Patriotismul nu e o stare de hei-rupism. Primim bani de la guvern şi lăudăm guvernul. Dăm declaraţii populiste şi pactizăm cu diavolul, cum sunt trădările udemeriste ale puterii. Patriotismul e o stare permanentă, pe care românul adevărat o trăieşte organic, firesc, zi de zi, ceas de ceas.
Pot fi nişte oameni imorali, nişte hoţi şi criminali morali, de talia lui Patapievici, Pleşu sau Liiceanu, repere pentru o cultură română sănătoasă?
Liiceanu: “…eu votez „cu ochii închiși” candidatul ale cărui valori, expuse într-un program politic, coincid cu ale mele. (…) Cred că nu am avut decât o singură dată în acest sfert de secol un asemenea candidat. Și mai cred că acum îl avem a doua oară.”
Deontologul Catalin Tolontan, angajatul puscariasului Dan Voiculescu, este normal sa sufere: nu l-a putut egala pe deontologul Robert Turcescu, fostul angajat al puscariasului Sorin Ovidiu Vintu, care incasa 1.080.000 de euro pe an la Realitatea Tv. Deontologi si cinstiti!
“Transilvania noastră e vrăjită”. Diktatul de la Viena, 30 august 1940 de Gh. Buzatu Titlul articolului, realizat în temeiul unor cercetări de durată şi de predilecţie în bibliotecile şi arhivele…
Ziua este de rugăciune şi post ca împreună lucrători fiind cu Dumnezeu să iradiem în jurul nostru „dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt”. În această zi, străbunii noştri nu mâncau nimic de culoare roşie, nu foloseau cuţit sau orice obiect ascuţit. Superstiţie? Nici pe departe.
IPS Pimen s-a născut în satul Herăşti, comuna Greabăn, judeţul Buzău, pe 25 august 1929.
“La mai bine de 100 de ani de la naştere, omul continuă să uimească. În toate domeniile în care s-a implicat, Mircea Vulcănescu «n-avea măsură», îşi aminteşte C. Noica.”
Redacţia “Ziaristi Online” îi urează “La Mulţi Ani!” şi la cât mai multe lucrări de artă, pe simeze dar si, mai ales, în ce ne interesează mai mult, prinse între coperţi de carte!
„Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovaţi, şi vinovaţi suntem cu toţii: unii pentru că am tăcut; alţii pentru că am greşit, cu toţii – pentru că am suportat.” (Ion Antonescu, Alba Iulia, 1 Decembrie 1940)