Anexa 16 la “Spionajul si extremismul ungar in Romania”

1. 1996, februarie, 16

Prima reuniune a Clubului pentru politică externă a FIDESZ – PCU

A avut loc la Budapesta prima reuniune a Clubului pentru politică externă a FIDESZ – PCU, care, la acea dată, se afla în opoziţie. Németh Zsolt, vicepreşedintele partidului, a anunţat că scopul înfiinţării clubului este acela de a oferi o alternativă de dreapta la politica externă a guvernului socialist, având în vedere că „politica ungară faţă de ţările vecine, ca şi cea privind minorităţile maghiare, este falimentară (…) şi că este cazul să se pună capăt pasivităţii diplomaţiei ungare, aflată într-o continuă defensivă în faţa propunerilor româneşti privind reconcilierea istorică”.

Orbán Viktor, preşedintele FIDESZ, a anunţat că sprijină concepţiile privind autonomia ale episcopului Tőkés László (invitat la reuniune) şi s-a referit la minoritatea maghiară din România, în calitatea sa de componentă a naţiunii ungare. Concluzia discuţiilor, la care a participat şi Szőcs Ferenc, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, a fost că „este nevoie de o schimbare a politicii ungare faţă de vecinii ţării”.

2. 1997, iulie, 24

Forum de dezbateri la Târgul Secuiesc

Forumul de dezbateri organizat la Târgul Secuiesc, unde Orbán Viktor a atacat politica externă a guvernului socialist a premierului Horn, acuzându-l că duce o politică mult prea precaută în privinţa minorităţilor maghiare de peste graniţe şi că este fundamental incapabil să sprijine dorinţele acestora de autonomie.

3. 1997, august, 12

„Budapesta trebuie să sprijine deschis aspiraţiile de autonomie ale minorităţii maghiare din Transilvania…”

Orbán Viktor declară – în săptămânalul orădean “Erdélyi Napló” – că, pe viitor, „Budapesta trebuie să sprijine deschis aspiraţiile de autonomie ale minorităţii maghiare din Transilvania şi instituţiile adecvate acestei autonomii. Ceea ce dorim noi depăşeşte tratatul de bază, diferenţiindu-se de intenţiile originare ale actualului guvern”.

Ministrul de Externe ungar, socialistul Kovács László, va preciza că, prin declaraţiile sale, liderul tinerilor democraţi pune în primejdie interesele esenţiale ale politicii externe ungare.

4. 1997, septembrie, 13

Turneu în Transilvania

Premergător campaniei electorale, Orbán Viktor realizează un turneu în Transilvania. La Odorheiu Secuiesc, într-o adunare publică organizată de episcopul Tökés László, el declară că sprijină maghiarimea din Transilvania în lupta ei pentru îndeplinirea obiectivelor sale esenţiale: realizarea autonomiei, înfiinţarea unui sistem de învăţământ la toate nivelurile şi retrocedarea bunurilor bisericilor istorice maghiare. Orbán mai lasă să se înţeleagă că se consideră moştenitorul politic al lui Antall József şi că este dispus să-şi asume rolul de conducător a 15 milioane de unguri.

5. 1997, septembrie, 14

“Construirea unei mici lumi maghiare…”

În adunarea de la Târgu-Mureş, Orbán Viktor dezavuează participarea UDMR la guvernare, atrăgând atenţia că „guvernele vin şi se duc, dar comunităţile rămân” şi declară că, „în fiecare localitate din Transilvania unde trăiesc maghiari, importantă este construirea unei mici lumi maghiare, cu toate instituţiile ei, de la grădiniţe şi până la autoguvernările de rigoare”.

6. 1998, mai, 28

„Graniţele statului ungar nu se suprapun cu cele ale naţiunii ungare. Viitorul guvern va fi unul al întregii naţiunii ungare”.

De altfel, programul electoral al FIDESZ prevedea că, în cazul că acesta va ajunge la guvernare, va instituţionaliza un dialog sistematic şi oficial între statul ungar şi comunităţile maghiare care trăiesc în bazinul carpatic, va lupta pentru recunoaşterea drepturilor colective ale maghiarimii care trăieşte în minoritate în ţările vecine şi îi va sprijini aspiraţiile de autonomie.

Venirea la putere a guvernului de dreapta, condus de premierul Orbán Viktor, a dus la o escaladare până la paroxism a problematicii minorităţilor maghiare din ţările vecine Ungariei. Federaţia Tinerilor Democraţi – Partidul Civic Ungar (FIDESZ – PCU), principala forţă politică din coaliţia guvernamentală, a pus la punct, în cei patru ani de guvernare, o strategie specială „de unire, dincolo de graniţe, a naţiunii ungare”, destinată să devină nu numai o naţiune culturală, ci şi una politică. Principalele instrumente au fost acţiunile de obţinere prin toate mijloacele a autonomiei şi coordonarea acestora printr-un organism special înfiinţat, Consiliul Permanent Ungar.

Rezultatele acestui proces au avut efecte negative îndeosebi în România, unde se succed la putere guverne care au excelat prin incompetenţă şi slăbiciune, care au frizat lipsă de spirit naţional şi de patriotism. Prin contrast, strategia guvernului Orbán a obţinut rezultate notabile, prin canalizarea politicii externe pe direcţii bine definite, între care deţinerea iniţiativei în relaţiile cu ţările vecine şi schimbarea statutului minorităţilor maghiare din aceste ţări. Un rol important în realizarea mişcărilor tactice l-au avut serviciile secrete coordonate de Kövér László, un politician agresiv, de extremă dreaptă, şi implicarea liderilor organizaţiilor maghiarilor din ţările vecine ca şi a celor din emigraţia occidentală. Prezent la Budapesta în zilele imediat următoare, episcopul Tökés László, care îl sprijinise masiv pe Orbán Viktor în campania electorală, îi va cere viitorului prim-ministru o creştere a intransigenţei Budapestei în politica faţă de Bucureşti, prin denunţarea politicii României privind minoritatea maghiară, revizuirea înţelegerilor diplomatice şi a tratatului româno-ungar, intensificarea demersurilor privind: obţinerea autonomiei teritoriale, în zonele în care maghiarii alcătuiesc majoritatea, şi individuale, acolo unde trăiesc în minoritate; acordarea dublei cetăţenii pentru etnicii maghiari aparţinând comunităţilor din afara graniţelor; urgentarea reînfiinţării unei universităţi maghiare la Cluj; retrocedarea neîntârziată şi necondiţionată a tuturor bunurilor care au aparţinut bisericilor istorice maghiare din Transilvania; reluarea, sub formă sistematică şi oficializată, a convorbirilor panmaghiare, întrerupte înainte de vreme din cauza reacţiei internaţionale la comunicatul Conferinţei ungaro-maghiare de la Budapesta, din vara anului 1996.

7. 1998, iulie, 30

Minorităţile maghiare din ţările vecine Ungariei, o problemă de politică de securitate a Europei Centralale

Vicepreşedintele FIDESZ, Németh Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, declară că „problema minorităţilor reprezintă şi o problemă de politică de securitate a Europei Centrale”. O declaraţie similară – făcută în 1990 de fostul ministru al Apărării Lajos Für, în sensul că „problema minorităţilor de peste graniţe face parte din politica de securitate ungară” – a stârnit reacţii de protest în ţările vecine.

8. 1999, iunie, 26 – 28

Orbán Viktor invocă sprijinul oficial al Pentagonului şi NATO pentru autonomia minorităţilor maghiare.

Au participat reprezentanţi ai Uniunii Maghiare Ardelene (organizaţie notorie pentru acţiunile ei revizioniste), ai grupului radical din Odorheiu Secuiesc (care, ulterior, vor înfiinţa Uniunea Civică Maghiară) şi liderii maghiarilor din Voivodina. Discuţiile s-au concentrat pe abordarea posibilităţilor ca – în cazul în care autorităţile din România şi Iugoslavia refuză a satisface cererile minorităţilor maghiare – Budapesta să poată cere intervenţia ţărilor occidentale, inclusiv prin intermediul NATO.

Afirmaţie maghiară, infirmată de SUA, în urma unei vizite la Budapesta a secretarului american al Apărării, William Cohen. Orbán Viktor a susţinut, într-o conferinţă de presă, că demnitarul american a fost de acord ca problema autonomiei minorităţilor maghiare să ocupe un capitol separat în cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi să fie asigurată prin garanţii internaţionale, în primul rând ale NATO.

Pentagonul a dezminţit, precizând că, deşi Orbán Viktor „a stăruit cu obstinaţie ca NATO să-şi asume problema maghiarilor din Voivodina, în tratativele sale cu Belgradul, în scopul mai marii stabilităţi a ţării”, William Cohen „a ocolit problema autonomiei şi nu a dorit să abordeze nici aspectul asigurării acesteia prin ameninţare militară”.

Cu toate acestea, subiectul atitudinii favorabile faţă de garantarea securităţii minorităţilor maghiare a fost reluat în întâlnirile pe care premierul Orbán şi Szabó Tibor, şeful Oficiului maghiarilor de peste graniţe, le-au avut cu reprezentanţii lobby-ului maghiar, cu ocazia vizitelor în SUA, precum şi cu unii lideri ai minorităţii maghiare din România, pentru a le induce convingerea că acţiunile lor se află sub protecţia NATO.

10. 2000, februarie, 18

„Ţinutul Secuiesc, ţară-mamă din interior”

Németh Zsolt, cu ocazia vizitei sale la Miercurea Ciuc, declară că „pentru strategia maghiarimii din România se conturează tot mai mult rolul Ţinutului Secuiesc ca ţară-mamă din interior, pe care să se poată sprijini maghiarii care trăiesc în minoritate în diversele regiuni din Transilvania”.

11. 2003, iunie, 8

Iniţiativă legislativă privind înfiinţarea Regiunii

„Pământul Secuiesc”

La Ciumani, judeţul Harghita, a fost pusă în discuţie posibilitatea concretizării planurilor autonomist-separatiste maghiare la situaţia particulară şi condiţiile specifice arealului geografic denumit generic „Ţara Secuilor”.

