Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, măreţele momente ale istoriei noastre, Independenţa din 1877 şi Marea Unire din 1918, luptele purtate în cele două războaie mondiale, s-au desfăşurat toate sub semnul Drapelului Național. Este de datoria noastră să ne aplecăm mereu asupra trecutului şi să respectăm eroismul înaintaşilor.
Bundestagul German oferă şi în anul 2013 absolvenţilor români ai instituţiilor de învăţământ superior, motivaţi şi interesaţi de politică, ocazia unică de a participa în mod nemijlocit la politică, în cadrul unui stagiu de practică. Programele încep la 1 martie 2013 şi se încheie la 31 iulie 2013.
Un psiholog compară minţile bolnave ale unor executivi din bănci sau corporaţii cu cele ale unor pedofili pe care a încercat să-i trateze în trecut.
Conform istoriei lor unice, în sensul că istoria predată de ei nu se regăseşte decât în propriile lor manuale, ruşii au să ne reproşeze nouă multe, enorm de multe, să ne împroaşte cu noroi şi să ne facă în toate felurile cu putinţă, dar cele mai multe reproşuri, chiar şi astăzi, se leagă de o dată specială: 22 iunie 1941. Pentru ruşi şi istoria lor, este ziua în care fasciştii români, alături de cei germani, fără motiv şi provocare, au atacat mişeleşte paşnica şi liniştita Uniune Sovietică.
Anchetă la IPJ Timiş pentru una dintre cele mai murdare afaceri ale episcopului vicar al Timişoarei, Preasfinţitul Paisie Lugojanul. Arhipiscopia Timişoarei, sub oblădiuirea lui Paisie şi a aghiotanţilor săi, a avut tupeul să ceară şpagă din bani europeni. Luni, la Poliția Timiş, două angajate ale unor centre social-educaţionale, Violeta Mureşan şi Laura Jurj, au depus mărturie împotriva celor ce le obligau să facă “donaţii” către Arhiepiscopia Timişoarei.
Volumul Scrieri, documente, însemnări vizează şi completează – dar nu epuizează – acest proiect de excepţie gândit şi coordonat de Profesorul Gh. Buzatu pentru reevaluarea Trecutului, primenirea Prezentului şi întru revelarea Adevărului istoric. De asemenea, credem că demersul nostru întăreşte pe deplin observaţia lansată de Vintilă Horia cu privire la cercetarea şi înţelegerea profundă a fenomenului legionar, în sensul că „nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventuară spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”.
Duminică, 17 iunie, de sărbătoarea Sfinților Români, la Poarta Albă – Galeșul, IPS Teodosie și Părintele Iustin Pârvu vor oficia Sfânta Liturghie pe locul unde se va ridica mănăstirea închinată martirilor de la Canal, începând cu ora 8.30.
Eminescu in 1882: „..știi ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la Românul, eu de la Timpul, şi hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul cât a trăit pe acest pământ”.
Iorga scria: „Nici un rând din Eminescu nu trebuie sa ramâna nepublicat”. Calinescu scria: „Nu-i nimic de facut decât sa fie reproduse în întregime”. Noica scria: „E un miracol ca-l avem (pe Eminescu), pastrat întreg în chipul lui interior, în 44 de manuscrise. Va fi un alt miracol când îl vom reda vietii, cu o clipa înainte de a se stinge a doua oara, în cele peste 7000 de file ce putrezesc”.
Desi este cunoscut mai mult ca poet, totusi cea mai mare parte a activitatii lui Mihai Eminescu a fost dedicata gazetariei, el fiind unul dintre cei mai redutabili ziaristi ai Romaniei. Analizele de politica externa ale lui Eminescu puneau pe jar imperiile inconjuratoare – cel tarist si cel austro-ungar. Forta articolelor sale ii facea pe agentii secreti ai celor doua imperii sa dezvolte o intensa activitate informativa in jurul gazetarului Eminescu.