Lansare azi la ora 17.00, la Biblioteca Centrala Universitara. Chestiunea arzătoare este aceasta: cum şi de ce au înţeles atât de greşit analiştii americani evoluţia situaţiei din România şi dinamica relaţiilor din interiorul Pactului?
De mai multe decenii, chiar şi în prezent, materialele „Procesului” desfăşurat sub tutela „Tribunalului Poporului” din Bucureşti (6-17 mai 1946), reunite în 148 de dosare (în total – peste 30 000 file), investigate integral de prea puţini istorici, alcătuiesc încă o arhivă operativă. Ceea ce înseamnă că urmărirea „criminalilor de război” din 1946 poate fi oricând reluată, desigur tot împotriva victimelor de atunci, deşi, în raport cu infamiile fostelor autorităţi şi ale „judecătorilor” de odinioară, faţă cu redesfăşurările istoriei, se impune, dacă nu rejudecarea, anularea „Procesului”!
Buzatu cumpără două carnete noi, necompletate, unul de membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi altul – o legitimaţie KGB. La insistenţa lui cumpăr o căciulă de general cu stema sovietică în faţă (aici este foarte frig şi eu am venit cu o şapcă subţire)… Din acest moment, 23 aprilie 1992, există un document oficial în care se consemna acordul părţii ruse de a ne înapoia documentele care fac parte din fondul arhivistic naţional al României
“Cei dintâi vor fi cei din urmă, continuarea volumului “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni“, se constituie într-un demers absolut necesar a istoriei recente a României ca actor pe scena internaţională. Şi de această dată, Larry Watts ne oferă un studiu chintesenţial, vital pentru a ne apropia de adevărul aflat în spatele uimitoarei apoteoze a regimului Ceauşescu în 1978, şi transformărilor survenite până în ajunul prăbuşirii acestuia, incapabil de acomodare la o nouă conjunctură internaţională, în 1989. “
Arheolog şi Istoric de formaţie şi de vocaţie, Profesorul a constituit oricând un model de slujitor devotat al muzei Clio, iar încurajările şi sprijinul Domniei Sale au fost permanent benefice pentru toţi cei care i-au fost colaboratori.
“Până când va veni timpul potrivit pentru un atac, relaţiile pacifiste cu România trebuie menţinute, totuşi orice oportunitate trebuie folosită pentru a o izola diplomatic, iar o organizaţie iredentistă activă trebuie să continue să existe în Transilvania”. (Gyula Juhász, Hungarian Foreign Policy (1919-1945), 1979)
In aceasta editie speciala comemorativa a portalului Ziaristi Online, prezentam, la un an de la trecerea la Domnul a marelui istoric, cateva dintre alocutiunile tulburatoare de la evenimentul organizat de INST, cat si o serie de articole evocatoare despre marea si smerita personalitate a Romaniei, Profesorul Florin Constantiniu.
In aceasta editie speciala comemorativa a portalului Ziaristi Online, prezentam, la un an de la trecerea la Domnul a marelui istoric, cateva dintre alocutiunile tulburatoare de la evenimentul organizat de INST, cat si o serie de articole evocatoare despre marea si smerita personalitate a Romaniei, Profesorul Florin Constantiniu.
In aceasta editie speciala comemorativa a portalului Ziaristi Online, prezentam, la un an de la trecerea la Domnul a marelui istoric, cateva dintre alocutiunile tulburatoare de la evenimentul organizat de INST, cat si o serie de articole evocatoare despre marea si smerita personalitate a Romaniei, Profesorul Florin Constantiniu.
Cea mai puternică lovitură primită de serviciile de informaţii româneşti în întreaga lor istorie s-a petrecut la jumătatea anului 1978, când însuşi şeful adjunct al spionajului românesc1, generalul Ion Mihai Pacepa a trecut în tabăra adversă. N. Ceausescu a solicitat ulterior autorităţilor americane printr-un emisar din CPEx, trimis în SUA, ca diplomaţii români să nu fie prigoniţi şi denigraţi de către serviciile speciale americane. S-a pus astfel, în plan extern, surdină cazului Ion Mihai Pacepa.