Presedintele Traian Basescu despre criza din Romania cu Susanne Kastner, la Palatul Cotroceni. VIDEO
19 iunie 2012 – Primirea doamnei Susanne Kastner, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Germania-România
Category Archives: FOTO / VIDEO
Lia Lucia Epure: Paisie, o ruşine a Bisericii Ortodoxe Române! Ancheta la IJP Timis: Se strânge laţul în jurul lui Paisie Lugojanul
Anchetă la IPJ Timiş pentru una dintre cele mai murdare afaceri ale episcopului vicar al Timişoarei, Preasfinţitul Paisie Lugojanul. Arhipiscopia Timişoarei, sub oblădiuirea lui Paisie şi a aghiotanţilor săi, a avut tupeul să ceară şpagă din bani europeni. Luni, la Poliția Timiş, două angajate ale unor centre social-educaţionale, Violeta Mureşan şi Laura Jurj, au depus mărturie împotriva celor ce le obligau să facă “donaţii” către Arhiepiscopia Timişoarei.
De ce trebuie aruncat la cosul cu “deseuri politice” Horia Roman Patapievici, “asasinul platit al culturii romane”
Dorin Tudoran atrage atentia ca, in urma cu aproape 8 (opt) ani (nu-i erau de ajuns?!), cand Patapievici a fost numit la ICR – prin prostirea lui Basescu de catre rectorianul Plesu, inainte ca acesta sa primeasca un mare sut in dos de la Cotroceni (prietenii stiu cum si de ce) -, fostul presedinte al Institutului, academicianul Augustin Buzura, a aflat de la televizor ca a fost inlocuit.
Magda Ursache: Memorialişti (pseudo)amnezici în alte două exemple. De la Moscovici la Tismaneanu
La masă cu Marx (mulţumesc, Matei Vişniec!) a stat şi L. Tismăneanu, după Larry Watts şeful grupului de agenţi cominternişti. Memorie reliable, cînd încearcă să-l reconsidere ba pe Leonte Răutu (ca „om de imensă cultură”, v. V. Tismăneanu, Ghilotina de scrum. Despre nevroze şi evoluţii, Editura de Vest, 1992), ba pe Miron Constantinescu, prezentat (de Petru Dumitriu) ca un fel de Imre Nagy, gata să revizuiască din interior sistemul, ba pe Constanţa Crăciun, ministresa care a refuzat moştenirea Brâncuşi, „deşteaptă şi frumoasă”, medaliată cu aur, Secera şi, fireşte, Ciocanul, ca şi tatăl premierului imediat postosocialist, Valter Roman, vigilent cenzor pentru Eliade, Cioran, Noica.
Corneliu Ciucanu a lansat lucrarea CORNELIU ZELEA CODREANU – SCRIERI. DOCUMENTE. ÎNSEMNĂRI. Ziaristi Online prezinta Argumentul istoricului
Volumul Scrieri, documente, însemnări vizează şi completează – dar nu epuizează – acest proiect de excepţie gândit şi coordonat de Profesorul Gh. Buzatu pentru reevaluarea Trecutului, primenirea Prezentului şi întru revelarea Adevărului istoric. De asemenea, credem că demersul nostru întăreşte pe deplin observaţia lansată de Vintilă Horia cu privire la cercetarea şi înţelegerea profundă a fenomenului legionar, în sensul că „nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventuară spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”.
De Sfintii Romani la Poarta Alba cu Parintele Iustin Parvu, profesorul Radu Ciuceanu si IPS Teodosie, in memoria martirilor de la Canal. AUDIO/VIDEO
Duminică, 17 iunie, de sărbătoarea Sfinților Români, la Poarta Albă – Galeșul, IPS Teodosie și Părintele Iustin Pârvu vor oficia Sfânta Liturghie pe locul unde se va ridica mănăstirea închinată martirilor de la Canal, începând cu ora 8.30.
Monahul Filotheu Balan, din Bucuresti la Petru Voda, dupa lansarea lucrarii “Din Tibet în Sfantul Munte”
Monahul Filotheu Balan de la Manastirea Petru Voda a participat joi, la Libraria Sophia din Capitala, la lansarea lucrarii lui Ioannis Kotzabasis, “Din Tibet în Sfantul Munte, la Bătranul Paisie. Povestea adevărată a tanărului Gheorgaki, aflat într-o evlavioasă călătorie în grădina Maicii Domnului”.
Parintele Mihail Daniliuc despre dorinta lui Eminescu, jurnalistul: „Să ne călugărim, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc”
Eminescu in 1882: „..știi ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la Românul, eu de la Timpul, şi hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul cât a trăit pe acest pământ”.
EXCLUSIV. Ce continea lada cu manuscrise a lui Eminescu. Constantin Barbu recompune Biblioteca lui Eminescu
Iorga scria: „Nici un rând din Eminescu nu trebuie sa ramâna nepublicat”. Calinescu scria: „Nu-i nimic de facut decât sa fie reproduse în întregime”. Noica scria: „E un miracol ca-l avem (pe Eminescu), pastrat întreg în chipul lui interior, în 44 de manuscrise. Va fi un alt miracol când îl vom reda vietii, cu o clipa înainte de a se stinge a doua oara, în cele peste 7000 de file ce putrezesc”.
Eminescu, urmarit de securitatea austro-ungara, Titu Maiorescu supravegheat informativ ca agent al Austro-Ungariei. DOCUMENTE INEDITE
Desi este cunoscut mai mult ca poet, totusi cea mai mare parte a activitatii lui Mihai Eminescu a fost dedicata gazetariei, el fiind unul dintre cei mai redutabili ziaristi ai Romaniei. Analizele de politica externa ale lui Eminescu puneau pe jar imperiile inconjuratoare – cel tarist si cel austro-ungar. Forta articolelor sale ii facea pe agentii secreti ai celor doua imperii sa dezvolte o intensa activitate informativa in jurul gazetarului Eminescu.