Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” a găzduit, în prima jumătate a lunii septembrie, la Sala „H.H. Stahl”, în cadrul Festivalului „Bucharest Photo Week”, expoziţia de fotografie „Alăptarea e iubire” a fotografei Cristina Nichituş Roncea. Au fost expuse 50 de fotografii, format 50×70, cu mame alăptând, îmbrăcate în portul naţional românesc. Zilele acestea are loc Săptămâna Internaţională a Purtării Copiilor (4 – 10 octombrie 2015), Cristina Nichituş Roncea oferind o nouă serie de fotografii, pe acest subiect, realizate la Muzeul Satului împreună cu Asociaţia de Pediatrie şi Consultanţă în Alaptare şi cele mai “cool” femei din lume: mămicile. Prezentăm o selecţie din aceste fotografii, ce urmează să fie expuse, în curând, în inima Bucureştiului, împreună cu un reportaj de la Muzeul Satului realizat de jurnalistul buzoian George Lixandru.
Sanctuarul
O iau spre Muzeul satului. Orbecăi o vreme, ca orice provincial, și ajung. E destul de târziu și mă întreb dacă nu cumva am dat chix venind tocmai la această oră. Poate e închis?! Nu e. Intru și scrutez după cineva. Nu văd pe nimeni. Insist, trăgând cu privirea pe după un stâlp. Nu, nu m-am înșelat. Sunt singur, dar, într-un fel, asta-mi convine de minune. Nimeni nu o să mă privească chiorâș. Deoarece, întotdeauna m-am întrebat de ce oamenii – bărbații, în general – sunt înnebuniți să vadă peste tot corpuri nude de femei, dintr-o perspectivă sexualizată, dar atunci când vine vorba de mame care își alăptează copiii, te privesc dezaprobator. Abia aici, la expoziţia artistei Cristina Nichituş Roncea, cred că am găsit oarecum un răspuns. Alăptarea este iubire, dar este și altceva. E viața. Este femeia în cea mai sfântă dintre ipostazele ei. De aici și reticența noastră. Nu poți privi la sânii unei mame ca un bărbat. Sânii unei mame sunt sfinți. Nu-i poți privi decât îngenunchind în fața lor și cu capul plecat. De aceea, Cristina Nichituș Roncea are dreptate. Vă amintiți de icoana numită “Galaktotrofusa”? Este cea mai celebră imagine a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, alăptându-L. Privind-o, parcă auzi șoapta sfioasă a Evangheliei lui Luca: “Fericit este pântecele care Te-a purtat și fericiți sunt sânii pe care i-ai supt!”. La fel simți și în sanctuarul de imagini semnate de Cristina.
Anotimpurile alăptării
Îmi plac fotografiile. Panoramez exponatele, apoi decid ordinea de vizionare. Îmi încep “pelerinajul” imediat din stânga ușii. Mame rustice. O mamă privindu-și drăgăstoasă pruncul în timp ce-l alăptează. Alta, poate pusă în cadru de autoare pentru a da bine în relaționarea cu ambientalul, dar mai ales cu lumina. Dincolo, sânii unei mame, austeri de regulă, nu arareori promiscui, dar aici cu fantastice irizatii luminoase capabile să sugereze sacralitatea alăptatului. Mai apoi o mamă cu pruncul aparent explodând în lumina unui mucalite poieni. Plonjante perspective spre propriile amintiri despre sânii mamei. Majoritatea baleiate-n feerice raze de lumină sugerându-ne mai mult sau mai puțin copilăria, diafane, lăptoase, uneori bronz-aurii, mereu fantastice, inductoare ale unei cu totul aparte atmosfere, indiferent de anotimpurile alăptării.
Esențial mi se pare faptul că Cristina Nichituș Roncea este tot timpul în fiecare fotografie și reverberează magistral cu subiectele alese. De ce am sperat oare să intre cineva-ntre timp? În fond, îmi pică atât de bine solitudinea, privirea curios-analitică (de sârguincios ucenic) din varii perspective a fiecărei imagini. Apoi, după un prim tur de orizont, distanțarea, detașarea, contextualizarea și stabilirea finalei impresii (100 % pozitivă, meritoriu laudativă). Încep să regret că, deși invitat, nu m-am putut duce la vernisaj. Și iată-mă, parcă vinovat de ceva, ieșind.
E aproape seară și în Muzeul Satului luminează ca o candelă un indiscutabil act cultural, un veritabil regal vizual.
În loc de epilog
“Prin acest demers inedit, realizat de Asociația de Pediatrie si Consultanță în Alăptare în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului “Dimitri Gusti” şi “IA Sibiu”, ne-am dorit împletirea ideii de tradiţie şi sănătate, aşa cum am învăţat de la mamele şi bunicile noastre şi aşa cum trebuie să transmitem şi noi mai departe. Mulţumesc zecilor de mămici care au răspuns cu dragoste iniţiativei noastre!”, declarase la deschiderea expoziției fotografa Cristina Nichituş Roncea.
Altfel spus, într-o lume a femeii hipersexualizate, fotografa Cristina Nichituș Roncea a avut îndrăzneala de a aborda tema trupului femeii din cel mai sacru unghi cu putință. Iată cum s-a făcut că, pentru zece zile, în sufletul iubitorilor de fotografie adevărată “niciodată toamna nu fu mai frumoasă”!
George Lixandru
Sursa: Ziaristi Online
Vedeţi aici din fotografiile expoziţiei “Alăptare e Iubire”
Mai multe fotografii de la Săptămână Internaţională a Purtării Copilului, la Albumul de pe Facebook
Vedeţi aici cum a fost la vernisajul de la Muzeul Satului: FOTO/VIDEO “Alăptarea e Iubire” – un vernisaj emoţionant. Mariana Nicolesco, Paulina Popoiu, Iulia Grumăzescu, Doina Rizea, dr. Roxana Hristianovici şi prof. Ilie Bădescu despre fotografiile Cristinei Nichituş Roncea
Video de la vernisaj, cu Prof. Ilie Bădescu:
