Ca tara, primim inca o palma. UNESCO nu-l considera interesant pe Brancusi, prin Ansamblul monumental de la Targu-Jiu si nu-l include pe lista monumentelor patrimoniului universal.
Mai breaz decat Gorjul, stravechiul judet Muscel reuseste lansarea pe orbita patrimoniului national pe satelitul numit … CIOTEI, proaspat Cetatean de Onoare Post-Mortem. Astfel, fostul comunist nr. 2 din Campulung-Muscel castiga pe turnanta in fata celor 2 martiri campulungeni executati de comunisti sub Gheorghiu-Dej: inginerul minier NICOLAE VASILESCU-COLORADO (1952) si lt. col. GHEORGHE ARSENESCU (1962).
“Isprava” o datoreaza Muscelul tuturor celor 19 consilieri locali, indiferent daca participa sau nu la sedinte si indiferent de “penajul” lor politic (noul PNL domina copios PSD-ul neo-comunist).
Ii “felicitam” racoros pe toti cei 19, in ordine alfabetica:
Bălan George, Chiţulescu Constantin, Ciobanu Marin, Cotenescu Maria, Creţu Cristinel, David Bogdan, David Emilian, Dumitraşcu Ion, Dumitrescu Anca, Dumitrescu Nicolae, Ionescu Lucian, Sălcescu Radu, State Ionel, Stănescu Iustinian, Şipoteanu Dan, Ţâroiu Liviu (viceprimar), Udrea Ionică, Vlad Marian şi Zenovie Manuel.
De-am uitat sa onoram vreunul, il rugam sa ierte ca si noi iertam gresitilor nostri.
Lipsa de quorum: boală care se ia de la cap (Parlamentul României) până în fundul ţării (Consilii Locale). Din “străvezii” de-a dreptul … invizibili ! Urmaşii comuniştilor locali îşi astupă urechile, ignorând martirajul câmpulungenilor Nicolae Vasilescu-Colorado si Gheorghe Arsenescu sub Gheorghiu-Dej
Consiliul Local al Municipiului Câmpulung-Muscel nu reuşeşte să se mai adune din 15 iulie 2015 ca să voteze în favoarea dreptului moral la Cetăţenia de Onoare Post-Mortem în 2015 al celor doi câmpulungeni martirizaţi sub Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Este cazul inginerului minier NICOLAE VASILESCU-COLORADO (executat la Canal în 1952) şi al lt. col. GHEORGHE ARSENESCU (executat în 1962 pentru curajul de a înfiinţa şi conduce cea mai longevivă mişcare de rezistenţă armată anticomunistă din Europa de Est: „Haiducii Muscelului”).
În ţările din fostul bloc comunist unor astfel de oameni li s-ar fi ridicat de mult statui. La Câmpulung-Muscel nici vorbă de statui. Dispar chiar şi tăbliţele de semnalizare a străzii Haiducii Muscelului.
Sărbătorind oraşul vreo 800 de ani-vechime (nu în câmpul muncii!), Consiliul Local tânjeşte în taină (invizibil fiind, de ceva vreme) după o „Ţară” în Ţară. Precum, odinioară, Ţara lui Ioan, a lui Farcaş, a lui Seneslau, ori a lui Litovoi. Să fie vorba, oare, de vreo molimă, după ce şi-au pierdut pe drum „Voievodul”, pe primarul Călin Andrei?
Capitala Basarabilor trăieşte în prezent doar din amintiri, necăjit fiind, presupunem, de pierderea şansei de a fi vreo Sinaie (cât s-a rugat de localnici regele Carol I să-i dea şi lui un teren, ca să le zidească, tot lor, un “Peleş”!).
Să le reamintim mai bine cum s-au dedulcit, cu mare drag, la cucerirea în forţă a “Palatului de Iarnă” al Prefecturii, sărind pe geamuri, cu Pârnuţă-n frunte, la sfârşit de februarie ’45, la “abordajul” pirateresc al liderului liberal Dinu Brătianu, care se străduia să-şi înceapă campania electorală ’46, iar în toamna aceluiaşi an, la terorizarea avocatului NICOLAE ŞUŢA (unchiul ELISABETEI RIZEA din Nucşoara) care încerca, în Tribunalul Muscel, să arate de ce merită musceleanul lor, ION MIHALACHE, să aleagă şi să fie ales în ultimul Parlament cu oarecare spoială democratică.
E limpede. Pe neocomuniştii din Consiliul Local câmpulungean îi plictisesc astfel de chestii, pentru ei, prea mărunte. Au, desigur, probleme personale, afaceri de manageriat, doar nu-s plătiţi după “merite” de cetăţenii care i-au ales.