Baza discuţiilor au constituit-o materialul intitulat „Pământul Secuiesc – Terra Siculorum – Autonomia Scaunelor Secuieşti/Autoguvernarea Pământului Secuiesc” şi un proiect de lege privind înfiinţarea regiunii Pământul Secuiesc, cu statut special.

12. 2003, august, 5

La Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, s-a înfiinţat Comitetul de Iniţiativă pentru constituirea Consiliului Naţional Secuiesc.

13. 2003, august, 26

Este dat publicităţii documentul „Cu voinţa comunitară pentru autonomia Pământului Secuiesc”, în care sunt prevăzute etapele concrete de realizare a dezideratului separatist enunţat, respective cele privind formarea structurilor proprii necesare constituirii CNS şi anume:

• 12 octombrie 2003 – înfiinţarea Consiliilor Locale Secuieşti;

• 19 octombrie 2003 – constituirea Consiliilor Scaunale Secuieşti;

• 26 octombrie 2003 – înfiinţarea Consiliului Naţional Secuiesc.

14. 2003 octombrie, 12

S-au constituit Consilii Locale Secuieşti în 24 de localităţi de pe raza judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.

15. 2003, octombrie, 25

Consiliile Locale Secuieşti sunt instituite în majoritatea localităţilor de pe „Pământul Secuiesc”

În următoarele două săptămâni s-au creat Consiliile Scaunale Secuieşti. S-a trecut apoi, conform planificării, la etapa realizării treptei superioare de reprezentare a consiliilor.

16. 2003, octombrie, 26

Şedinţa de constituire „de facto” a Consiliului Naţional Secuiesc

Au participat 190 de delegaţi ai celor 8 Consilii Scaunale.

Consiliul Naţional Secuiesc nu dispune de personalitate juridică.

17. 2003, decembrie, 13

La Cluj-Napoca se constituie, sub preşedinţia lui Tőkés László, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania

Reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc au impus structura proprie ca parte distinctă a Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, cu atribuţii exclusiv în ceea ce priveşte obţinerea autonomiei „Ţinutului Secuiesc”.

18. 2004, ianuarie, 17

Adoptarea Statutului de Autonomie a Ţinutului Secuiesc

Anterior, în şedinţa Comisiei Permanente a Consiliului Naţional Secuiesc, desfăşurată în 7 ianuarie 2004, la Miercurea Ciuc, s-a definitivat Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc, elaborat de Csapó József. Peste zece zile, în adunarea consiliului de la Sfântu Gheorghe, statutul a fost adoptat, preconizându-se promovarea lui în Parlamentul României, în cursul lunii februarie, cu sprijinul unor parlamentari maghiari. Statutul de autonomie prevede structuri legislative şi executive proprii, legi de autoguvernare a secuilor, înfiinţarea structurilor poliţieneşti proprii. Totodată, se mai prevede organizarea instituţiilor proprii de autodeterminare şi adoptarea de ordonanţe în plan regional.

19. 2005, ianuarie – iunie

Campania anti-Trianon

Turneul organizat în Transilvania pentru difuzarea documentarului de lung metraj „Trianon” constituie un prilej de reiterare a temelor propagandei revizioniste din perioada interbelică.

20. 2005, a doua jumătate a anului

Glorificarea lui Horthy

Mai multe ziare de limba maghiară din România încep o adevărată campanie de reconsiderare a lui Horthy, însoţită de publicarea jurnalelor unor ofiţeri care au comandat, în septembrie 1940, trupele de ocupaţie din Ardealul de Nord.

21. 2005, noiembrie

Reuniune internaţională privind autonomia teritorială în Europa

Gál Kinga, membră a FIDESZ – PCU şi deputat în Parlamentul European, a prezidat o reuniune internaţională privind autonomia teritorială, care a precedat iniţiativa proclamării autonomiei „Ţinutului Secuiesc”.

Concomitent, postul ungar de televiziune Duna TV anunţă că, în viitorul apropiat, va lansa un nou canal, ce se va numi „Autonomia”. De asemenea, la Radio Kossuth – Budapesta, Smaranda Enache, copreşedinte al Fundaţiei „Pro Europa”, îşi exprima convingerea că Uniunea Europeană va exercita presiuni asupra României pentru ca autonomia „Ţinutului Secuiesc” să fie acceptată.

Vezi si Vice-presedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, informator al Securitatii si agent al serviciilor ungare. The vice president of the European Parliament has been an informer for Securitate and an agent for the Hungarian Secret Police. DOCUMENTE aici. See DOCUMENTS

22. 2005, noiembrie – decembrie

Campanie de defăimare a Zilei Naţionale a României

În presa de limba maghiară, îndeosebi publicaţiile din judeţele Covasna, Harghita şi Bihor, sunt publicate numeroase articole care iau în derâdere semnificaţia zilei naţionale a României.

23. 2006

„Rememorare pozitivă” a ocupaţiei horthiste

Continuă campania de „rememorare pozitivă” a perioadei ocupaţiei horthiste a Ardealului de Nord, care a urmat Dictatului de la Viena.

24. 2006, februarie, 28

Consiliul Naţional Secuiesc trimite preşedintelui României modele de autonomie

Într-o nouă încercare de a convinge autorităţile de la Bucureşti să accepte autonomia Ţinutului Secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc i-a trimis preşedintelui României, Traian Băsescu, argumente referitoare la autonomia teritorială în Uniunea Europeană.

25. 2006, iunie, 05

Acord de colaborare cu organizaţia separatistă „Forumul Uighur”

Lideri ai Adunării Naţionale a Secuilor au semnat un acord de colaborare cu „Forumul Uighur”, una dintre organizaţiile separatiştilor din provincia chineză Xinjiang, pe care separatiştii o numesc „Turkistanul de Est”. Mişcarea islamică din „Turkistanul de Est” a fost inclusă, la 26 august 2002 – potrivit afirmaţiilor adjunctului secretarului de stat al SUA, Richard Armitage – pe lista organizaţiilor teroriste. Conform informaţiilor Ambasadei SUA la Beijing, organizaţia uighură a planificat un atac terorist împotriva misiunii diplomatice a SUA în Kîrgîzstan.

Înţelegerea convenită între Consiliul Naţional Secuiesc (reprezentat de Csapó József – preşedinte, şi Tulit Attila – vicepreşedinte) şi Forumul Uighur (reprezentat de Perhet Muhammet – preşedinte şi Bin Umit Hamit Agahi – secretar general) are următorul conţinut:

„Tratat Consiliul Permanent al Consiliului Naţional al Secuilor, reprezentant al poporului secuiesc, şi membrii emigraţiei Forumului Uighur, având în vedere legăturile istorice ale poporului uighur, încheiem prezenta înţelegere pentru studierea trecutului comun şi colaborare periodică în vederea realizării intereselor comune.

Trecutul, de mai multe secole, al celor două popoare ne determină să descoperim şi să cultivăm trecutul nostru comun; să-l interpretăm şi să-l considerăm ca pe o relaţie de fraternitate. Noi, reprezentanţii organizaţiilor noastre, am semnat ca semn al recunoaşterii colaborării periodice şi fructuoase între noi.

Din partea Consiliului

Din partea Naţional Secuiesc, Forumului Uighur,

Jozsef Csapo, preşedinte Perhet Muhammet, preşedinte

Attila Tulit, vicepreşedinte Bin Umit Hamit Agahi, secretar general”

(Sursa: http://www.sznt.ro)

Vezi si Miza invitarii lui Dalai Lama pe “pamantul natal” al “sfantului” Körösi Csoma Sándor: internationalizarea autonomiei “Tinutului Secuiesc”. CNS-ul lui Laszlo Tokes a parafat un “Tratat” cu separatistii teroristi uiguri, apropiati tibetanilor

26. 2007, martie, 02

Redobândirea pământului natal şi autonomia teritorială – scop programatic al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

Discursul – program „Împreună cu Ungaria, pentru obiectivele naţionale”, rostit de Markó Béla la Congresul UDMR de la Arad, din 2 martie 2007, face public, fără echivoc, că scopul programatic al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România este „autonomia teritorială a poporului transilvan […] de culturi diferite, compus din diverse naţionalităţi cărora trebuie să li se asigure drepturile legitime […] în cadrul unei Transilvanii unitare […]“.

Trebuie observat că liderul maghiar utilizează conceptul neorevizionist de „popor transilvan”, vehiculat şi în anii ’80 ai secolului trecut.

27. 2007, noiembrie, 16

Consiliul Naţional Secuiesc solicită sprijinul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru adoptarea modelului de autonomie catalan

Scrisoare deschisă Excelenţei Sale Lluis Maria de Puig, membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

„Excelenţă!

Consiliul Naţional Secuiesc salută recomandarea nr. 1811/2007 a Consiliului Europei privind regionalizarea europeană, adoptată la 3 octombrie. Apreciem că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recunoscut că procesul de regionalizare, care se desfăşoară acum în Europa, are impact asupra valorilor universale, asupra drepturilor individuale şi colective pentru a căror protecţie a fost înfiinţat, mai bine mult de jumătate de veac, Consiliul Europei. În opinia noastră, nu este întâmplător că pregătirea acestui document important, redactarea raportului privind regionalizarea, a fost asumat de un membru catalan al adunării. Poporul catalan, în vederea exercitării dreptului său la autodeterminare, a creat un sistem de instituţii exemplar pentru toate popoarele lumii care trăiesc în minoritate. Consiliul Naţional Secuiesc, în mod similar, doreşte să realizeze garanţiile instituţionale ale libertăţii colective şi să ajungă, măcar la şaptesprezece ani după schimbarea de regim, la acel nivel al autodeterminării la care catalanii au ajuns imediat după prăbuşirea regimului Franco.

