Conferinţă Naţională la Câmpulung Muscel, dedicată Centenarului înfiinţării Societăţii „Cultul Eroilor” (12 Septembrie 1919)
Joi 12 septembrie 2019, în cadrul ciclului de conferinţe naţionale dedicate Centenarului 1919-2019. Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu” organizează la Liceul Teoretic „Dan Barbilian” din Câmpulung Muscel conferinţa intitulată „Centenarul înfiinţării societăţii Cultul Eroilor. 12 septembrie 1919 – 12 septembrie 2019”.
Co-organizatorii conferinţei naţionale dedicate activităţii neobosite a celei mai importante Asociaţii Naţionale bazate pe contribuţia voluntară a cetăţenilor şi pe sprijinul financiar al statului, implicate în identificarea eroilor căzuţi în lupte, a mormintelor şi îngrijirea lor sunt Liceul Teoretic „Dan Barbilian” (în calitate de gazdă primitoare), Asociaţia Urmaşilor Persecutaţilor de Regimul Comunist din România şi Centrul de Cercetări Istorice „Preotul Gheorghe I. Cotenescu”.
Afişul manifestării ştiinţitice pune în prim plan personalităţi la nivel naţional precum Regina Maria şi Patriarhul Miron Cristea, cărora li se alătură, simbolic, personalităţi locale precum viitorul General Grigore Grecescu, care, în calitate de preşedinte al filialei Câmpulung Muscel a Cultului Eroilor, a impulsionat ridicarea Mausoleului de la Mateiaş în memoria celor care au căzut în zonă în toamna anului 1916, militari români şi străini, respectiv fostul Preotul Căpitan Gheorghe I. Cotenescu din Regimentul de fier 9 Vânători (54 de bătălii, 7 ofiţeri decoraţi cu Ordinul Mihai Viteazul, plus drapelul de luptă al unităţii), preşedintele comitetului comunal al Cultului Eroilor din Stoeneşti, localitate greu încercată de bombardamentele sistematice efectuate de trupele germane în 1916, în încercarea disperată de a ieşi din munţi, prin Câmpulung sau Târgovişte, drumul cel mai scurt spre Bucureşti, în tentativa de a încercui şi distruge în totalitate Armata Regală Română, în retragere continuuă pe aliniamente succesive, după cedarea frontului în Oltenia.
Cei doi eroi musceleni mentionati sunt in prezent onorati astfel: Generalul Grigore Grecescu are strada eponima in Municipiul Campulung Muscel, iar Preotul Capitan Gheorghe Cotenescu in Comuna Stoenesti. De asemenea, este Cetatean de Onoare post-mortem in 4 localitati din 3 judete: Arges (Campulung si Stoenesti), Bihor (Beius) si Iasi (Iasi).
Bilanţul participării de Războiul de Întregire a Neamului (1916-1919) este elocvent: România a angajat efective de peste 1 milion de oameni (13% din populaţia de atunci). Pierderile umane în cursul conflagraţiei se ridică la aproape 1 milion de oameni (morţi, mutilaţi, răniţi, dispăruţi), din care mai mult de 330.000 de morţi erau militari, în timp ce circa 650.000 erau civili, pieriţi ca urmare a operaţiilor militare, luptei de rezistenţă, epidemiilor şi foametei.
În 1919, pe teritoriul României Mari, peste 400.000 de morminte erau împrăştiate în peste 30.000 de locuri. Circa jumătate din morminte erau localizate în munţi şi în zone colinare, improvizate, construite în grabă, în funcţie de evoluţia operaţiunilor militare, în marea lor majoritate fără semne distinctive.
La 12 septembrie 1919, guvernul condus de generalul Artur Văitoianu, însărcinat să gestioneze primele alegeri bazate pe votul universal, emite Înaltul Decret Regal nr. 4106, prin care se înfiinţează la Bucureşti Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (la 31 mai 1927 şi-a schimbat numele în „Cultul Eroilor”). În decurs de numai 15 ani, aceasta, printr-o muncă titanică, în colaborare cu autorităţile locale, reuşeşte să centralizeze în cimitire definitive ale eroilor osemintele a peste 200.000 de eroi români şi străini. Au fost construite peste 106 de cimitire de onoare definitive şi 14 mausolee. Cu adevărat monumentale sunt cele amplasate chiar pe locurile în care au luptat ostaşii şi ofiţerii români (câteva exemple: Topliţa, Câineni, Robăneşti, Predeal, Prunaru, Mateiaş, Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz).
Primul Comitet al „Societăţii Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” a avut ca preşedinte de onoare pe Regina Maria, iar preşedinte executiv pe Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, Mitropolit primat şi, din 1925, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Din Comitet făceau parte titularii mai multor ministere, în primul rând al Ministerului de Război, redenumit, de la 1 aprilie 1921, Ministerul Apărării Naţionale.
La 27 iulie 1940 a fost votată Legea Regimului Mormintelor şi Operelor Comemorative de Război, iar Societatea „Cultul Eroilor” (2 ani după decesul Reginei Maria) devine Aşezământul „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor.
În timpul regimului comunist, la 29 mai 1948, Aşezământul „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor a fost desfiinţat prin Decretul nr.48, emis de Marea Adunare Naţională.
După evenimentele din decembrie 1989, Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unui grup de cadre militare active pe linia înfiinţării, în anul 1990, Secţiei pentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniului istoric-militar. Li s-a alăturat un grup de ofiţeri în rezervă şi retragere, în frunte cu dl. General Petre Stoica, înfiinţând, împreună, în anul 1991, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, care a primit personalitate juridică prin Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, nr. 664, din data de 19 noiembrie 1991. Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor a reluat activităţile fostului Aşezământ Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. Comitetul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.
Pe 28 noiembrie 1997, la a III-a Conferinţă Naţională a Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor, s-a hotărât transformarea Comitetului Naţional în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. De asemenea, editarea Revistei „România Eroică”, organul de presă al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”.
La data de 20 octombrie 2004 s-a desfăşurat cea de a V-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, care a adoptat un nou Statut şi a hotărât înfiinţarea la nivel central a Consiliului Director Central şi a Consiliilor Directoare la sectoarele Capitalei şi la judeţe. În anul 2009, prevederile statutului au fost completate, stabilindu-se, între altele înfiinţarea în municipii, oraşe şi comune a Birourilor subfilialelor „Cultul Eroilor”.
Adunarea generală din 20 martie 2011 a aprobat propunerea Biroului Executiv Central de a se completa titulatura A.N.C.E. cu numele „Regina Maria”, propunere avizată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în baza Hotărârii nr. 42.407/299/2011, rămasă definitivă la data de 13.03.2012, Hotărârea a fost transmisă şi în teritoriu. Se revine, astrel, la o tradiţie interbelică inaugurată cu 100 de ani în urmă, la 12 septembrie 1919.
Conştient de misiunea ANCERM, în contextul intrării României în Uniunea Europeană şi NATO, Guvernul României îi acordă statutul de Utilitate Publică, în baza Hotărâriii nr. 698 (Monitorul Oficial nr. 619 din 19 august 2014).
Protocoalele încheiate periodic de ANCERM cu Ministerul Educaţiei Naţionale permit infiinţarea, prin intermediul celor 40 de filiale judeţene, a cercurilor „Cultul Eroilor” în şcoli de toate gradele, conduse de Directorul Şcolii respective.
Radu Petrescu
