Dupa ce Primaria Cluj Napoca a incercat sa repare gestul provocator maghiar al cenzurarii marelui istoric roman Nicolae Iorga de pe soclul statui lui Matei Corvinul, instaland o noua placuta pe spatiul verde de langa monument, seful UDMR Kelemen Hunor a solicitat “indepartarea neintarziata” a acesteia. In urma explicatiilor Primariei, potrivit careia aceasta placuta a fost montata legal, Ministerul ungur al Culturii şi Patrimoniului “Naţional” revine agresiv cu un nou comunicat impotriva istoriei Romaniei. Cu o nota de incitare interetnica, Hunor, supranumit in UDMR “papusa de paie” a lui Marko Bela, precizează, într-un comunicat de presă, că pentru monumentul Matei Corvin din Cluj-Napoca a fost avizată “o singură plăcuţă explicativă” de către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI). In acelasi timp, dupa un protest scris al academicienilor si universitarilor clujeni, numeroase organizatii ale romanilor cer imperios autoritatilor statului “roman” sa impuna legea in fata atacurilor extremistilor maghiari aflati la Guvernare.

Amos News prezinta “argumentele” Ministerului Culturii:

“1. În proiectul avizat de CNMI, pus la dispoziţia noastră de proiectant, proiect care are ca beneficiar Primăria municipiului Cluj Napoca, se prevede explicit că, după terminarea lucrărilor, în afara inscripţiei „MATHIAS REX” care urma să fie montată pe piedestal, se va aşeza o singură placă de bronz la baza grupului statuar, între bordură şi postament, cu inscripţia: „Statuia ecvestră a regelui Matia, opera sculptorului Fadrusz Janos, inaugurată la 12 octombrie 1902”, inscripţia fiind repetată în limbile maghiară, germană şi engleză.

2. Mai mult, în adresa Direcţiei tehnice a Primăriei către SC CONCEFA Sibiu, adresă cu nr. 227469/443/01.10.2010, şi care poartă semnătura domnului primar Sorin Apostu, se face referire la o singură plăcuţă, cu textul enunţat în proiect, ceea ce dovedeşte că domnul primar cunoştea prevederile exprese ale proiectului.

3. Prin urmare, alegaţiile purtătorului de cuvânt al Primăriei nu au nicio bază. Montarea unei a doua plăcuţe în zona de protecţie a monumentului fără un aviz de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional este ilegală, în conformitate cu Legea 422/2001, iar solicitarea de a fi îndepărtată, adresată domnului primar Sorin Apostu, trebuie dusă la îndeplinire”.

Se ridica motii

In acelasi timp, numeroase organizatii romanesti reunite la Tebea, cer autoritatilor statului, de la MAI la SRI, printr-un Comunicat oficial, sa apere drepturilor romanilor, incalcate de o guvernare cu valente tradatoare la adresa intereselor nationale. De la placuta lui Nicolae Iorga, la Legea Educatiei anti-nationale si Legea Minoritatilor, care consfinteste autonomiile locale si teritoriale, si pana la provocarile “secuiului” Csibi Barna, romanii solicita responsabililor statului sa-si faca datoria, pentru Romania. Oare le va asculta cineva cererea? Sau tot ungurii incitatori la ura interetnica vor avea castig de cauza? Iata protestul organizatiilor romanesti din Tara Motilor si Harghita-Covasna:

Comunicat

1. Solicităm Senatului României să  adopte legea care modifică  articolele din Legea Educaţiei referitoare la învăţarea  Istoriei şi Geografiei României în limba română,   de către elevii din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, asigurându-se astfel  cadrul necesar învăţării limbii naţionale  de către toţi cetăţenii României.

2. Solicităm Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea  statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice.

3. Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, sau prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României, manifestări de genul celor comise de  Csibi  Barna, la Miercurea –Ciuc şi Sf. Gheorghe.

4. Subscriem la conţinutul  memoriului  adresat de prestigioşi  oameni de ştiinţă şi cultură din Cluj-Napoca şi din ţară, prin care se cere  repunerea pe soclul statuii regelui Matei Corvin, la terminarea lucrărilor de restaurare a monumentului, a plăcuţei  cu  textul lămuritor propus de Nicolae Iorga, în spiritul adevărului istoric.

