Blog News from Independent Journalists
Românii transilvăneni aveau la momentul 1918 un lung exerciţiu de civilizaţie în vatra lor de locuire, exerciţiu care include răbdare, speranţă, construcţie şi nu violenţă.
Prezenţi în sală, într-o atmosferă de încântare generală, „tinerii nonagenari” – cum i-a numit Mariana Nicolesco – compozitoarea Carmen Petra-Basacopol şi pianistul Valentin Gheorghiu s-au bucurat de un emoţionant triumf al liedurilor create de ei.
“Dragostea îndelung rabdă, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește”. Ei nu-i este dat să cadă vreodată fiindcă Însuși Dumnezeu este Iubire.
Catalogul “Transilvania, inima României” este un omagiu adus celor ce s-au jertfit pentru păstrarea identității noastre, din toate timpurile și din toate locurile, pentru cei ce au înfăptuit mărețul act istoric ”Marea Unire de la 1 decembrie 1918”
Aflarea Adevărului despre ultimele trei evenimente importante care au marcat istoria recentă a României, 15 noiembrie 1987, 22 decembrie 1989 și 13-15 iunie 1990, ar însemna eliberarea spirituală a poporului român și, implicit, aruncarea la lada de gunoi a Istoriei a acestor „vârcolaci“.
La Centrul Cultural “Nicolae Bălcescu” din București are loc zilele acestea Festivalui “Ioan Cărmăzan”, dedicat creațiilor plurivalentului regizor care a împlininit anul acesta 70 de ani.
Cu ajutorul lui Dumnezeu și sub acoperământul rugător al Preacuratei Sale Maici, să stăruim în post, rugăciune și făptuiri de bine ca în noaptea sfântă să-i auzim întru bucuria inimii și luminarea minții pe îngeri înălțând imn: “Slavă întru cei de sus, pe pământ pace întru oameni bunăvoire.”
Celor care la botez au primit numele de Mihail şi Gavriil cu toate derivatele, strămoşeştile urări de sănătate şi viaţă lungă împodobită cu biruinţele şi bucuriile aduse de îngerii ce veghează ca viaţa să le fie împodobită cu împliniri ce să le reînnoiască bucuria de a trăi.
Construirea Catedralei Naționale încununează o întreagă lucrare a poporului român asupra lui însuși și ne așază în rând cu lumea, afirmă Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române
Suferinţa de orice fel este înlănţuită de pământ şi-n ea se ascunde ca mărgăritarul în scoică o lumină sfios mângâietoare adusă pe aripi de îngeri, înseninând privirea, o înalţă spre cer într-un senin „Aliluia”.