Ambasada Federaţiei Ruse în România, înscrisă într-o campanie declanşată de Moscova cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la 22 iunie 1941 – Începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei – a editat, în condiţii grafice de lux, un album dedicat soldaţilor ruşi căzuţi pe teritoriul României, album intitulat sugestiv În amintirea eroilor.
Comisia avea rolul de a condamna dictatura comunistă, astfel că a lucrat pe baza unor concluzii deja stabilite, iar membrii acesteia, numiţi de preşedintele României, erau, în majoritate covârşitoare, orice altceva, dar numai istorici nu. Însuşi preşedintele acestei comisii, Vladimir Tismăneanu, nu este istoric, singurul său merit fiind acela că şi-a făcut o „profesie” din a condamna comunismul.
A început faza în care articolele înscrise în concursul “Blog pentru Basarabia” sunt votate de cititori. Vizitati http://www.blog-pentru-basarabia.ro/
În ultima vreme, radicalii maghiari şi nostalgicii revizuirii Trianonului se ocupă cu tot felul de diversiuni: profanarea propriilor morminte ale strămoşilor catolici şi reformaţi din Cimitirul Central clujean, agresarea rectorului ungur de la Alba-Iulia, un scandal cu tineri băuţi sau o mare adunare, un fel de “mineriadă”, la Sfântu Gheorghe, pe 26 Iunie, de Ziua Drapelului.
UMRL: “Din semnarea acestei declaraţii de la Budapesta, s-ar putea deduce că noi, românii, suntem de acord cu aceste doleanţe maghiare. Noroc că aceşti 6 semnatari nu reprezintă poporul român, sub nici o formă, decât pe ei înşişi.”
La referendumul naţional de la 9 noiembrie 1941, 3 481 311 de români votaseră pentru susţinerea programului de guvernare antonescian şi doar 74 voturi fuseseră contra, naţiunea exprimându-şi aprobarea pentru tot ce înfaptuise până atunci “guvernarea dezrobitoare a Mareşalului Antonescu”.
“Dat fiind că nu se semnase armistiţiul, toate trupele române, care se aflau pe frontul din Moldova şi Basarabia şi care încetaseră focul, după ordinul regelui Mihai, au fost făcute prizoniere de către ruşi; soldaţii şi ofiţerii au plecat captivi către Rusia. Aşa că a fost o capitulare şi nu un armistiţiu.”
Punctul de pornire al pasiunii pentru România a lui Salvador Dali, care a mers până la epoca recentă, e Împăratul Traian, subiect al faimosului său poem Da! României, din 1973, al unor splendide desene şi al unei sculpturi în bronz de o excepţională anvergură, Traian călare, din 1974.
„Prima operaţie a frontului român a fost un bombardament foarte puternic al aviaţiei germano-române executat în ziua de 22 iunie 1941 la orele 4 dimineaţa, distrugând la teren circa 400 de avioane sovietice. În zilele următoare armata a 11-a a facut trei capete de pod peste Prut la Ştefăneşti, Sculeni şi Ungheni.”
Dionisie Agache: “După acest termen mi s-a confirmat încă odată presupunerea că de fapt miza acestui proces este ca fiul ucigașului și neamul lui să scape de plata celor 25000 de lei daune morale și materiale. Mai mult ca probabil vor reuși să scape de plata acestor daune morale, lucru pe care îl știam încă din momentul depunerii apelului. Din punctul meu de vedere această miză pe care o joacă fiul ucigașului nu are importanță, iar pentru noi miza acestui proces rămâne în continuare ca ucigașul Paizs să fie considerat încă odată responsabil pentru uciderea tatălui meu. Restul este ”balet juridic”.”