5. Cerem Consiliului Judeţean Covasna să solicite Consiliilor Judeţene Hunedoara, Alba şi Sibiu ca, pe bază de reciprocitate, în cadrul programelor de parteneriat  stabilite între  Centrele de Cultură ale judeţelor respective şi cel al judeţului  Covasna, să se  prevadă  susţinerea  realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific, şi  în comunităţile  româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

6. Considerăm  că una dintre marile  priorităţi ale  societăţii româneşti actuale trebuie să o reprezinte sprijinirea iniţiativei de înălţare a Mausoleului de la Ţebea, închinat personalităţilor simbol ale Neamului Românesc – Horia, Cloşca şi Crişan şi Avram Iancu, precum şi tuturor martirilor şi eroilor transilvăneni care s-au jertfit pentru neam şi ţară,

7. Conducerile Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a  Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea” din  Deva, de comun acord,  au convenit  să permanentizeze  şi să amplifice  relaţiile  pe tărâm cultural,  spiritual, ştiinţific şi civic, între  şcoli, asociaţii, fundaţii şi ligi  ale societăţii civile,  instituţii administrative, eclezistice,  de asistenţă socială şi  de cultură din localităţi din Ţara Moţilor şi  din Arcul Intracarpatic, realizându-se astfel o punte trainică de legătură între cele două zone binecuvântate ale României, în scopul cunoaşterii  şi apropierii dintre locuitorii  acestora, şi unirii eforturilor împotriva separatismului  şi  enclavizării pe criterii etnice.

8.  Reamintim  faptul că, în perioada interbelică problemele  Moţilor şi cele ale Românităţii din Arcul Intracarpatic şi din Sudul Basarabiei, au constituit probleme prioritare ale Statului Român şi ale societăţii româneşti în ansamblu, făcând parte din categoria problemelor „cu care nu se glumea”. Având în vedere evoluţiile postdecembriste,  din  aceste  spaţii ale „românităţii periclitate”, a venit timpul trecerii de la  vorbe la fapte, de la abordări politicianiste, la  o strategie pe termen lung, care să garanteze apărarea intereselor naţionale, în consens cu  valorile şi practica  europeană.

Din partea Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: dr. Ioan Lăcătuşu– preşedinte şi av. Ioan Solomon, vicepreşedinte;

Din partea Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea”,  ing. Ioan Paul Mărginean, preşedinte

Cele doua asociatii au organizat la sfarsitul saptamanii o manifestare care s-a dorit “o punte trainică între Ţara Moţilor şi Arcul Intracarpatic”. Forumul Romanilor informeaza ca la invitaţia Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea” Deva, Primăriei şi Consiliului Local Crişcior, jud. Hunedoara şi a Grupului Şcolar „Cişan” din Crâşcior , o delegaţie a Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHN), formată din reprezentanţi ai Centrului European de Studii Covasna- Harghita, Ligii Cultural –Creştine „Andrei Şaguna”, Fundaţiei Culturale „Mihai Viteaul – din Sf. Gheorghe şi ai Asociaţiei Cultural –Creştine „Justinian Teculescu din Covasna şi Fundaţiei „Miron Cristea” din Topliţa, au participat au participat la Festivalul Cultural –Patriotic „Ţara Crăişorului”- ediţia a IV-a, care a avut loc vineri 20 mai în localităţile Ţebea şi Crişcior, judeţul Hunedoara şi la simpozionul naţional organizat cu această ocazie.
După ce au participat la Ţebea, la sjujba de pomenire şi depunerea de coroane care au avut loc la mormântul lui Avram Iancu, intelectualii din Arcul Intracarpatic au participat la simpozionul din programul festivalului, manifestare desfăşurată la Grupul Şcolar „Crişan”, din Crăşcior, în cadrul căreia au prezentat comunicări, pe lângă profesori, preoţi, cercetători şi alţi iubitori de istorie şi cultură naţională, din mai multe localităţi din Ţara Moţilor, Lugoj, Braşov ş.a.
Printre obiectivele sale generoase, Simpozionul şi-a propus: dezbaterea problemelor multiple şi complexe ale românilor din Ardeal, stabilirea strategiei şi a mijloacelor necesare pentru apărarea drepturilor şi a valorilor pentru care s-a jertfit eroii şi martirii neamului; evocarea eroilor, martirilor şi a luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţională şi pentru păstrarea limbii, culturii şi credinţei străbune; facilitarea cunoaşterii şi colaborării între participanţi.
În intervenţiile lor, reprezentanţilor FCRCHN au abordat teme precum: rolul societăţii civile româneşti din Arcul intracarpatic pentru prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale, în mediul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş; modul de prezentare a istoriei României în mass –media maghiară din judeţele Covasna şi Harghita; iniţiativele, demersurile şi proiecte legislative pentru obţinere autonomiei teritoriale a aşa zisului Ţinut Secuiesc – în mod deosebit cele vizând regionalizarea României şi adoptarea Legii statutului minorităţilor naţionale; consecinţele negative, pe termen mediu şi de perspectivă, ale separatismului etnic şi ale formării unei enclave etnice maghiare, în inima României ş.a.

La finalul manifestarii s-a adoptat comunicatul citat. Oare ii va auzi cineva, acolo “sus”, si pe romani?