Asociaţia Civic Media acordă Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism la fiecare 3 Mai, pentru a marca Ziua Libertății Presei şi a susţine jurnaliștii cu adevărat independenţi din România şi spaţiul istoric şi cultural românesc.
Toți au suferit în închisori iar statul român i-a uitat complet, indiferent de guvernare. Resemnați, aceștia trăiesc acum la Chișinău iar statul român nu mișcă un deget pentru vreun fel de reparație materială pentru aceștia. Deși și-ar dori foarte mult să vină să locuiască în România, ceilalți trei eroi ai grupului nu au primit nicio propunere în acest sens din partea statului român care continuă să-i ignore de ani de zile.
Săptămâna trecută, vestea că Dmitri Rogozin ca va fi desantat la Chișinău, după un mandat de aproape patru ani la NATO, stârnea iritarea în rândul autorităților din Republica Moldova și uimire în rândul analiștilor care au încercat să descifreze cât mai bine această mutare a Moscovei. O enigmă care poate fi citită în mai multe chei, dar niciodată într-una „soft”. Nici nu este stilul Rusiei. Ar fi fost ceva anormal ca Rusia să trimită un om blajin și nu un războinic pe post de „peacemaker”.
Parlamentarul ucrainean Oleksandr Feldman ar putea să încerce un apel la memorie și să își amintească și de episoadele când primarul Cernăuților a reușit să îl convingă cu argumente solide pe mareșalul Antonescu că evrei sunt indispensabil urbei. Antonescu l-a pus pe acesta să întocmească o listă cu evrei care nu pot fi deportat iar acesta a întocmit o lista de circa 20.000 de evrei care astfel au fost salvați de la deportare. Israelul i-a decernat fostul primar al Cernăuțiului, Traian Popovici, titlul și diploma de „Drept între popoare”, distincție acordată non-evreilor care s-au comportat cu eroism, riscându-și viața încercând să salveze evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
De multe ori se vorbește numai despre Basarabia și ruperea ei din corpul României în urma înțelegerii germano-sovietice, mai cunoscută drept Pactul Ribbentrop-Molotov. Însă despre o altă parte importantă a României, Bucovina de Nord, smulsă în urma notei ultimative dată de Uniunea Sovietică în 28 iunie 1940, presa românească nu este mai deloc interesată iar accesul jurnaliștilor români în această zonă, acum teritoriu ucrainean, este aproape inexistent.
Curentul: „Domnule Preşedinte, ca de la tată la tată vă implor salvaţi-mi copilul şi familia“. Recenta problemă de la graniţa Republicii Moldova cu Ucraina (Giurgiuleşti-Reni) nu este singurul episod halucinant din cadrul relaţiilor româno-ucrainene, ţară care la nivel declarativ susţine că împărtăşeşte valorile democratice ale Europei Unite.
Politica paşilor mărunţi, multi şi siguri: Noi fronturi pentru dezideratul final – autonomia „Ţinutului Secuiesc“