În schimb, în România, după 1989 noua elită politică a devenit beneficiar al concentrării de putere moştenită din trecut, oferită de statul centralizat, iar astăzi, în descentralizare şi subsidiaritate, vede limitarea propriei puteri. Astfel face joc dublu, astăzi, în România, cel care este părtaş la putere: pe de o parte doreşte să creeze aparenţa corespunderii la cerinţele europene ale democraţiei regionale, în realitate vrea să conserve mecanismele puterii contrare acesteia, care servesc propriile interese restrânse. Cu această ambivalenţă a devenit România membru al Uniunii Europene. Consiliul Naţional Secuiesc aspiră la un statut autonom al Ţinutului Secuiesc, având în vedere normele internaţionale general acceptate, folosind drept exemple modelele în funcţiune ale autonomiilor europene. În acest interes, am înaintat Parlamentului României un proiect de lege care este în deplină concordanţă cu recomandările Consiliului Europei şi cu obligaţiile asumate unilateral de România la primirea în Consiliul Europei. Este în concordanţă cu recomandarea nr. 1811/2007, recent adoptată, având în vedere hotărârea Consiliului Naţional Secuiesc adoptată cu ocazia constituirii, prin care s-a exprimat dorinţa de transforma Ţinutul Secuiesc într-o regiune a Uniunii Europene.

Parlamentul României a respins, fără dezbatere, iniţiativa legislativă. După aceasta, Consiliul Naţional Secuiesc a iniţiat un referendum, invocând legea referendumului în vigoare, care prevede că propunerile legislative privind modificările limitelor teritoriale ale unităţilor administrative vor fi supuse consultării prealabile a cetăţenilor din unităţile respective, prin referendum. În mai multe localităţi, consiliile locale au decis organizarea referendumului, dar hotărârile au fost atacate de prefecţi la instanţele de contencios administrativ şi au fost anulate. În România, instanţele judecătoreşti nu sunt independente, în consecinţă sentinţele corespunzătoare aşteptărilor puterii centrale au fost justificate cu motivul că înfiinţarea regiunii autonome a Ţinutului Secuiesc – împărţit azi între trei judeţe – este posibilă numai după un referendum pe scară naţională. Prin aceasta, autorităţile române au încălcat principiul subsidiarităţii şi au lipsit cetăţenii localităţilor din Ţinutul Secuiesc de posibilitatea de a-şi exprima în mod liber părerea în privinţa propriului viitor.

Consiliul Naţional Secuiesc a iniţiat, în mai multe rânduri, dialog cu autorităţile competente din România, privind modul în care acestea doresc să răspundă obligaţiei lor asumate, privind îndeplinirea recomandării nr. 1201 a Consiliului Europei, cu accent deosebit la articolul 11, dar autorităţile române au refuzat chiar şi dialogul.

După aceasta, Consiliul Naţional Secuiesc a iniţiat un referendum neoficial, în cursul căruia, în prezenţa observatorilor imparţiali, au fost întrebaţi 170.000 de cetăţeni, iar majoritatea covârşitoare a acestora a fost de acord cu autonomia Ţinutului Secuiesc.

Excelenţă!

Dumneavoastră, ca raportor al recomandării 1333/1997, privind cultura şi limba aromână, aţi dat dovadă de empatie faţă de minorităţi, aţi dat dovadă că sunteţi un excelent cunoscător al relaţiilor din România şi cunoaşteţi mentalitatea autorităţilor române privind problemele naţionale.

Vă rog, personal, să sprijiniţi numirea unui raportor de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în vederea evaluării situaţiei generale a comunităţii naţionale secuieşti cu identitate maghiară, populaţia indigenă compactă a Ţinutului Secuiesc, în vederea examinării aspiraţiei declarate de autonomie şi, în urma acestuia, Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei să adopte o hotărâre privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Vă rog să sprijiniţi formularea pentru România a unei recomandări prin această hotărâre, pentru a se preocupa realmente de voinţa, exprimată prin referendum, a locuitorilor Ţinutului Secuiesc şi să atenţioneze România, cu privire la obligaţiile asumate pe care trebuie să le îndeplinească.

Consiliul Europei, pe lângă recomandările cu valoare generală, nu o dată a formulat recomandări concrete, privind unele popoare minoritare, grupuri etnice europene sau culturi. Este suficient să amintim, pe lângă recomandarea deja amintită privind aromânii, recomandarea 1521/2001 privind ceangăii, recomandarea 1291/1996 privind cultura idiş, recomandarea 1203/1993 privind romii europeni sau rezoluţia 1171/1998, privind minorităţile uraliene periclitate din Rusia.

Cu sprijinul recomandării Consiliului Europei privind situaţia concretă a poporului secuiesc, procesul regionalizării din România poate să fie în concordanţă cu prevederile recomandării 1811/2007, poate sprijini poporul secuiesc în validarea dreptului la autodeterminare, care ar servi prosperitatea economică a acestui spaţiu, cât şi stabilitatea ei în viitor.

Cu deosebită consideraţie,

Fodor Imre, Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc

Târgu Mureş, 16 noiembrie 2007″.

28. 2008, ianuarie

Scrisoarea trimisă preşedintelui României de către Tőkés László, deputat în Parlamentul Europei, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania

Domnului Preşedinte al României,

Traian Băsescu

Bucureşti, Palatul Cotroceni

Stimate Domnule Preşedinte,

Conform celor convenite cu ocazia vizitei noastre din data de 5 Decembrie 2007 vă înaintăm, prin prezenta, setul de documente ce fundamentează temele dezbătute la întâlnire.

Cuprins:

1. Iniţiativă privind masa rotundă româno-maghiară;

2. Iniţiativă privind urgentarea acreditării Universităţii Creştine „Partium”;

3. Iniţiativă pentru elaborarea studiului privind minoritatea maghiară în regimul comunist;

4. Iniţiativă pentru asigurarea reprezentării parlamentare echitabile a minorităţilor naţionale;

5. Propunere privind numirea unui consilier în Administraţia Prezidenţială pe domeniul minorităţilor;

6. Punct de vedere privind proiectele de autonomie înaintate de reprezentanţii comunităţii maghiare.

Conform înţelegerii noastre din decembrie, vă cerem, totodată, să ne comunicaţi o dată în care programul Excelenţei voastre vă permite să ne primiţi pentru continuarea schimbului de păreri.

Excelenţă, urându-vă succes şi sănătate pentru îndeplinirea sarcinilor de înaltă responsabilitate pe care le aveţi, primiţi alesele noastre consideraţiuni,

Cu stimă,

Tőkés László

Deputat în Parlamentul European

Preşedinte, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania

29. 2008, februarie, 22

Consiliul Naţional Secuiesc solicită Consiliului Europei să realizeze un raport despre autonomia Ţinutului Secuiesc

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) cere ca un reprezentant special al Consiliului Europei să vină în România şi să întocmească un raport despre autonomia Ţinutului Secuiesc. Reprezentanţii Consiliului au trimis, în acest sens, un memorandum Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

La întâlnirea de la Sfântu Gheorghe, liderii CNS au făcut public rezultatul referendumului neoficial, organizat anul trecut, potrivit căruia 99,3 % din populaţia consultată doreşte autonomia Ţinutului Secuiesc.

Cu acest prilej, Tőkés László a declarat: „Puterea din România nu pare să fi învăţat din exemplele istoriei, conflictul din Kosovo a izbucnit pentru că populaţiei albaneze i-au fost refuzate drepturile de autonomie. Fără Ţinutul Secuiesc nu există viitor pentru maghiarii din Transilvania”.

30. 2008, martie, 10

Conferinţa regională de la Jimbolia a reprezentanţilor UDMR în autorităţile locale susţine autonomia teritorială a „Ţinutului Secuiesc”

UDMR a decis să sprijine „autonomia teritorială”, „alături de Consiliul Naţional Secuiesc, Uniunea Civică Maghiară şi de Partidul Civic Maghiar. Participanţii la reuniunea de la Jimbolia au adoptat o declaraţie în care apreciază drept „firească” năzuinţa Ţinutului Secuiesc la autonomie teritorială.

31. 2008, aprilie, 02-04

Tőkés László avertizează la Summitul NATO de la Bucureşti că problemele minorităţilor maghiare pot deveni un risc de securitate pentru Europa

„În 2008 am lansat o scrisoare către NATO, cu acel obiectiv comun al maghiarilor, obţinerea autonomiei, şi am atras atenţia conducătorului NATO că problema comunităţii maghiare poate să fie un risc de securitate în zona Europei Centrale, indirect şi pentru NATO, şi am cerut sprijin pentru înfiinţarea autonomiilor maghiare în toate zonele” (afirmaţie făcută de Tőkés László, Băile Tuşnad, iulie 2010).

32. 2008, septembrie, 04

Proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local pentru edificarea limitelor teritoriale ale judeţului

Consiliul Naţional Secuiesc transmite primăriilor din „Ţinutul Secuiesc” proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local pentru edificarea limitelor teritoriale ale judeţului, conform iniţiativei legislative „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”.

33. 2008, octombrie, 25

Consiliul Naţional Secuiesc depune în Parlament Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a decis să înainteze Parlamentului, pentru a treia oară, propunerea de iniţiativă legislativă privind adoptarea statutului de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc.

34. 2008, octombrie, 25

Preşedintele Ungariei reiterează sprijinul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc

Preşedintele Republicii Ungare, Sólyom László, prezent la Târgu Secuiesc, a declarat că susţine autonomia Ţinutului Secuiesc, precizând că în Europa minorităţile au dreptul la mai multe tipuri de autonomie: „Nu este nimic nou, am mai declarat că sprijin autonomia şi cu ocazia vizitei oficiale din 2007, când m-am întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu. În Europa, minorităţile au dreptul la autonomie. Sunt mai multe tipuri de autonomie: personală, culturală, teritorială. Şi depinde de comunitatea respectivă ce cere şi ce poate realiza”.

35. 2009, februarie, 08

Petiţia maghiarilor adunaţi la Sfântu Gheorghe, pentru autonomia teritorială a „Ţinutului Secuiesc”

„Către Preşedinţia României,

Către Guvernul României,

Către Parlamentul European

Noi, participanţii la marea adunare din Sfântu Gheorghe, am constatat după alegerile parlamentare o amplificare a atitudinii antimaghiare, venită atât din partea guvernului, cât şi din partea preşedintelui României; ţinând cont că autonomia Ţinutului Secuiesc are rădăcini încă de mai multe secole; amintindu-ne că, şi la naşterea statului român modern, autonomia Ţinutului Secuiesc a fost garantată prin actul de unire, care şi în vremurile întunecate ale comunismului – chiar cu drepturi ştirbite – a existat; luând în considerare formele de autonomie existente în Uniunea Europeană, cât şi drepturile colective ale comunităţilor minoritare, care susţin convieţuirea paşnică între diferite etnii,

Solicităm

1. Traian Băsescu să-şi retragă declaraţiile care au indignat secuimea;

2. Respectarea proporţiei etnice în instituţiile publice descentralizate;

3. Încetarea populării controlate, mai mult sau mai puţin sau mascată, prin care se urmăreşte modificarea componentei etnice;

4. Oprirea distrugerii intenţionate a economiei din regiunea secuiască şi asigurarea dezvoltării corespunzătoare a infrastructurii;

5. Retrocedarea rapidă a bunurilor bisericeşti şi publice ce au fost naţionalizate;

6. Oprirea creşterii numerice a unităţilor militare şi, de asemenea, la fel ca în alte zone, trecerea imobilelor deţinute de acestea în subordinea administraţiei publice locale;

7. Înfiinţarea de către statul român a unei universităţi maghiare, cu finanţare din bugetul statului;

8. Recunoaşterea limbii maghiare, alături de limba română, ca limbă oficială regională;

9. Recunoaşterea şi extinderea drepturilor colective;

10. Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc

8 februarie 2009, Sfântu Gheorghe”

36. 2009, februarie, 14

Maghiarii către preşedintele Traian Băsescu: „Nu vom renunţa niciodată la dezideratul privind autonomia Ţinutului Secuiesc”

„Aşa cum au spus memorandiştii români, la sfârşitul secolului al XIX-lea, existenţa unui popor nu se discută, ci se afirmă. Cu acest mesaj mergem şi noi, astăzi, la domnul preşedinte Băsescu, să îi spunem foarte clar că nu vom renunţa niciodată la dezideratul privind autonomia Ţinutului Secuiesc”.

(Declaraţia primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, prilejuită de întâlnirea reprezentanţilor comunităţilor locale cu preşedintele României)

37. 2009

Ştampilă proprie a primăriei Sfântu- Gheorghe

Primăria municipiului Sfântu-Gheorghe şi-a făcut ştampilă proprie, cu stema oficială a municipiului, pe care o va folosi pe acele documente ale instituţiei care nu trebuie parafate, în mod obligatoriu, cu stema României.

38. 2009, martie, 22

UDMR duce un război deschis pentru autonomia „Ţinutului Secuiesc”

Prefectul judeţului Mureş, Emil-Marius Paşcan, îi informează pe premierul Emil Boc şi pe vicepremierul Dan Nica, ministrul Administraţiei şi Internelor, că UDMR incită spiritele în zonă şi provoacă hotărâri de Consiliu Local în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc: „Doresc să vă informez legat de situaţia de la Mureş, unde, în ultima perioadă, UDMR incită spiritele, provoacă hotărâri de consilii locale unde au primari UDMR, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Este un război deschis. Este un conflict perpetuu. Eu respect legea, ştiu ce am de făcut, dar daţi un semnal şi autorităţilor locale de aici, legat de ordinea şi liniştea publică, să acţioneze cu mai multă fermitate, pentru că UDMR urmăreşte menţinerea într-o tensiune a electoratului, în vederea alegerilor europarlamentare”.

39. 2009, septembrie 04

Acţiuni antiromâneşti, organizate de UDMR la Miercurea Ciuc

Cu prilejul unei adunări publice de la Miercurea Ciuc, preşedintele UDMR, Markó Béla, a afirmat: „În această ţară trăiesc 6,6 % maghiari şi atunci trebuie să fim de acord că 7% din acest stat îi are ca proprietari pe maghiari. În Ardeal, în proporţie de 25% noi suntem proprietari şi, dacă Ardealul va deveni vreodată regiune autonomă şi independentă – şi nădăjduiesc asta (s.n.) -, aşa trebuie să stea lucrurile. În secuime, 80% suntem proprietari şi, cu riscul de a-i deranja pe mulţi, trebuie să spunem asta”.

40. 2009, septembrie, 05

Şase hotărâri şi o declaraţie privind reforma administrativă, prin care se atentează la primul articol al Constituţiei României

La numai o zi după afirmaţiile preşedintelui UDMR de la Miercurea Ciuc, „Marea Adunare a Consiliilor Locale din Ţinutul Secuiesc” adoptă, la Odorheiul Secuiesc, şase hotărâri şi o declaraţie privind reforma administrativă, prin care se atentează la primul articol al Constituţiei României:

• Hotărârea privind sprijinirea proiectului de lege „Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc”;

• Hotărârea privind organizarea de referendumuri locale;

• Hotărârea privind simbolurile Ţinutului Secuiesc;

• Hotărârea privind asocierea autorităţilor publice locale la nivelul Scaunelor;

• Hotărârea privind instituţionalizarea Adunării Aleşilor locali din Ţinutul Secuiesc;

• Hotărârea privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.

La „Marea Adunare a Consiliilor Locale” (preconizatul Parlament al „Ţinutului Secuiesc”) au participat aproximativ 450 de persoane, inclusiv reprezentanţi ai „Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania” (EMI), ai „Mişcării Tinerilor din cele 64 de comitate” (HVIM), fiind prezenţi europarlamentarul Tőkés László şi preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenő. Ordinea publică a fost asigurată de un detaşament de 20 de persoane, echipate în uniforme ce aveau însemnele Regatului Ungariei, din cadrul unei unităţi paramilitare – „Plutonul secuiesc – organizat sub egida „Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania” (EMI) şi care se antrenează de mai mulţi ani la Gheorgheni.

Cu acest prilej, preşedintele „Consiliului Naţional Secuiesc”, Izsák Balázs, a declarat: „Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei. La împărţirea administrativ-teritorială a României trebuie avut în vedere principiul european conform căruia o regiune nu se marchează, ci se recunoaşte”

Declaraţie privind reforma administrativă

• „Având în vedere faptul că împărţirea teritorial-administrativă a României este depăşită şi că necesitatea

reformei administrative este o problemă centrală de interes public,

• Ţinând cont de faptul că reîmpărţirea regiunilor de dezvoltare este o prioritate de primă urgenţă, atât în interesul României, cât şi în interesul Ţinutului Secuiesc, înglobat forţat şi în mod artificial în Regiunea Centru,

• Ţinând cont de faptul că reforma administrativă din România nu poate neglija principiul subsidiarităţii, valoare fundamentală a democraţiei, reorganizarea administrativă trebuie să se bazeze pe voinţa comunităţilor locale,

• Având în vedere că, şi în cursul reformei, România trebuie să-şi respecte angajamentele internaţionale pe care le-a asumat, în special angajamentele prevăzute în Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale1, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare2, şi cele prevăzute în Carta Europeană a Autonomiei Regionale, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, declarăm cu fermitate:

Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei. La reîmpărţirea administrativ-teritorială a României trebuie avut în vedere principiul european, conform căreia o regiune nu se marchează, ci se recunoaşte.

Acceptând hotărârea adoptată de Adunarea Naţională

Secuiască de la Ditrău, considerăm că limitele regionale ale Ţinutul Secuiesc sunt cele specificate în Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, elaborat de către CNS şi înaintat Parlamentului României.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind sprijinirea proiectului de lege „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”

• Având în vedere faptul că locuitorii Ţinutului Secuiesc s-au pronunţat, în marea lor majoritate, pentru dobândirea autonomiei teritoriale,

• Având în vedere că dreptul popoarelor la autodeterminare este un drept universal al omului, care priveşte toate popoarele, iar practica europeană a autonomiilor creează, tocmai pentru comunităţile naţionale aflate în minoritate numerică, instituţiile autodeterminării în cadrul statului,

• Având în vedere că România şi-a asumat o obligaţie unilaterală privind îndeplinirea prevederilor recomandării 1201/1993, care prevede dreptul persoanelor aparţinând unei minorităţi naţionale, în acele regiuni unde sunt în majoritate, de a avea autorităţi autonome sau locale cu statut special, conforme cu condiţiile lor istorice şi teritoriale specifice,

• Afirmând că proiectul de lege elaborat de C.N.S. este în concordanţă cu tradiţiile secuieşti şi cu normele actuale ale dreptului internaţional,

• Afirmând că autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează nici integritatea teritorială şi nici suveranitatea naţională a României, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

1. Sprijinim proiectul de lege privind Autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, pe care îl considerăm legea fundamentală a Ţinutului Secuiesc, şi promovăm, prin toate mijloacele legale de care dispunem, înaintarea acestuia Parlamentului României, inclusiv ca iniţiativă legislativă cetăţenească.