Le-am recomanda, totuşi, să meargă, încolonaţi sau individual, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Acolo ar înţelege – până la proba contrară, ne îndoim de capacitatea lor – respectul de care se bucură MUSCELUL în inimile vizitatorilor, români şi străini, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, tocmai prin martirii NICOLAE VASILESCU-COLORADO şi GHEORGHE ARSENESCU.
Cei doi sunt oameni cărora neocomuniştii din oraşul lor natal NU LE POT LUA, NICIODATĂ, ONOAREA DE A FI ŞI A RĂMâNE CâMPULUNGENI, oricât ar vrea ei să devină altfel decât sunt: NIŞTE CONSILIERI LOCALI INVIZIBILI. (Reporter Ziaristi Online)
Profit Argeşean: Mai nou, aleşii câmpulungenilor nu mai pot lua hotărâri din lipsă de cvorum
Scandalul acordării titlului de Cetăţean de Onoare 2015 este departe a fi finalizat. Faptul că la nivel de primărie Câmpulung au stat ascunse alte memorii ce propuneau şi alte persoane pentru decernarea onorificului titlu a cauzat o întreagă isterie în rândul unor persoane cu interese mai mult sau mai puţin directe.
Foarte interesant că vocea străzii, alături de reprezentanţii Asociaţiei „Salvaţi Muscelul” l-ar fi văzut cel puţin propus pentru a primi titlul şi pe fostul director al ARO Câmpulung Victor Naghi, propus pentru a deveni Cetăţean de Onoare la ediţia Zilelor municipiului din anul 2000, proiectul de hotărâre fiind respins de aleşii câmpulungenilor de la acea vreme.
Nostalgia ARO s-a reîntors peste câmpulungeni amintirile fiind scormonite odată cu decernarea titlului prof. univ. dr. Constantin Ciotei, un om despre care părerile sunt mult prea împărţite în pro şi contra.
În acelaşi timp, aşa cum am precizat şi-n ediţia trecută a ziarului nostru, Ion Gheorghe Petrescu, jurnalist sub pseudonimul de Radu Petrescu Muscel, şi Academia Română – Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, sub semnătura prof. acad. dr. Radu Ciuceanu, au făcut mai multe memorii către primăria Câmpulung, Consiliul Local al municipiului Câmpulung şi prefectura Argeş, pentru a fi acordat postmortem titlul de Cetăţean de Onoare al Câmpulungului şi de a fi atribuite nume de străzi pentru doi câmpulungeni persecutaţi în timpul regimului comunist, respectiv inginerul minier Nicolae T. Vasilescu, zis Colorado, şi de lt. col. Gheorghe I. Arsenescu.
După dezvăluirile făcute de Ziarul Profit, în plină desfăşurare a Zilelor municipiului, aleşii locali s-au întrunit în mare taină, miercurea trecută (15 iulie 2015) în cadrul unor şedinţe de comisii pe masă având memoriile cu propunerea celor doi martiri. Numai că, discuţiile dintre aleşi s-au terminat aşa cum au început pentru că nu a existat cvorumul necesar la întrunire. Cu alte cuvinte, nu toţi consilierii locali chemaţi la şedinţa de comisie au răspuns prezent, că doar nu sunt plătiţi din banul public să îşi piardă timpul pe la primărie cu şedinţe de comisie, cu şedinţe de îndată sau extraordinare, că şi aşa unii fac chiar mari eforturi pentru a fi prezenţi la şedinţele ordinare!
De aici şi concluzia că problemele comunităţii, propunerile sau doleanţele alegătorilor sunt mult prea nesemnificative în faţa problemelor personale sau de afaceri pe care unii dintre aleşi le au. Nu conta care ar fi fost părerea domniilor lor, dacă ar fi fost pro sau contra. Conta ca problema în cauză să fie discutată deschis. Dar de ce am mai face comentarii? Pentru că, oricum am scrie şi ce am scrie e posibil să zică cum e corect, dar să facă tot cum le pică bine!
Este de punctat că nimeni din familia prof. univ. dr. Constantin Ciotei nu a fost prezent la Deschiderea oficială a Zilelor municipiului Câmpulung pentru a ridica placheta cu titlul de Cetăţean de Onoare, de fapt şi unicul titlu decernat de Consiliul Local Câmpulung în ediţia 2015.
Sursa: Profit Argeşean via Ziaristi Online
Sursa Document: Memorialul Sighet
Pingback: Anticomunistul Aurel Rozei - Rosenberg primeşte o stradă la Galaţi. Să sperăm că nu i-o va lua Institutul "Elie Wiesel" - Ziaristi OnlineZiaristi Online