sensul că ce am făcut atunci și nu am făcut acum, când am avut ocazia?