2. Sprijinim popularizarea acestei iniţiative legislative în localităţile din subordine, difuzarea ei atât în versiune tipărită, cât şi digitală, şi organizăm conferinţe pentru a ajuta cetăţenii alegători din Ţinutul Secuiesc să o cunoască în mod aprofundat.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind organizarea de referendumuri locale

– Având în vedere voinţa exprimată de către populaţia Ţinutului Secuiesc, că doresc autonomia regiunii,

– Conştienţi de faptul că referendumul este un mijloc general acceptat al democraţiei directe, precum şi cel mai autentic mod de exprimare a voinţei publice,

– Având în vedere că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei reţine că, în majoritatea ţărilor membre, există comunităţi care dispun de o identitate culturală, politică şi istorică – şi care nu sunt doar regiuni -, dar şi popoare şi societăţi care dispun concomitent de o identitate colectivă pregnantă, independent de faptul că sunt definite ca regiuni, naţionalităţi sau ţări, dar nu şi-au constituit propriul lor stat; în ciuda acestui fapt dispun de forme vizibile de distincţie, care marchează voinţa politică pentru dobândirea autoguvernării,

– Pornind de la poziţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, conform căreia aceste situaţii trebuie soluţionate prin mijloace democratice – de exemplu: prin alegeri, referendumuri, reformă constituţională şi instituţională, respectiv prin înfiinţarea de noi entităţi teritoriale -, iar hotărârile definitive trebuie adoptate în mod exclusiv prin consultarea cetăţenilor, pentru că dreptul de a decide le aparţine,

– Pornind de la obligaţia unilateral asumată de România în momentul aderării, privind îndeplinirea recomandărilor Consiliului Europei,

– Având în vedere că reglementările legale în vigoare din România condiţionează modificarea limitelor administrativteritoriale de consultarea prin referendum a populaţiei din zona respectivă, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm organizarea de referendumuri locale în fiecare unitate administrativ-teritorială din Ţinutul Secuiesc, în vederea creării premiselor înfiinţării unităţii administrativ-teritoriale autonome Ţinutul Secuiesc. Ne angajăm să organizăm referendumuri locale, iar în cazul în care iniţiativa noastră va fi anulată în justiţie, ne vom adresa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în vederea convingerii autorităţilor româneşti de a-şi respecta angajamentele internaţionale asumate.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind simbolurile Ţinutului Secuiesc

– Conştienţi de faptul că autonomiile europene funcţionează cu succes acolo unde solidaritatea colectivităţilor locale se bazează pe o identitate regională puternică şi reprezintă acea regiune,

– Recunoscând responsabilitatea autorităţilor administrative publice locale, privind acceptarea generală a simbolurilor conştiinţei colective secuieşti,

– Având în vedere că obiceiurile înrădăcinate şi simbolurile populare exprimă voinţa colectivităţii locale, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

1. Imnul Ţinutului Secuiesc este cel folosit de zeci de ani, compus de către Mihalik Kálmán, pe textul lui Csanády György, redat în anexă.

2. Stema Ţinutului Secuiesc este stema adoptată de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17.01.2004, redată în anexă.

3. Drapelul Ţinutului Secuiesc este cel adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc pe data de 17.01.2004, redat în anexă.

4. Semnul distinctiv regional al Ţinutului Secuiesc este SIC, iar autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor acorda tot sprijinul ca acesta să fie înregistrat la Organizaţia Internaţională de Standardizare.

5. Autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc vor depune toate eforturile ca însemnele Ţinutului Secuiesc să fie folosite de instituţiile publice din subordine, în mod adecvat, cu respectarea demnităţii colectivităţii.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind asocierea autorităţilor publice locale la nivelul scaunelor

– Conştienţi de faptul că scaunele secuieşti au fost instituţii care au protejat secuimea autoorganizată, fiecare regiune păstrând valori specifice ale culturii populare,

– Recunoscând că, şi în viitor, acestea pot păstra şi întări aceea identitate regională, care este o condiţie preliminară a dobândirii autonomiei Ţinutului Secuiesc,

– Având în vedere că scaunele secuieşti apar în Statutul de Autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc, ca subunităţi administrative ale Ţinutului Secuiesc,

– Având în vedere dreptul autorităţilor administraţiei publice locale să coopereze şi să se asocieze, să încheie acorduri şi să participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare regională, drepturi garantate prin legea administraţiei publice locale, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

Autorităţile administraţiei publice locale din scaunele secuieşti se vor asocia în opt asociaţii, în vederea reprezentării şi protejării intereselor lor regionale specifice şi pentru realizarea unor programe comune. Aceste asociaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale vor fi următoarele: Scaunul Micloşoara-Brădăuţ, cu sediul la Baraolt; Scaunul Ciuc, cu sediul la Miercurea Ciuc; Scaunul Gheorgheni, cu sediul la Gheorgheni; Scaunul Kezdi, cu sediul la Târgu-Secuiesc, Scaunul Mureş, cu sediul în Târgu-Mureş, Scaunul Orbai, cu sediul la Covasna; Scaunul Sepsi, cu sediul la Sfântu-Gheorghe; Scaunul Odorhei, cu sediul la Odorheiul Secuiesc.

Programul cooperării dintre asociaţiile autorităţilor publice locale şi conţinutul cooperării lor vor fi elaborate de comisiile de experţi, numite de autorităţile publice locale interesate.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind instituţionalizarea Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

– Conştienţi de faptul că reprezentarea intereselor regionale specifice ale Ţinutului Secuiesc şi apărarea lor este responsabilitatea noastră comună,

– Recunoscând că, printre aceste interese regionale, primul loc este ocupat de dreptul de a avea autorităţi autonome, conforme condiţiilor istorice şi teritoriale specifice,

– Având în vedere că, până la admiterea de către Parlament a Statutului de Autonomie, care ar conferi regiunii un statut special, nivelul cel mai înalt al puterii publice îl reprezintă autorităţile administraţiei publice locale, care trebuie considerate elemente constitutive deja existente ale viitoarei regiuni autonome,

– Conştienţi de faptul că, şi în viitor, va fi necesară adoptarea unor decizii comune de a conlucra pentru scopurile comune, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

1. Considerăm Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc un cadru instituţional al vieţii publice, bazat pe consens, şi ne angajăm să punem în practică hotărârile ei.

2. Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc va fi convocată cel puţin o dată pe an, în sesiune ordinară.

3. Pentru pregătirea viitoarei sesiuni, respectiv pentru urmărirea punerii în practică a hotărârilor adoptate azi, alegem un birou permanent provizoriu. Aceasta va elabora şi proiectul regulamentului de funcţionare a adunărilor şi se va îngriji de convocarea următoarei adunări.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

Hotărâre privind reprezentarea aspiraţiei la autonomie a Ţinutului Secuiesc în structurile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene

– Conştienţi de faptul că procesul de regionalizare, ce se desfăşoară în Uniunea Europeană, poate juca un rol important în promovarea autonomiei Ţinutului Secuiesc,

– Conştienţi de faptul că sporirea rolului şi importanţei regiunilor europene poate fi folosit în favoarea Ţinutului Secuiesc numai printr-o reprezentare consecventă şi edificarea conştientă şi orientată a relaţiilor,

– Având în vedere că Adunarea Parlamentară a Consiliului

Europei doreşte continuarea cooperării cu organizaţiile regionale europene, în primul rând cu Congresul Autorităţilor Regionale al Consiliului Europei, pentru a elabora metodologii comune, şi pentru a exploata acel potenţial, care reprezintă regionalismul pentru viitorul Europei,

– Având în vedere că autorităţile administraţiei publice locale au reprezentanţi atât în Congresul Autorităţilor Regionale al Consiliului Europei, cât şi în Comisia Regiunilor din Cadrul Uniunii Europene, noi, aleşii locali din Ţinutul Secuiesc, fondatori şi participanţi ai Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, hotărâm

Vom elabora programe cu acele sarcini care trebuie îndeplinite în Congresul Autorităţilor Regionale al Consiliului Europei, cât şi în Comisia Regiunilor din Cadrul Uniunii Europene, în perioada următoare.

Ne vom adresa deputaţilor maghiari din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi a Parlamentului European pentru a reprezenta aspiraţia la autonomie a Ţinutului Secuiesc şi a elabora proiecte comune, în vederea popularizării Ţinutului Secuiesc şi realizării autoguvernării sale regionale.

Odorheiul Secuiesc, 05 septembrie 2009,

Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc

41. 2009, noiembrie, 26

Consiliul Judeţean Harghita a hotărât ca steagul secuiesc să devină drapelul reprezentativ al judeţului CSIKKOZMÁS KÖZSÉGHÁZA

Localitatea CSIKKOZMÁS, a cărei primărie arborează drapele Ungariei şi al „Ţinutului Secuiesc”, nu se află în Ungaria, ci în judeţul Harghita, din România. La Cozmeni, clădirea Primăriei este „CSÍKKOZMÁS KÖZSÉGHÁZA”. La fel e în Ghidfalău. Şi în Racoş (aflat în Braşov, la graniţa cu Covasna). Şi în Sânmartin. Şi la Sântimbru. Şi în Sânzieni. Şi la Siculeni. Şi la Sândominic. Asemenea imagini pot fi întâlnite peste tot în judeţele în care este revendicată „autoguvernarea secuiască”.

42. 2009, iunie

UDMR redesenează harta României

Un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională a României, iniţiat de UDMR în luna iunie 2009, vizează:

(1) crearea Macroregiunii a V-a de dezvoltare, în configuraţia Ardealului de Nord, anexat Ungariei prin Dictatul de la Viena (judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Maramureş şi Bihor);

(2) crearea regiunii Mureş Autonomă Maghiară a Ţinutului Secuiesc.

Proiectul de lege – în pofida avizelor negative ale comisiilor de specialitate – a fost adoptat tacit de Senatul României.

43. 2009, iulie, 16

„Transilvania, Ţară Ungurească”

Peste 500 de suporteri din Ungaria ai echipei de fotbal “Újpest” au arborat, la intrarea cu trenul pe teritoriul României, în gara Curtici, un banner în limba română, cu harta Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, în culorile drapelului maghiar şi mesajul „Transilvania, Ţara Ungurească”.

44. 2010, martie

Stand expoziţional separat al “Ţinutului Secuiesc”

La Târgul Internaţional de Turism de la Budapesta – Hungexpo, separat de standul României, a fost organizat standul expoziţional al „Ţinutului Secuiesc”

45. 2010, mai, 04

* Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc a votat pentru oficializarea limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc.

* Partidul Civic Maghiar a propus ca toate regiunile istorice din România să dobândească autonomie teritorială, alături de Ţinutul Secuiesc.

46. 2010, mai, 11

Guvernul României stabileşte „graniţa dintre Ţinutul Secuiesc” şi „Ţara Bârsei”

Hotărârea Guvernului României, numărul 402, privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, precizează că localitatea Ilieni se află „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”.

Conform anexei 2 la H.G. nr. 402/2010 – „Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna” – „borna de hotar semnifică faptul că localitatea se afla la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”. Utilizarea – într-o hotărâre a Guvernului României – a expresiilor „Ţinut Secuiesc” şi „graniţa” reprezintă o încălcare a articolului 3, alin. (3) din Constituţia României, potrivit căruia „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe”. În acelaşi timp, Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului României prevede, la art. 1, că teritoriul României „este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna”. De asemenea, „graniţa” nu poate exista decât între state, iar prevederea din hotărârea guvernului, ce stabileşte o „graniţă interioară”, induce ideea delimitării teritoriale a Ţinutului Secuiesc ca entitate autonomă, cu graniţă proprie.

