Politia din Ungaria a intreprins zilele trecute mai multe raiduri si perchezitii la adresele unor ONG-uri care au corespondent si in Romania, cum ar fi “Active Watch”-ul lui Mircea Toma, SAR-ul Alinei Mungiu, NEC-ul lui Andrei Plesu sau organizatiile-mama GDS si SON. Budapesta denunta finantarea de catre alte state a ONG-urilor de pe teritoriul sau considerand ca reprezinta “o implicare nepermisa in politicile interne ale statului maghiar”. Guvernul de la Budapesta ia masuri dure impotriva acestor ONG-uri, dar in acelasi timp finanteaza retele intregi de ONG-uri pe teritoriul Romaniei, care agita apele in interes maghiar din Vestul si Estul Romaniei pana in Piata Universitatii. (Z.O.)
Raidurile realizate de poliţia din Ungaria constrâng societatea civilă
de Lydia Gall
Guvernul ungar a decis aplicarea unei noi măsuri pentru a intimida societatea civilă.
În dimineaţa zilei de luni, doisprezece ofiţeri de poliţie au operat raiduri la sediile a două organizaţii non-guvernamentale din Budapesta. Cele două grupuri, Ökotárs şi Demnet, fac parte dintr-un consorţiu format din patru ONG-uri care administrează banii donaţi din alte ţări pentru organizaţiile societăţii civile din Ungaria.
Potrivit unui mesaj postat pe site-urile de socializare de către şeful Demnet, poliţia a interzis angajaţilor organizaţiei să folosească telefoanele mobile cât timp poliţia se afla în incintă şi a confiscat laptopurile şi serverele din sediu. Surse din poliţie citate în media au declarat că motivul pentru organizarea raidului a fost „delapidare şi activităţi financiare neautorizate” comise de „un autor necunoscut”.
Protestatari s-au adunat ulterior în faţa sediului Ökotárs din Budapesta ca răspuns la aceste acţiuni.
Acestea sunt doar cele mai recente acţiuni din atacul lansat de guvernul ungar asupra societăţii civile. În mai, guvernul a comandat controale fiscale surpriză asupra ONG-urilor vizate astăzi, alături de un al treilea membru al consorţiului. La acea vreme, Ungaria acuza Norvegia că intervine în politicile sale interne prin finanţarea unor ONG-uri din ţară. Vizată de raidul realizat în mai, Ökotárs a fost iniţial acuzată de a avea „legături strânse” cu partidul politic din opoziţie. ONG-ul şi organizaţiile cărora le-au fost acordate donaţii, printre care se numără şi organizaţii de seamă care apără drepturile omului şi luptă împotriva corupţiei, au fost ulterior investigate de guvernul ungar pentru suspiciuni de „fraudă organizată”.
Acestea sunt alte dovezi care confirmă alunecarea Ungariei pe o pantă autoritară, care s-a adâncit cu câştigarea unui nou mandat de către guvern în aprilie. În iulie, primul ministru Viktor Orban a mers mai departe declarând că şi-a dorit să pună capăt democraţiei liberale din Ungaria.
Aceste acţiuni au tras semnale de alarmă şi de partea cealaltă a Atlanticului prin editorialele apărute în New York Times şi Washington Post. Însă Europa pare a fi în continuare mulţumită. Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei a adresat o scrisoare pe 9 iulie către guvernul ungar, condamnând retorica guvernului de natură să stigmatizeze şi faptul că pune la îndoială legitimitatea activităţii desfăşurate de ONG-uri. Guvernul a răspuns că are „obligaţia morală de a ordona aplicarea oricărei măsuri” necesare pentru investigarea cazului. UE nu a făcut declaraţii în legătură cu presiunea exercitată asupra ONG-urilor şi a refuzat să comenteze asupra discursului lui Orban din luna iulie.
Va fi UE determinată să răspundă în urma celor mai recente acţiuni demarate de guvernul ungar care încalcă drepturile omului? Sperăm că da. Dacă Uniunea nu este pregătită să-şi apere valorile şi drepturile în propriul teritoriu, cum poate face acest lucru în mod credibil în afară?
Sursa: HRW.org
Semnalat de: Ziaristi Online
