Conflictul din Ucraina și interesul Rusiei de a pune presiune pe statele din jur, mai ales pe România – un posibil vârf de lance al NATO în perioada următoare – a ”trezit” din nou dorințele înfirbântate ale ungurilor care doresc să creeze un stat în stat, folosind pentru asta marota autonomiei. În condițiile în care Rusia a ocupat Crimeea în urma unui proces ”democratic” nesancționat suficient de Uniunea Europeană, SUA și restul lumii, schimbând harta politică a zonei, în condițiile în care se vorbește tot mai mult de autonomii sau chiar noi state în Ucraina, nu este de mirare că ”autonomiștii”, încurajați de președintele Ungariei chiar din inima României, au pus la cale un proiect de autonomie a ținutului secuiesc. Proiectul a fost aruncat în media și imediat UDMR a ieșit subliniind că nu acesta este proiectul său. Celelalte organizații politice ale maghiarilor nu au negat documentul, după cum nu l-au negat diferitele organizații neguvernamentale din care fac parte membri marcanți ai UDMR și unde pretențiile autonomiste sunt strigate fără nicio jenă.

De remarcat este pasivitatea, aparent totală, a statului român. Unde UDMR este parte la guvernare, cu toate drepturile care decurg din asta, inclusiv funcții de prefecți și subprefecți, adică reprezentanți ai Guvernului în teritoriu. Ai unui Guvern care conduce România, stat național suveran independent unitar și indivizibil. Încă.

Am preluat principalele prevederi ale proiectului de autonomie pentru ținutul secuiesc și le-am așezat pe categorii.

 Prevederi generale pentru subminarea statului român

– Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș.

– Fără a prejudicia dispozițiile privind drapelul României și stema țării, regiunea precum și județele componente au steagurile și stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile județene.

– Politica externă, cea monetară și apărarea națională, inclusiv organizarea și conducerea serviciilor secrete, rămân în competența exclusivă al statului și nu pot fi modificate prin lege. (…)

În Ținutul Secuiesc va funcționa cel putin o agenție a Băncii Naționale Române având competențele pe care le au celelalte agenții ale acesteia.

Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. (…)

În domeniile normative care nu sunt de competența regiunii dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul regional poate vota proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către președinte Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament. Un exemplar din proiect va fi trimis prefectului regiunii.

Executivul regional își are sediul în municipiul Miercurea Ciuc. Președintele regiunii este președintele executivului regional și reprezintă regiunea. El participă la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea. Președintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional din Ținutul Secuiesc. Președintele regiunii repartizează parte dintre atribuțiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii.

Executivul regional este organ executiv al regiunii, având următoarele competențe: a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional; b) activitate administrativă în problemele de interes regional; c) administrarea patrimoniului regional, controlul gestiunii banilor publici regionali, a serviciilor publice regionale, alte atribuții ce îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative; d) adoptarea de măsuri urgente din competența consiliului regional sub rezerva supunerii ratificării acestuia la prima reuniune.

Să învățăm ungurește/ Megtanulják a magyar nyelvet

– Actele normative regionale și județene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii în limba română și în limba maghiară. Ele intră în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepția situației în care norma prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului competent.

– Legile, decretele și hotărârile de guvern care interesează regiunea sunt publicate în limba maghiară în buletinul oficial al regiunii fără a prejudicia intrarea lor în vigoare.

– Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum și în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.

– Cetățenii au dreptul de opțiune lingvistică. În cadrul relațiilor cu instanțele judiciare, instituțiile, organizațiile și administrațiile publice din Ținutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituțiile, organizațiile și administrațiile publice, precum și în general entitățile private, atunci când exercită funcții publice, să comunice cu cetățenii în limba pe care o aleg aceștia. (…) În cadrul instituțiilor de tip militar, limba română este unica limbă oficială.

– Cetățenii rezidenți pe teritoriul Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară. Instanțele sunt obligate să primească aceste înscrisuri și să recunoască întreaga lor eficacitate juridică.

– Administrațiile publice din regiune trebuie să folosească în raportul lor cu cetățenii vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum și toponimele maghiare.

 Cum statul român va finanța autonomia secuilor

– Drumurile, autostrăzile, căile ferate și apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al regiunii.

– Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră și exploatații de turbă a căror folosință este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcționării unor servicii publice regionale precum și mobilierul și alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii. (…) Imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii.

– Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: a) 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăților de pe raza regiunii; b) 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea; c) 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale din raza regiunii; d) 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii și 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

– În vederea finanțării noilor atribuții prevăzute de prezentul statut, veniturile bugetelor județelor din cadrul regiunii se suplimentează cu următoarele cote defalcate din veniturile bugetului de: a) 50% din veniturile din concesiuni și închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza județului; b) 50% din acciza aplicată pe produsele energetice și tutun produse/ vândute în județ; c) 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din județ, după efectuarea restituirilor către acestea; d) 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități; e) 50% veniturile din taxe administrative; f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepția taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituții publice.

(2) Valoarea cotelor părți sus menționate include și veniturile care revin județului și care sunt realizate conform dispozițiilor legale ori administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul județului.