Istoricul H.G. nr. 402/2010

În cadrul şedinţei Consiliului Local al comunei Ilieni, din 24 aprilie 2007, a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local nr. 17/2007, privind aprobarea stemei comunei, în care se menţionează că „borna de hotar semnifică faptul că unitatea administrativ-teritorială se află la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”.

Ulterior, în şedinţa Consiliului Local din 27 noiembrie 2007, se adoptă Hotărârea nr. 73/2007, prin care se modifică articolul 1 din Hotărârea nr. 17/2007. Cu toate acestea, articolul 1 din textul celor două hotărâri coincide, fiind menţinută şi sintagma „Ţinutul Secuiesc”.

Hotărârea Consiliului Local nr. 31 din 7 iulie 2009 stipulează la art. 1: „se aprobă modificarea anexei la Hotărârea Consiliului Local al comunei Ilieni nr. 73/2007, privind modificarea Hotărârii Consiliului Local al comunei Ilieni nr. 17/2007, după cum urmează: în locul sintagmei – «la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei» – se va trece – «a limita teritorială dintre judeţul Covasna şi judeţul Braşov»”.

În pofida modificării decise, în proiectul de hotărâre a Guvernului s-a menţinut şi aprobat că „borna de hotar de pe stema comunei semnifică situarea localităţii la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”.

47. 2010, iunie, 08

Partidul extremist maghiar de dreapta Jobbik deschide „birou teritorial” la Târgu-Mureş

Europarlamentarul Szegedi Csanád, membru al partidului maghiar de extremă dreapta Jobbik, şi-a deschis birou teritorial la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, el a declarat: „În primul rând, aş vrea să subliniez faptul că Jobbik nu este un partid şovin sau extremist, ci un partid patriot, care vrea să reprezinte întreaga naţiune maghiară, nu doar pe cea din Ungaria, ci din întreg bazinul carpatic. Partidul va milita pentru autodeterminarea secuimii în actualele graniţe ale României”.

„Ar fi bine dacă în toată Transilvania limba maghiară ar fi limbă de stat” – a mai susţinut europarlamentarul. Partidul Jobbik , ctitorul Gărzii Naţionale Ungare, desfiinţată anul trecut în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive, a reînfiinţat organizaţia extremistă paramilitară.

„Când partidul extremist maghiar Jobbik îşi deschide cabinet la Târgu-Mureş este ca şi cum Partidul Nazist şi-ar întemeia filiala la Auschwitz” (Bogdan Diaconu, vicepreşedinte PC, Declaraţie de presă, 8 iunie 2010 )

„Deschiderea unui cabinet de europarlamentar din partea partidului extremist maghiar Jobbik la Târgu-Mureş echivalează cu întemeierea unei filiale a Partidului Nazist la Auschwitz. Cu ce drept şi cine i-a dat voie acestui provocator, Szegedi Csanad, care cere pe toate drumurile dezmembrarea României, să îşi deschidă cabinet în Transilvania şi încă într-un oraş marcat de o istorie zbuciumată, precum Târgu-Mureş? Statul român îi invită în acest fel extremiştii maghiari să revendice Ardealul şi le acordă şi tribuna de unde să incite la distrugerea României.

Cerem autorităţilor române să intervină imediat şi să declare persona non-grata pe acest europarlamentar care aruncă cu noroi în statele vecine Ungariei, ameninţând stabilitatea şi bunele relaţii interetnice. Cerem, de asemenea, ca orice activitate şi prezenţă a partidului Jobbik şi a reprezentanţilor acestuia să fie interzise în România, la fel cum sunt interzise nazismul sau alte mişcări anarhice, violente şi extremiste, din care categorie şi face parte. Pe teritoriul României, Jobbik – şi orice asociaţie sau persoană care colaborează cu acest mic partid nazist – trebuie să intre sub incidenta legii şi să fie pedepsiţi cu exemplaritate”.

48. 2010, iulie, 07

Guvernul Ungariei recunoaşte oficial „Consiliul Naţional Secuiesc”

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a avut o întâlnire cu delegaţia Consiliului Naţional Secuiesc, formată din cei trei membri ai prezidiului: Izsák Balázs, Tulit Attila şi Arus Zsolt. Cu această ocazie, vicepremierul ungar a confirmat faptul că noul guvern ungar susţine aspiraţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

[„Haromszék” (Covasna), nr. 6.026, 07.07.2010]

Este pentru prima oară când guvernul Ungariei recunoaşte oficial această formă asociativă care, din cauza scopului urmărit, nu are statut juridic legal în România.

49. 2010, iulie, 21-25

Forumul „Schimbare de regim în politica privind naţiunea.

Locul autonomiilor comunitare în sistemul colaborării naţionale” – şedinţă deschisă a Consiliului Autonomiei din bazinul carpatic

Participanţi: Tőkés László, europarlamentar, preşedintele Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic; Semjén Zsolt, vicepremier al guvernului Ungariei; Ágoston András, preşedintele Partidului Democrat Maghiar din Voivodina; Brenzovics László, vicepreşedinte al Consiliului Regional Transkarpatia – Ucraina; Kovács Miklós, preşedintele Federaţiei Culturale Maghiare din Ucraina; Pásztor István, preşedintele Asociaţiei Maghiare din Voivodina; Izsák Balázs preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc; Berényi József, preşedintele Partidului Coaliţiei Maghiare; Hámos László, preşedintele Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului; Farkas Csaba, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc din Scaunul Odorhei.

Forumul s-a desfăşurat în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Universităţii de Vară şi a Taberei Studenţeşti „Tusványos”, care a avut loc la Băile Tuşnad în perioada 21-25 iulie 2010. Organizatori: Fundaţia „Pro Minoritate” din Budapesta şi Asociaţia Tineretului Maghiar din România. (E.M.I) Preşedintele Consiliului Autonomiei din bazinul carpatic, Tőkés László, a declarat la începutul şedinţei deschise a acestui forum, de la Universitatea de Vară Bálványos de la Băile Tuşnad, că e nevoie de obţinerea unităţii naţiunii maghiare în bazinul carpatic.

„Trebuie să ne corelăm paşii, politicile şi, în cadrul sistemului cooperării naţiunii, să facem un sistem lărgit al Unităţii în bazinul carpatic şi, astfel, să primească un plus de conţinut munca dusă de Consiliul Autonomiei din bazinul carpatic, iar lupta privind obţinerea autodeterminării naţiunii maghiare să meargă mai departe”.

Vicepremierul ungar, Semjén Zsolt, a făcut un rezumat al politicii privind naţiunea maghiară, pe care a adoptat-o Guvernul condus de Orbán Viktor. „Scopul Guvernului Ungariei este păstrarea naţiunii maghiare, iar viaţa maghiarilor să se îmbunătăţească. Dăinuirii naţiunii maghiare trebuie să îi slujească politica privind naţiunea. Pentru acest lucru avem instrumente diverse, pe care le vom folosi – mă refer aici şi la sprijinirea financiară a Fundaţiei Szülőföld, Conferinţa Permanentă Maghiară şi Forumul Reprezentanţilor Maghiari din bazinul carpatic. Ne vom strădui ca naţiunea maghiară – care acum este unitară şi din punct de vedere legal, prin posibilitatea obţinerii cetăţeniei – să dăinuie, să se dezvolte şi să se îmbogăţească cultural, economic şi spiritual”.

Oficialul Guvernului Ungariei a ţinut însă să sublinieze că ţara sa nu va mai supune interesele propriei naţiuni politicii interne a alteia. „Legat de Slovacia, trebuie să spun că noi am avut mâna întinsă tot timpul – şi este şi acum -, dar nu ne vom mai supune interesele naţiunii noastre bazate pe drepturile omului, de dragul politicii interne a altei ţări”.

Referitor la autonomie, vicepremierul a ţinut să sublinieze că maghiarii nu introduc ceva care nu s-a mai văzut nici când vorbesc despre autonomie culturală şi nici atunci când vorbesc despre autonomie teritorială”.

O altă temă abordată de Semjén priveşte partidele maghiare etnice din bazinul carpatic, care au un rol extrem de important în asigurarea reprezentării politice, respectiv în contracararea asimilării. În acest context, a subliniat şi faptul că intelectualitatea maghiară nu trebuie să se integreze în partidele româneşti.

50. 2010, iulie, 22

„Dacă a reuşit Kosovo, şi noi vrem autonomia în Transilvania!”

(Din declaraţia preşedintelui Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, Tőkés László, la Tuşnad Băi, 22 iulie 2010).

În prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a premierului Ungariei, Orbán Viktor, europarlamentarul Tőkés László, vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că – aşa cum Kosovo şi-a dobândit independenţa – şi maghiarii din Transilvania ar putea să obţină autonomia.

Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania a mai declarat că Ţinutul Secuiesc ar trebui să urmeze modelul catalan, afirmând că – aşa cum au ieşit catalanii în stradă – şi secuii ar putea ieşi în stradă, pentru autonomia lor. El a subliniat, însă, adresându-se liderului UDMR, Markó Béla că, în acest an, UDMR ar trebui să iasă din guvern, dacă nu doreşte ca manifestaţia să se îndrepte şi împotriva lor: „În acest an voi nu veţi mai putea fi la guvern, dacă nu doriţi ca această manifestaţie să se îndrepte şi împotriva voastră. Foarte repede va trebui să treceţi de cealaltă parte”.

Tőkés a făcut referiri la solidaritatea maghiară existentă şi cea necesară în Transilvania şi a afirmat că premierul Ungariei, Orbán Viktor, „în calitate de premier al naţiunii”, şi-a propus drept scop unitatea naţiunii maghiare: „Orbán Viktor, în calitate de premier al naţiunii, şi-a propus ca scop unitatea naţiunii maghiare. Ne-am înţeles că vor lărgi această unitate şi peste maghiarii de peste hotare”. În încheiere, Tőkés a subliniat importanţa obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc: „Kosovo şi-a obţinut independenţa, noi nu am putea să obţinem autonomia?”

