eXpress, Author at Ziaristi Online - Page 369 of 519Ziaristi Online | Page 369

Author Archives: eXpress

Foaia Romaneasca: Clădirea şcolii confesionale ortodoxe din Jula a fost demolată. Putea sa fie Muzeul Romanilor din Ungaria

Mai mulţi intelectuali români din Ungaria, preocupaţi de realizarea unui muzeu românesc cu vestigii ortodoxe şi materiale etnografice, au fost ani de-a rândul de părere că această clădire ar fi fost foarte potrivită (atât pentru locaţia sa cât şi pentru memoria colectivă) pentru a da loc primului nostru muzeu. Nu va mai fi aşa. Placa memorială va fi ascunsă probabil într-un sertar, iar muzeul va rămâne în continuare un vis.

Festivalul Zilele Basarabiei cheama tinerii la aniversarea Unirii, intre 24 si 31 martie, in toata Romania

Cu ocazia aniversării a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, organizaţiile studenţilor basarabeni din Bucureşti, Timişoara şi Braşov desfăşoară, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în perioada 24 – 31 martie, Festivalul „Zilele Basarabiei”. Emisiuni TV, expoziţii, lansări de carte, dezbateri, concerte şi spectacole de teatru, sub semnul Unirii Basarabiei cu Tara.

Ziua Internationala a Poeziei aniversata la Cotroceni cu poeta Cidem Narcis Breslasu

Muzeul National Cotroceni aniverseaza `Ziua internationala a poeziei`, avand ca invitata o tanara poeta, Cidem Narcis Braslasu, o persoana cu un sever handicap neuromotor, dar care a fost daruita cu harul de a scrie poezie, infrangandu-si astfel propria suferinta. Autoare a 14 volume de poezie si proza scurta, Cidem Narcis Braslasu si-a lansat la Muzeul National Cotroceni volumul de versuri `Din suflet pentru suflete`, in prezenta doamnei Maria Basescu si a altor invitati de marca.

George Roncea: Onoare în eternitate pentru Mile Cărpenişan (23.08.1975 – 22.03.2010)

Mile a avut astfel parte de trei rafale trase către cer, de pe marginea mormântului său, de către garda de onoare militară. Onoare pentru Mile, onoare pentru România, ţara căreia sârbul/român Mile Cărpenişan, fratele nostru, i-a închinat viaţa şi munca, oferindu-ne un reper de bărbat drept şi curajos care a făcut ce ştia că trebuie să facă: să spună Adevărul, să spună lucrurilor pe nume… Adio, Mile, ne revedem în partea ailaltă.

Victor Roncea despre “margica” lui Mircea Geoana si “vociuca” lui Dan Tapalaga: De la “Casa noastra Rusia” la “Casa noastra Romania”

De atunci, Mircea Geoana o tot carmeste pe Moscova in jos, demonstrand un servilism jenant prin copierea la indigo a modelului mentorilor sai “secreti”, in acest proiect de struto-camila, ba apolitica, ba viteversa, cu “un brat” intins pana in Piata Lubianka. Caci “Casa noastra” nu e “Cosa nostra”. Aia e mai respectabila. “Casa noastra” e casa lui Grobaciov, a lui Eltin si a “parintilor fondatori” ai “Noii Rusii”, cei care au reusit sa privatizeze banii KGB-ului si ai boborului sovietic dand nastere oligarhilor pastoriti acum, cu bata si morcovelul, de Putin Maximus.

Mihai Taşcă: Cum promovează ICR românismul la Chişinău

L-am văzut pentru prima dată pe directorul acestei instituţii la conferinţa din 24 ianuarie 2011. Curios, dar în ziua Micii Uniri dl Petre Guran a vorbit celor prezenţi despre Bizanţ. Neobişnuit a fost discursul şefului ICR Chişinău şi la conferinţa din 27 martie 2011, când a povestit unei săli arhipline de unionişti care au venit să marcheze ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă … despre istoria Franţei.

Tismaneanu il ameninta pe istoricul prof univ dr academician Dinu C Giurescu din motive de Pacepa si Plesu

În mai 1982, am fost chemat la conducerea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, unde eram profesor universitar, secţia muzeografie. Îmi amintesc şi astăzi de nedumerirea mea, atunci, în mai 1982. Meditaţia „transcendentală” era prezentată fără explicaţii ca un pericol, iar adeziunea la ea ca un fapt extrem de grav – iarăşi fără vreo lămurire. Cu cât se accentua verbal asupra „gravităţii” faptei, cu atât explicaţia ei era mai învăluită şi neclară. Documentele acestui caz s-ar cuveni desecretizate, acum după ce volumul generalului Aurel I. Rogojan ne oferă elemente esenţiale de clarificare.

Evenimentul publicistic al anului: Larry Watts – Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România

Principalele griji ale lui Brucan dupa acel decembrie 1989 au fost reactivarea cadrelor militare trecute in rezerva de catre Ceausescu pentru apartenenta lor la organele de spionaj sovietice si formarea unei societati civile in conformitate cu cerintele Perestroikai. Ca atare nu cred ca ar trebui sa ne mai miram de spumele pe care le fac la gura gedesistii nostri atunci cand scriu sau vorbesc despre Larry Watts.