În vederea declarării și colectării impozitelor și taxelor care se generează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, societățile comerciale care nu-și au sediul social în Ținutul Secuiesc au obligația de a înființa un punct de lucru, ca centru de profit.

– Proiectul de buget înaintat de executivul regional sau de președintele consiliului județean se adoptă prin hotărârea consiliului regional sau, după caz, al celui județean. (…) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor fiecărui grup etnic.

Funcții pe criterii etnice

– În județele Ținutului Secuiesc se instituie funcții civile distincte pentru cariera funcționarului public din administrația de stat sau județeană. Aceste funcții sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective și care se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existența personalului necesar.

– 2/3 dintre magistrații de la Curtea de Apel Târgu Mureș, respectiv tribunalele județelor Covasna, Harghita și Mureș și a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureș, Sângeorgiu de Pădure trebuie să aparțină comunității maghiare iar 1/3 comunității românești. (…) Cel puțin 1/3 dintre magistrații judecătoriilor din localitățile în raza de arondare cărora comunitatea maghiară este minoritară, trebuie să aparțină acestei comunități.

– Un judecător ales dintre judecătorii aparținători comunității maghiare din regiunea Ținutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii și va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.

– Statutul de regiune autonomă al Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-o lege constituțională și numai în urma unui referendum organizat în Ținutul Secuiesc cu această temă. Decizia referendumului este considerată valabilă numai dacă o majoritate de 50% din numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale votează pentru desființarea statutului de regiune autonomă.

 Statul maghiar sprijină fățiș proiectul Ținutului Secuiesc

Statul maghiar nu ascunde în niciun fel sprijinul pe care-l acordă coloanei a V-a din România. Acum sunt folosiți din plin politicienii gen Tokes, spioni dovediția ai statului vecin și aliat, dar și o mulțime de necunoscuți publicului larg, pregătiți cu grijă dintre ungurii/ secuii plecați pe timpul lui Ceaușescu să-și caute norocul și o viață mai bună în vecini. Pentru a-și justifica demersurile, ei vorbesc despre autonomii care mai există în Europa, despre democrație, termeni pe care îi manipulează cu ușurința dată de o experiență acumulață din plin pe timpul comuniștilor, când, la fel ca și acum, s-au bazat din plin pe sprijinul fraților comuniști din răsărit.

Zsolt Semjen, vicepremierul Ungariei, la Tușnad Băi: „Există un consens total în societatea maghiară privind faptul că maghiarimea de peste hotare are dreptul la cetățenie, are drept de vot și are dreptul la autonomie. Acolo unde maghiarimea este majoritară, vorbim de autonomie teritorială, iar în alte locuri de autonomie culturală”.

Același punct de vedere îl împărtășeste și liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania. „La noi în Ardeal, obiectivul este întocmirea unui sistem de autonomii comunitare. Pentru asta trebuie să ne folosim de toate mijloacele care ne stau la dispoziție”, a declarat Tibor Toro, președintele PPMT.

Oszkar Fuzes, ambasadorul Ungariei în România: ”Sunt de acord cu declarația dlui Nemeth Zsolt, nu numai pentru că sunt un reprezentant al guvernului lui, ci și din suflet. (…) Singura propunere pe care pot să o fac este ca Ținutul Secuiesc să devină oficial. După câte știu, aceasta este o cerere foarte veche a secuimii. Nu eu și nici Ungaria nu facem această cerere. Asta este o cerere a locuitorilor Ținutului Secuiesc”, a spus Oszkar Fuzes, în exclusivitate la Realitatea TV. Întrebat dacă opinia sa este în acord cu cea a statului ungar, ambasadorul a răspuns: ”Sigur că da, eu sunt reprezentantul statului ungar. Statul ungar sprijină cererea maghiarilor din România.”

Vona Gabor, lider Jobbik , autorul mai multor declarații care atacă statul român: ”Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv la care statul român, orice ar face, și sunt ferm convins de asta, mai devreme sau mai târziu se va realiza, nu vor putea să îl oprească. Sunt sigur că vreuna dintre etapele istoriei va crea această posibilitate, așa că și statul român ar face mai bine să nu încerce să pună piedici prin diferite acțiuni, ci mai degrabă să își reconsidere poziția, deoarece va fi o autonomie a secuilor”, a declarat el chiar în România, unde i s-a permis să organizeze o tabără, în care s-a incitat deschis la nesupunere față de statul român.

 Laszlo Tokes, europarlamentar român: ”Să fie clar pentru noi, nu avem alți 25 de ani pentru a aștepta neputincioși. Timpul nostru e acum. Acum trebuie să acționăm, nu mai putem amâna, acum este timpul pentru autonomie. Aceasta populație, secuii din România, începe să devină o minoritate pe propriul teritoriu, ca și cei care trăiesc în Crimeea acum”.