51. 2010, iulie, 26

Partidul Social Democrat se opune tentativelor absurde ale lui Tőkés László

Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, Adrian Năstase, declară că partidul se va opune, prin orice mijloc, „tentativelor absurde” ale vicepreşedintelui Parlamentului European Tőkés László, care, „profitând de o decizie a Curţii Internaţionale de Justiţie, care întăreşte puterea de precedent a cazului Kosovo, face din nou ceea ce ştie mai bine: instigă lumea, ameninţă şi încearcă să reactiveze un subiect fals: autonomia Ţinutului Secuiesc, în afara Constituţiei României şi a principiilor europene”. Potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, „(…) nu va exista niciun mijloc prin care românii să accepte pretenţiile de autonomie ale reprezentanţilor unei minorităţi care a primit, probabil, cele mai multe drepturi din partea unui stat în Europa Centrală şi de Est. Mai grav decât afirmaţiile lui Tőkés László este faptul că oficialii statului român – preşedintele Traian Băsescu şi primul ministru Emil Boc – tac mâlc, acceptând ca un personaj dubios să instige la ieşirea în stradă a etnicilor maghiari”.

52. 2010, iulie, 27

Partidul Conservator solicită suspendarea lui Tőkés László din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European

În atenţia domnului Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European

Stimate Domnule Preşedinte,

Având în vedere spiritul Uniunii Europene, precum şi intenţiile Părinţilor Fondatori de a institui cooperarea între statele şi naţiunile Europei, intenţii sintetizate în Declaraţia Schumann din 1950, potrivit căreia „Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă menţinerii unor paşnice”,

Vă aducem la cunoştinţă declaraţiile extrem de grave pronunţate de vicepreşedintele Parlamentului European, pe data de 23 iulie 2010, la Băile Tuşnad, care aduc atingere suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale României, stat-membru al Uniunii Europene, şi care reprezintă o formă de instigare la mişcări de stradă în scopul enclavizării etnice şi dezmembrării statului român. Orice declaraţie de acest fel din partea unui vicepreşedinte al Parlamentului European aduce atingere directă prestigiului acestui for care este identificat, inevitabil, cu poziţiile exprimate de domnul Tőkés László, din cauza funcţiei pe care acesta o ocupă şi de care se prevalează atunci când lansează în public propuneri de segregare etnică. Până când Parlamentul European nu se va dezice de declaraţiile extremiste ale domnului Tőkés László, retrăgându-i funcţia pe care o ocupă şi delimitându-se public de iniţiativele sale enclavizante, instituţia pe care o conduceţi poate fi asociată cu tensiunile etnice şi cu evoluţiile ulterioare negative, pe care demersuri precum cel al domnului Tőkés László le poate produce. Dacă Parlamentul European îl certifică pe domnul Tőkés László, prin lipsa unei delimitări clare de declaraţiile acestuia, în demersul de a cere enclave etnice în inima Europei, atunci se ridică semne de întrebare privind politica Uniunii faţă de statele-membre pe subiectul integrităţii teritoriale. Atunci când a intrat în Uniunea Europeană, România a crezut că participă la un mare proiect european de unire şi cooperare, nu de secesiune şi tribalizare etnică de tip medieval. Nicăieri în tratatul de aderare nu este scris că, prin aderarea la Uniune, România este obligată să suporte secesiuni interne pe motive etnice sau oficiali ai Parlamentului European care să vină să ne dea lecţii de organizare statală.

Până şi alegerea domnului Tőkés László ca vicepreşedinte al Parlamentului European este o palmă dată democraţiei şi dialogului la nivel european. Păstrarea lui în această funcţie reprezintă însă, după genul de acţiuni pe care domnulTőkés László le întreprinde, o provocare adresată naţiunilor suverane şi bunelor relaţii dintre minorităţile etnice. România este un model de respectare a drepturilor minorităţilor care au, la această oră, mai multe drepturi decât majoritatea. Intervenţii de genul celor practicate de domnul Tőkés László, care incită public la violenţe etnice, nu vin în sprijinul toleranţei şi respectului între etnii, aşa cum este el practicat la această oră în România. Românii au crezut în instituţiile europene ca factor de stabilitate şi cooperare pentru evitarea conflictelor, aşa cum au crezut, de altfel, şi Părinţii Fondatori, care aveau proaspătă în minte memoria crimelor celui de-al doilea război mondial. Asistăm, însă, acum, la o chemare la luptă pentru obţinerea de enclave etnice, venită din partea vicepreşedintelui Parlamentului European. Pentru păstrarea spiritului european şi a principiilor pe care s-a construit şi consolidat Uniunea Europeană, vă solicităm schimbarea vicepreşedintelui Parlamentului European, ca semnal dat întregii comunităţi europene că nu toleraţi intoleranţa şi că dreptul la libera exprimare, precum şi imunitatea declaraţiilor politice, nu trebuie folosită pentru a instiga la violenţă şi conflicte etnice. În caz contrar, permiteţi-ne, domnule preşedinte, să avertizăm public asupra riscului de a asista la un proces de enclavizare etnică ce va aduce grave prejudicii Europei, antrenând consecinţe pe care le vom regreta doar atunci când ele nu vor mai putea fi oprite.

Cu stimă,

Daniel Constantin, Preşedintele Partidului Conservator

Sabin Cutaş, Membru al Parlamentului European

53. 2010, august, 06

„Cerc de prieteni” ai partidului extremist maghiar de dreapta „Jobbik”, la Târgu Mureş

Europarlamentarul Jobbik, Szegedi Csanád, a declarat vineri, 6 august 2010, într-o conferinţă de presă, că va „scrie istorie” prin înfiinţarea primului „Cerc de Prieteni Jobbik” din afara Ungariei, la Târgu-Mureş.

„Majoritatea celor care au venit aici (…) şi-au exprimat dorinţa să intre în partidul Jobbik, dacă au şanse. Aceşti tineri maghiari de dincolo de graniţele Ungariei, care au intrat în partidul Jobbik, în celelalte ţări pot înfiinţa Cerc de Prieteni” . „Nu e un partid. E ca o filială a partidului Jobbik, dar din punct de vedere legislativ e un Cerc de Prieteni”, a spus Szegedi.

54. 2010, august, 08

Un atac grav la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale României

Ziarul partidului extremist maghiar Jobbik a publicat harta României fără Transilvania. (Captura barikad.hu)

55. 2010, august, 09

„Acuzăm Uniunea Democratică a Maghiarilor din România şi Partidul Democrat Liberal de murdărirea imaginii României în lume”

(Declaraţie de presă a vicepreşedintelui Partidului Conservator, Bogdan Diaconu, pe postul de televiziune Antena 3, din 09.08.2010, ora: 13:06 )

„[…] Noi, Partidul Conservator, acuzăm Uniunea Democratică a Maghiarilor din România şi Partidul Democrat Liberal de murdărirea imaginii României în lume, prin susţinerea unui raport total mincinos împotriva României, în cadrul sesiunii 77 a ONU […]. La Geneva […] se află în discuţie un raport intitulat «Discriminarea împotriva minorităţilor naţionale maghiare din România», care cuprinde minciuni sfruntate despre felul cum este tratată minoritatea maghiară în România. Printre autorii acestui raport se numără reprezentanţi importanţi ai UDMR, precum primarul UDMR al oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, […] şi Silágyi Zsolt, fost deputat UDMR, cureaua de legătură a UDMR cu europarlamentarul extremist Tőkés László. Aceşti cetăţeni români se fac vinovaţi de emiterea unor minciuni incredibile la adresa felului cum sunt trataţi cetăţenii de etnie maghiară în România. […]

Evident că soluţia propusă în acest raport […] este autonomia Ţinutului Secuiesc. […] Comisia care, în aceste zile, trebuie să apere imaginea şi interesele României în faţa Consiliului 77 al ONU, este formată tot din reprezentanţi ai UDMR. (…) Este dovada că UDMR joacă pe aceeaşi mână cu Tőkés László şi cu aceeaşi aspiraţie:ruperea unei bucăţi din România. […]. Îi amintim preşedintelui Traian Băsescu faptul că, deşi este prieten al premierului Ungariei, Orbán Viktor, şi al europarlamentarului antiromân, Tőkés László, istoria României nu-l va ierta pentru dezmembrarea teritoriului naţional.”

56. 2010, august, 10

„Discriminarea împotriva minorităţii naţionale maghiare din România”

Raport la cea de-a 77 sesiune a comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale

Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania – al cărui preşedinte, Tőkés László, este vicepreşedintele Parlamentului European -, Asociaţia „Pro Regio Siculorum” şi „Comitetul de Iniţiativă Bólyai” au prezentat, la 10 august 2010, în cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, un raport intitulat „Discriminarea împotriva minorităţii naţionale maghiare din România”. Raportul încearcă să impună denumirea de „Ţinut Secuiesc”, propune acordarea autonomiei teritoriale pentru aşa-zisul ţinut, ca soluţie la problemele maghiarilor din zonă şi acuză România de încălcarea gravă a drepturilor maghiarilor.Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a emis un comunicat, în care atrage atenţia că documentul aduce „o gravă atingere credibilităţii României”, denaturând „realităţile privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România”. (…)

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a luat în dezbatere, la Geneva, Raportul de Ţară al României, privind situaţia minorităţilor. În paralel, ONU a analizat şi raportul celor trei organizaţii maghiare, pe care l-a respins.

