TAPINARII. Filmul integral. Exclusiv Ziaristi Online TV
TAPINARII. Regia: Ioan Carmazan. Muzica: Dorin Liviu Zaharia. Retras din cinematografe dupa premiera, in 1982. Via: Ziaristi Online TV
TAPINARII. Regia: Ioan Carmazan. Muzica: Dorin Liviu Zaharia. Retras din cinematografe dupa premiera, in 1982. Via: Ziaristi Online TV
Cititi si descarcati cartea generalului Radu Theodoru – URMASII LUI ATTILA – si nu uitati sa o dati mai departe!
Ceilalţi europeni, în special Germania, Spania şi Italia [ca şi România şi Bulgaria] opuşi intervenţiei în Libia, se vor afla “în încurcătură”, analizează El Pais
“N-o sa mai fie dusmani, când ultimul strop De sânge va curge din blestematele voastre inimi…”
“Raportam ca urmarim prin D.U.I pe numitul ANDREICUT IOAN, preot ortodox celibatar la parohia Turda – Fabrici, nascut la 24.01.1949 in Oarta de Sus, jud. Maramures, absolvent al Institutului Teologic din Sibiu, fost inginer constructor, fost membru P.C.R.”
Rezultatul a fost înspăimântător: în doar patru luni, peste 6.000 de români civili au fost asasinaţi. Numai în judeţele Mureş şi Târnave, mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc.
In lumina ultimelor evenimente, se pare ca intentia noastra de a aduce in atentia publica demersul Bibliotecii Judetene de schimbare a denumirii se apropie de un final previzibil: Ionita Scipione Badescu va fi abandonat cu orice pret. Dupa 54 de ani de patronaj spiritual, carturarul salajean este aruncat la lada de gunoi a culturii, fiind considerat desuet, prea greoi pentru a fi pronuntat si lipsit de valoare in fata unor contemporani care, se pare, au schimbat cursul culturii romane cu vastitatea si valoarea creatiei lor.
Tinerii naţionalişti şi-au motivat gestul ironic printr-o filmare postata pe You Tube si pe care o puteti gasi si pe Ziaristi Online, in baza articolului.
Nae Georgescu: “Pot fi daţi in judecată pentru asta: au uzat şi abuzat de un patron spiritual care are şi acela drepturile lui morale, chiar dacă e mort”
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth.