Intr-o sala semi-goala de la Muzeul Taranului Roman (?!), ocupata mai mult de sculele jurnalistilor, fostul presedinte al tuturor romanilor, in prezent reprezentantul oficial al ungurenilor din Romania, Traian Basescu, a sustinut un discurs bizar, care fara indoiala va ramane in analele istoriei, la categoria “Tudor Postelnicu”.
Dacă este pozitiv sau nu faptul că liderul naţionalist- radicalilor unguri, acelaşi cu premierul Ungariei şi stăpânul extensiilor subversive ale serviciilor sale secrete în România, vorbeşte despre “patrioţii români care cooperează cu (…) Budapesta”, ar trebui să aflăm de la autorităţile naţionale de securitate
Când asemenea idei nu vă aparţin, dar vă folosiţi de poziţia oficială pentru a le promova în spaţiul comunicării publice internaţionale, se cheamă că sunteţi în reţea. În reţeaua de influenţă a unui grup de interese, ca agent al acelei entităţi, alta decât România, a cărei suveranitate, independenţă, unitate şi integritate aţi jurat să le apăraţi.
Asociatia Civic Media tine sa multumeasca istoricilor si cercetatorilor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si Colegiului CNSAS pentru sprijinul adus la dezvaluirea continutului dosarelor secrete privind Miscarea Legionara si Capitanul ei, Corneliu Zelea Codreanu, sine ira et studio.
Din declaraţiile unor mari istorici români contemporani, ca Gheorghe Buzatu, Dinu C. Giurescu, Florin Constantiniu, Dan Berindei şi alţii, reiese că Larry Watts a venit cu o contribuţie importantă la desluşirea unor semne de întrebare din istoria recentă a României. „Oare pe cine ar trebui să credem? Pe Tismăneanu, Pleşu şi gaşca lor sau pe Buzatu, Giurescu, Constantiniu şi Berindei?”
Aşa se descurcă şi Tudor Giurgiu, cu un film anemic, dar totuşi mai puţin anemic decât filmul de debut. Dacă acolo era cu lesbiene, aici e cu spermă.
Scriitorul anticomunist Radu Portocala a realizat o analiza in care prefigureaza actualele lovituri la adresa integritatii nationale, intreprinse frenetic de Troika Orban-Basescu-Tokes, si avand ca tinta federalizarea Romaniei, cu scop final dezintegrarea statului national unitar roman.
La cinema Studio am putut vedea filmul lui Dan Piţa „Ceva bun de la viaţă” (2012), împreună cu încă trei spectatori. Acest lucru nu m-a mirat, nu m-a mirat nici că era subtitrat în engleză, salvarea mea, mi-am spus, fiindcă sunetul este execrabil, ca la toate filmele româneşti. Salvarea lor stă în subtitrare.
A plecat Patahârbici, adică monstrul, a venit puicuţa lui! Va fi iar o viaţă grea la ICR New York pentru românii care au alte opinii decât cele ale Doiniţei Uricariu. Ea va ignora cu „elan patriotic” valorile care nu-i sunt pe plac. Marga sau cine a numit-o a fost inconştient, total dezinformat, fiindcă ea a supt de la vaca ICR, a fost la toartă cu Şuteanca, iar acum va suge în continuare. Noii ICR-işti au fost numiţi politic, fără concurs, confirmând marele adevăr că nu trebuie să ai de-a face cu „oficialii” dacă vrei să realizezi ceva pentru ţara ta! Ce va mulge Doiniţa din acest nou uger care i s-a dat, nu vă puteţi închipui!
Joo Edith: În ultimii ani, isteria, toanele şi mai cu seamă stilul dictatorial au pus stăpânire pe tine, luând o dimensiune patologică. Cine ar fi crezut că şi tu eşti un posibil dictator, care îi terorizează pe cei mai mult sau mai puţin apropiaţi de tine, pentru a-i ţine sub control?