57. 2010, septembrie, 06

Europarlametarii JOBBIK militează în Parlamentul Europei pentru autonomia Văii Ierului din judeţul Bihor

În cadrul şedinţei plenare de la Strasbourg a Parlamentului European, europarlamentarul Jobbik, referindu-se la împlinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, a declarat că partidul său se bizuie pe faptul că „naţiunea maghiară se va putea reuni cât mai repede în Uniunea Europeană. Acesta a solicitat Parlamentului European să fie deschis faţă de aspiraţiile de autonomie a Văii Ierului (Érmellék, judeţul Bihor) şi a Ţinutului Secuiesc” [ www.mti.hu ]

58. 2010, septembrie, 11

Omagierea la Miercurea Ciuc a ocupării Ardealului de Nord şi a regimului fascist al lui Miklos Horthy

„Organizaţia «Mişcarea Tinerilor celor 64 de Comitate» şi «Ordinul Vitejilor din Ungaria» au sărbătorit cedarea Ardealului către Ungaria, în 1940. Primarul municipiului Miercurea Ciuc a aprobat comemorarea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena şi intrarea lui Horthy Miklós în localitate. Afrontul organizaţiilor extremiste maghiare este unul fără precedent, pentru că nici măcar în Ungaria nu este permisă celebrarea lui Horthy Miklós. Acţiunea extremiştilor unguri sfidează evenimentele tragice, de neimaginat, care au avut loc, în urmă cu 70 de ani, în Ardeal.

În 1940, România pierdea nordul Ardealului, iar teritoriul era alipit Ungariei fasciste, în urma Dictatului de la Viena. Atunci, sute de mii de români au avut de suferit în urma ocupaţiei. După şapte decenii, 200 de persoane de etnie maghiară au sărbătorit intrarea, în Miercurea Ciuc, a trupelor conduse de fostul conducător al Ungariei fasciste, Horthy Miklós, iar 30 de persoane, îmbrăcate în uniforme militare de husari sau honvezi, au refăcut simbolic drumul parcurs de trupele maghiare în 11 septembrie 1940, la intrarea în Miercurea Ciuc.

59. 2010, septembrie, 16

„Consiliul Naţional Secuiesc va avea reprezentare şi în Consiliul Europei”

„În viitor, Consiliul Naţional Secuiesc va fi reprezentat în Consiliul Europei de la Strasbourg de membrii unguri ai acestui for, a declarat Braun Marton (FIDESZ), şeful delegaţiei ungare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, după întâlnirea avută […] la Budapesta cu reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc. […]

Izsák Balázs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, a declarat că în urma tratativelor purtate în Ungaria […], Consiliul Naţional Secuiesc a devenit o componentă a sistemului de colaborare naţională. Acesta a menţionat că doresc ca autonomia Ţinutului Secuiesc să se realizeze în baza principiilor şi valorilor menţionate de Consiliul Europei. „Deciziile şi recomandările Consiliului Europei sunt favorabile aspiraţiilor privind obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc” – a declarat Izsak Balazs, adăugând că „scopurile şi interesele noastre sunt ca acele valori şi principii menţionate de Consiliul Europei să fie valabile, cât de curând, în Ţinutul Secuiesc […]“. [„Magyar nemzet” (Ungaria) din 16.09.2010 – MTI ]

60. 2010, septembrie, 20

Conferinţa de la Budapesta pentru autonomie şi unificarea naţiunii

La Budapesta, în organizarea Cercului de Prietenie „Hunnia” din Germania, a avut loc o conferinţă a cărei temă a fost autonomia şi posibilitatea istorică a unificării naţiunii şi sprijinirii aspiraţiilor de autonomie ale maghiarilor de peste hotare.

„(…) Szász Jenő, preşedintele Partidului Civic Maghiar din Ardeal, s-a referit la faptul că şi peste hotare este necesară punerea în aplicare a schimbării sistemului politic. Dacă vorbim despre o naţiune unitară, este necesară o acţiune unitară – a declarat Szász Jenő.”

[ „Magyar nemzet” (Ungaria) din 20.09.2010 – MTI ]

61. 2010, septembrie, 21

Întâlnirea de la Budapesta a lui Tőkés László cu Dalai Lama

Tőkés László s-a întâlnit, la Budapesta, cu liderul budhist tibetan din exil şi conducătorul mişcării pentru independenţa Tibetului, provincie istorică a Chinei. Europarlamentarul român de naţionalitate maghiară, Tőkés László, îl invitase pe Dalai Lama în România, pentru a se întâlni cu radical-extremiştii care revendică autoguvernarea etnicilor maghiari.

Urmare a poziţiei Ministerului Afacerilor Externe, potrivit căreia România respectă unitatea şi integritatea teritorială a Chinei şi, pe cale de consecinţă, nu recunoaşte guvernul tibetan din exil condus de Dalai Lama, vizita a fost anulată.

62. 2010, septembrie, 27

Tőkés László revendică autonomia teritorială a judeţelor Bihor şi Satu Mare

Europarlamentarul Tőkés László a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Oradea, că doreşte autonomie pentru mai multe teritorii din România, nu doar pentru Ţinutul Secuiesc. El afirmat că susţine ideea autonomiei şi pentru judeţele Bihor şi Satu Mare, nu doar pentru ţinutul Secuiesc: „Sunt două judeţe unde maghiarii nu mai au majoritate absolută, pentru că s-a dus o politică de omogenizare, însă dorim introducerea şi aici a autonomiei teritoriale (…)”

În altă ordine de idei, Tőkés László a declarat că i-a scris preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, ca urmare a atacurilor venite împotriva lui din partea unor politicieni români, după declaraţiile făcute la tabăra de la Tuşnad: „Cu permisiunea dumneavoastră, domnule Preşedinte, vă supun atenţiei, spre o mai bună informare, un rezumat al atacurilor naţional-şoviniste din România, tot mai dese, iniţiate împotriva mea, din dorinţa de a arăta lipsa de fundament a acestora” – se arată în scrisoarea trimisă preşedintelui Parlamentului European, după ce mai mulţi politicieni au cerut demiterea lui Tőkés László din funcţia de vicepreşedinte al PE. Campania de denigrare împotriva mea , dusă în urma declaraţiilor de la Tuşnad Băi, a ajuns în PE. Cer sprijinul preşedintelui împotriva atacurilor la adresa mea. Întreg spectrul politic se angajează în aceste atacuri. Nu înţeleg de ce primesc aceste critici din moment ce preşedintele Traian Băsescu a fost martor la cele spuse de mine cu privire la autonomia comunităţii maghiare din România (…)”

63. 2010, septembrie, 29

Denumirea în limba română a localităţii Miercurea Ciuc a fost acoperită cu scriere runică secuiască

Denumirea în limba română a localităţii Miercurea Ciuc, de pe toate panourile de intrare şi de ieşire în/din oraş, a fost acoperită, în noaptea de marţi, 28 spre miercuri, 29 septembrie 2010, cu autocolante reflectorizante inscripţionate în scrierea runică secuiască. (Agenţia de ştiri Mediafax)

64. 2010, octombrie, 05

Referendum pentru schimbarea denumirii municipiului reşedinţă a judeţului Harghita din Miercurea-Ciuc în „Csikszereda”

La secretariatul Primăriei Miercurea Ciuc a fost depus un proiect de hotărâre pentru o iniţiativă cetăţenească referitoare la organizarea unui referendum privind schimbarea denumirii oficiale a unităţii administrativ-teritoriale din „Miercurea-Ciuc” în „Csikszereda”

Autorul propunerii, funcţionar al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita, este membru al organizaţiei Noua Gardă Maghiară – Plutonul Secuiesc, înfiinţată după ce organizaţia extremistă Garda Maghiară a fost scoasă, anul trecut, în afara legii de Justiţia din Ungaria. („Informaţia Harghitei”)

65. 2010, octombrie, 07

Naţionaliştii radicali maghiari propun constituirea unei organizaţii politice reprezentative a Ţinutului Secuiesc

Liderul UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, propune, în contextul Congresului Uniunii Democratice a Maghiarilor de anul viitor, înfiinţarea unei organizaţii a Ţinutului Secuiesc în cadrul UDMR, menţionând că formaţiunea ar trebui să aibă o politică mult mai marcantă în ceea ce priveşte autonomia acestui ţinut. (…) (Agenţia de ştiri Mediafax)

66. 2010, octombrie, 07

Îndepărtarea drapelului României de pe un edificiu public din municipiul Sfântu Gheorghe

Drapelul României amplasat de Fundaţia „Mihai Viteazul” pe Casa cu Arcade din Sfântu Gheorghe a fost îndepărtat, la cererea conducerii Primăriei, primarul Antal Árpád susţinând că este „o anarhie” şi că unele persoane pun steaguri pe clădirile oraşului fără aprobare. (Agenţia de ştiri Mediafax)

67. 2010, octombrie, 09

Preşedintele Partidului Civic Maghiar propune constituirea „Parlamentului Maghiar”

Preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenő, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că cele două consilii maghiare – Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania – ar trebui să constituie un for similar unui parlament, în care toate partidele maghiare să fie reprezentate, iar Tőkés László ar trebui să conducă acest parlament. (…) (Postul de radio „România Actualităţi” din 09.10.2010, ora: 21:00)

68. 2010, octombrie, 12

Guvernul României cedează şantajului UDMR

Se introduce o moţiune de cenzură impotriva Legii educaţiei, formulată ca să satisfacă revendicări ale radicalilor maghiari. Ajutaţi de PDL, care a acceptat solicitarea de a trece legea educaţiei prin Legislativ fără dezbateri şi vot, liderii maghiari vor obţine foarte uşor ca geografia şi istoria României să fie studiate in limba maternă, în cadrul învăţământului preuniversitar, iar limba română să fie predată precum una străină, după manuale speciale. Social-democraţii şi liberalii acuză faptul că PDL ar fi cedat unui şantaj al UDMR, care a ameninţat că va vota moţiunea de cenzură pe care opoziţia intenţionează să o depună împotriva Guvernului.

Deşi, oficial, s-a spus ca urgentarea legii educaţiei ar fi un punct din programul de guvernare, în ultimele săptămâni dinspre UDMR s-au transmis mesaje că ar putea ieşi din Coaliţia de la putere, că ar putea să retragă sprijinul Executivului sau, prin unii parlamentari, să voteze moţiunea de cenzură. Pe de altă parte, liderii maghiari au fost primii care au sugerat asumarea răspunderii pe legea educaţiei.

Aurel I Rogojan

(va urma)

Vezi si Laszlo Tokes: “1 Decembrie este o zi de doliu. 2010, an de cotitura.”