Cuvantul Mitropolitului Teofan si al Arhiepiscopului Teodosie la pomenirea de un a Parintelui Justin Parvu. VIDEO
In Memoriam Parintele Justin Parvu
Blog News from Independent Journalists
In Memoriam Parintele Justin Parvu
Alo, d-le Lilian, nu vedeti, e cineva bolnav acolo, pe 38 St., la ICR, se crede mosiereasa si striga: asta-i pohta ce-am pohtit! Si-a batut joc de Antonovici, de Vlaicu Ionescu, de cartea romaneasca, de muzica populara, acum a ajuns sa-si bata joc si de Shakespeare, si de Eminescu! Ce mai urmeaza?!
Peste 5000 de pelerini au venit la Pomenirea de un an a Parintelui Justin Parvu (10 februarie 1919 – 16 iunie 2013)
Eminescu, 125 de ani de la moarte. Despre jurnalistul nationalist si fiul Bisericii Ortodoxe Romane
“M-am convins că acea ură în contra trecutului, acea aruncare în apă a tuturor tradiţiilor, acel abis creat între trecutul de ieri şi prezentul de azi nu e un rezultat organic şi necesar al istoriei române, ci ceva factice şi artificial.” – Mihai Eminescu
“…după ce s-a auzit troznitura feţei Alexandrei, a urmat o scenă pe care eu am scăpat-o: ortacii l-au întrebat pe şeful în cămaşă albă, dacă să ne arunce de pe balcon sau nu…”
La un an de la trecerea la cele veşnice, sâmbătă, 14 Iunie, 2014, la Mănăstirea Petru Vodă s-a săvârşit Liturghia arhierească si Slujba de Pomenire a Părintelui Justin Pârvu (10 februarie 1919 – 16 iunie 2013) sub conducerea Mitropolitului Teofan al Iaşilor şi al Moldovei. Comuniunea cu Sfinţii lui Dumnezeu este cea care dă viaţă sufletelor noastre, unindu-le cu Viaţa Hristos şi pregătindu-le pentru viaţa cea veşnică.
Foto: Emanuel Parvu / Sursa: Ziaristi Online
“Patriotismul” pe paine al domnului Moise Guran. Sponsorizat de Petrom, analistul TVR uita de “Fratia OMV-GAZPROM”
Fundaţia Europeană Titulescu şi Editura Compania au organizat miercuri, 11 iunie a.c., orele 16:30, lansarea celui mai recent volum semnat Kiki Skagen Munshi – Şoapte în Bucureşti/ Whisper in Bucharest – în versiunea originală şi în cea tradusă în limba română. Cuvântul înainte aparţine acad. Dinu C. Giurescu iar traducerea Ioanei Ilie şi Adinei Kenereş. Au participat: editorii si autoarea, prof. Ioan Scurtu si gen. Aurel Rogojan si Petru Romosan.