de Viorel Patrichi
Pe 25 martie, de Buna Vestire, Institutul de Sociologie al Academiei Române şi Revista “Sociologia Azi” au organizat la Casa Academiei un moment dedicat împlinirii a 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara.
Cu un invitat special: istoricul Larry L. Watts. Amfitrion a fost profesorul Ilie Bădescu, care ne-a vorbit despre noua carte a lui Larry L. Watts: “Aliaţi incompatibili. România, Finlanda, Ungaria şi al Treilea Reich”.
Ilie Bădescu a făcut apoi o expunere cu privire la românii de pretutindeni în “Noua Enciclopedie a României”. Jurnalistul Victor Roncea a prezentat proiectul “Basarabia-Bucovina.Info”, văzut de academicianul Dinu C. Giurescu.
Larry L. Watts. Foto: Viorel Patrichi
Revenind la cartea “Aliaţi incompatibili. România, Finlanda, Ungaria şi al Treilea Reich”, profesorul Larry L. Watts ne surprinde din nou, la fel ca altădată cu titluri incitante: “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România” (2011), “Cei dintâi vor fi cei din urmă. România şi sfârşitul războiului rece” (2013). “Adevărul despre Nicolae Ceauşescu şi relaţiile României cu America” (2013), “Acţiunile de politică externă ale lui Ceauşescu au fost corecte” (2013). În timp ce alţi “analişti” din România ne obişnuiseră cu “informaţii” contrare…
Ilie Bădescu
Cartea “Aliaţi incompatibili. România, Finlanda, Ungaria şi al Treilea Reich” scoate în evidenţă diferenţele fundamentale de interese şi de mentalitate între aceşti sateliţi ai Germaniei. Dacă Ungaria şi Finlanda urmăreau distrugerea ordinii instituite prin Pacea de la Trianon, România a aderat la Axă de nevoie, pentru a-şi purta propriul război de reîntregire naţională, spre Est şi spre Vest. Bucureştiul nu a râvnit după teritorii străine. Hitler a folosit Ungaria contra României fiindcă avea nevoie de petrol, iar Horthy era “de departe cel mai de încredere prieten al nostru de aici”.
Duplicitatea vecinilor în urmărirea rapturilor teritoriale i-a surclasat pe conducătorii românilor. Dublul standard, jocul pe planuri duble escamotau obiectivele politice ale Ungariei, pe care România a fost şi va fi obligată să le intuiască mereu, în funcţţie de geografia centrilor de putere.
Victor Roncea
Budapesta l-a curtat totdeauna pe adversarul cel mai puternic pentru a-şi rezolva problemele cu Bucureştiul: “Nu numai că, încă din 1919, Horthy intenţiona să apeleze la sprijinul militar al Moscovei împotriva României, chiar netezind drumul prin numirea ca şef al Statului-Major, în 1938, a unui fost comandant al Armatei Roşii a lui Bela Kun, dar, de asemenea, Moscova s-a declarat dispusă să ignore declaraţia de război a Ungariei dacă participarea sa nu avea să fie “activă”. În ianuarie 1944, armata sovietică chiar a ordonat unităţilor sale şi celor de partizani, care operau în regiune, să nu deschidă focul asupra forţelor ungare, ceea ce arată cât de mult dorea Kremlinul o astfel de coaliţie împotriva României”. (p.11). Moscova a ştiut totdeauna să folosească obsesiile teritoriale ale Budapestei care dorea şi doreşte să dinamiteze Tratatul de la Trianon. Iată de ce sovieticii au folosit Ungaria ca sperietoare contra României: Vreţi Basarabia? Veţi pierde şi Transilvania!… De câte ori nu-i auzim şi astăzi pe unii vorbind în acest mod…
Prietenul nostru american decriptează atent interesele beligeranţilor dintr-o alianţă imposibilă fiindcă fiecare era incompatibil cu celălalt. Informaţia densă, cu trimiteri stufoase, denotă o documentare asiduă în arhive la care un cercetător de rând nu are acces. În acest sens, profesorul Ilie Bădescu spunea că “Larry L. Watts nu este un om, este o instituţie”. Însă nu doar accesul la arhive este un atu. Istoricul american explică “miturile şi legendele”, care s-au creat în jurul României în acea perioadă. Cum a ajuns ţara noastră să fie considerată “agresoare” nu este însă un mit, ci o mistificare, o minciună ordinară. O contribuţie decisivă au şi ai noştri.
“Sunt mulţi cei care pretind că regimul Antonescu a pus necondiţionat la dispoziţia efortului de război german tineretul, resursele naturale şi financiare ale ţării, ignorând bunăstarea şi interesele propriei populaţii. Adesea. România este caracterizată ca un partener nesigur, care nu a reuşit să-şi probeze loialitatea faţă de Axă şi faţă de cel de-al Treilea Reich (şi, în consecinţă, printr-o asociere bizară, faţă de Germania)”, scrie autorul.
În toate cărţile lui, Larry L. Watts ridică studiul istoric în planul fascinant al geostrategiei politico-militare. De aceea, cunoaşterea lucrărilor lui mi se pare obligatorie pentru orice român care ştie carte.
Ambasadorul George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, aduce o mărturie importantă în acest sens: “Datorită funcţiei mele, am petrecut mult timp în arhivele SRI şi vă asigur că trecerea timpului şi alte declasificări vor confirma multe dintre descoperirile lui Larry Watts ca fiind exacte”.
Să ne ferească Dumnezeu de prieteni…
(Redactor: Viorel Patrichi. Reportaj difuzat de Rador)
Sursa: Elldor.Info via Ziaristi Online