România, o reacție tipic mioritică

Cu excepția unor personalități de tip Vadim sau Funar, nu am avut reacții foarte vizibile din partea autorităților române. Prin jocul ciudat pe care l-a făcut cu UDMR-ul și celelalte formațiuni politice ale maghiarilor din România, Traian Băsescu nu a ieșit direct la bătaie, probabil și din rațiuni de politică europeană. Declarațiile lui Viktor Orban, date chiar în România, cu privire la un alt model de democrație, care introduce clar elemente dictatoriale, sprijinul pe care acesta îl acordă formal Rusiei, toate probabil au temperat într-un fel reacția unui șef de stat, altminteri țâfnos în acest tip de probleme. Conflictul din Crimeea a dat aripi ungurilor și extinderea sa în estul Ucrainei a intensificat presiunea pusă pe statul român.

Aflat în campanie electorală pentru funcția de președinte și întrebat de jurnaliști dacă va fi de acord cu aprobarea de către Parlament a autonomiei maghiarilor, Victor Ponta a răspuns: ”Nu. Cam cât de clar trebuie să vă răspund?”. Era greu să spună mai mult, atâta timp cât UDMR este la guvernare.

Aflat și el în campanie, Klaus Iohannis a declarat ca susține proiectul regionalizării României, dar nu pe criterii etnice: ”Regionalizarea, dacă se va face vreodată, poate să fie doar o regionalizare administrativă. O regionalizare etnică nu se poate face în România. Au încercat alte țări, să ne uitam ce rezultate au avut. Regionalizarea se face suprapunând granița regiunilor peste o graniță interentică, nu dă rezultate”.

Gheorghe Funar, într-o scrisoare deschisă, spune ceea ce nu pot politicienii aflați la putere cu UDMR sau în campanie: ”După ce au aplicat politica pașilor mărunți, timp de 25 de ani, acum Ungaria, U.D.M.R. și partidele politice etnice maghiare din România vor să facă pasul cel mare, să obțină autonomia teritorială a Ardealului. Într-o primă etapă, să realizeze o Ungarie mică, în mijlocul României, prin declararea autonomiei teritoriale a județelor Covasna, Harghita și Mureș.”

Ideea lansată de el, a unui referendum național, ar fi interesantă dacă nu ar bate și ea înspre extremism.

Totuși, merită reținute câteva întrebări pe care le propune locuitorilor României:
1. Sunteți împotriva autonomiei teritoriale solicitate de Ungaria și U.D.M.R., a oricărei forme de autonomie și separatism pe criterii etnice?
2. Sunteți împotriva unui statut separat pentru minoritățile etnice?
3. Sunteți pentru eliminarea privilegiilor acordate minorității maghiare de Regimurile post-decembriste, inclusiv a denumirilor de localități din timpul ocupației Ungariei?

 Ținutul Secuiesc, mai în glumă…

• La câte defrișări se fac în Harghita și Covasna, zonei ar trebui să i se spună Securime.
• În pădurile din Covasna și Harghita au apărut păsări care fac ca drujba.
• De ce se va alege pâna la urmă praful de steagul Ținutului Secuiesc? Pentru că nu mai au lemn pentru bățul pe care să pună pânza.
• Silvicultorii din Harcov patrulează prin păduri cu combina.
• Cum recunoști o pădure în Harghita? După copac.
• Copilașii din Ținutul Secuiesc nu învață poezii de Eminescu nu din șovinism, ci pentru că nu înțeleg nici traduse versuri precum “La mijloc de codru des”, “De treci codrii de aramă”, “Codrule, codruțule…” .
• Susțin autonomia Ținutului Secuiesc și vreau să-mi înmatriculez mașina acolo. Taxa auto sigur va fi zero, că nu mai ai ce să poluezi.
• Abia aștept să merg în concediu în Ținutul Secuiesc, să-mi iau kürtös kalacs ieftin din duty free.
• Ce se cântă zilnic în gaterele din Ținutul Secuiesc? ”O brad frumos”.
• Cum se protejează mediul în Ținutul Secuiesc? Se folosesc drujbe cu Euro 5.
• Proverb din Ținututul Secuiesc: ”Dumnezeu îți, dă dar nu-ți ascute și lanțul la drujbă”.

(sursa: kmkz.ro)

  … mai în serios

Zilele trecute, mediul online s-a frământat după ce a apărut vestea că niște extremiști maghiari au vopsit bornele geodezice din Munții Trascăului în culorile steagului Ungariei. Replica, de bun-simț și firească, n-a întârziat să apară: doi tineri din Câmpia Turzii, Rareș Morar și Nicolae Maier, au identificat în scurt timp zona, s-au înarmat cu pensule și găleți de vopsea și au revopsit bornele în culorile steagului României. Bineînțeles, au postat și ei fotografii pe Facebook cu acțiunea lor demnă de toată lauda.

”Extremiștii maghiari au acoperit tricolorul… la doar o zi după, problema a fost remediată”, au anunțat cei doi pe rețeaua de socializare. Acțiunea lor nu a rămas fără ecou, zeci de mesaje de felicitare fiind postate pe conturile celor doi români.

Valentin BĂLĂNESCU

Mesagerul de Neamt via Ziaristi Online

UPDATE: Extremişti maghiari au revenit, acoperind din nou tricolorul românesc.