Jutta Frasch, Comisar pentru Comunicatii la Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, vorbeste despre importanta libertatii de exprimare si rolul aparatorilor ei la intalnirea cu bloggeri si ziaristi online din diferite spatii ale lumii. Berlin, aprilie 2011
Ce ne-a arătat PDL-ul de la reînscăunarea lui Băsescu? Un premier pe care îl complimentezi dacă îi spui că-i muncitor şi steril. E harnic şi nefast. Câţiva domni (Blaga, Videanu, Berceanu) sobri, care vorbesc puţin şi sedativ, sunt total nerentabili pentru România, dar pentru ei ştiu să adune mult şi bine. Doi măscărici (Theodor Paleologu şi Tălmăcean), care n-ar trebui nici lăsaţi să voteze, dar ei au fost puşi pe liste şi suiţi în Parlament de un electorat damblagiu.
Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar din cadrul Guvernului federal al Germaniei, Markus Loning (foto) a fost pus la curent cu situatia actuala a jurnalistului basarabean de origine armeana Ernest Vardanean, arestat, judecat si condamnat abuziv si ilegitim la 15 ani inchisoare de catre regimul nerecunoscut de la Tiraspol
Voi scrie azi despre turnatorie si despre turnatori, aceasta bogata masa de manevra pentru orice sistem represiv din lume.
În 6 decembrie 1987, s-a întîmplat ca sicriul lui Constantin Noica să fie scos din schit de patru inşi, pare-mi-se: Mihai Şora, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Constantin Barbu. Domnule Andrei Pleşu, s-a întîmplat să-l purtăm pe umeri pe Domnul Constantin Noica.
Manuscrisele domnului Noica au fost luate în noaptea de 4-5 decembrie 1987 din vila de la Păltiniş de către Liiceanu. Fără nici un drept. La fel şi ce i-a restituit S.R.I. doamnei Mariana Noica prin fostul coleg de grupă de la Filosofie al lui Liiceanu, – Virgil Măgureanu.
In loc ca domnul Tabara sa ii sprijine pe micii fermieri sa profite de criza globala a alimentelor si sa produca hrana ecologica, sa adune capital si sa profite de marele potential agricol al Romaniei, domnul Tabara vrea sa le ia pamantul prin supraimpozitare si sa-l dea marilor exploatatii straine din mana lui Soros ca sa puna pe el OMG-uri.
Au trecut doi ani de când zeci de mii de tineri de peste Prut au ieşit în stradă, în semn de protest faţă de o presupusă manipulare a rezultatelor alegerilor parlamentare, pusă la cale de comuniştii aflaţi la putere.
Situaţia la nivel global devine din ce în ce mai tensionată, în contextul în care reuniunile şi summiturile diverselor organisme cu vocaţie globală, BANCA MONDIALĂ, FMI, OMC, G-8 şi G-20, la care putem alătura întâlnirea TRILATERALEI pentru EUROPA (la BUCUREŞTI), a Grupului BILDERBERG (în SPANIA), PARLAMENTULUI EUROPEAN şi COMISIEI EUROPENE alături de Biserica Catolică şi marile loje ale diverselor Ordine Masonice (octombrie, BRUXELLES), nu reuşesc să identifice soluţii viabile şi consensuale pentru „îmblânzirea” crizei globale şi a modului în care trebuie concepută NOUA ORDINE MONDIALĂ.
Gabriel Liiceanu a parcurs drumul invers, de la peratologie la postura de lăutar prezidenţial. Mai mult de atât, a introdus, la Grupul pentru Dialog Social, după opinia lui Nicolae Breban, spiritul sectar în cultura românească, generator de discordie între scriitori, între tabere de intelectuali, consumând inutil energiile: „spiritul de la 22, de la GDS a fost un spirit partizant, sectar, de răzbunare şi de luptă contra comuniştilor, deşi comuniştii nu mai existau niciunde în estul Europei. Noi eram deja în sfera americană. A fost o luptă pentru carieră. Noi vedem că grupul de la GDS s.a afirmat. Ei se reprezintă ca elită şi eu contest acest lucru”