Lansarea de la Dacia Gallery
Dupa valul de frig care s-a abatut asupra New York-ului in luna mai, iata ca o data cu Memorial Day a venit primavara. Iar pe 29 mai a fost chiar vara. De ce? Fiindca si natura a vrut sa fie martora la un eveniment unic, care nu-i de colo, si a dorit si ea sa participe intr-o haina de sarbatoare: la Dacia Gallery, de pe Stanton Street, in Lower East Side, mi-am lansat cartile FINE ARTS IN AMERICA, THE AMERICAN FILM si THE CORK (novel), un eveniment pentru sufletul meu, dar si pentru Liviu Vasu, proprietarul galeriei, a carui familie fagaraseana (Arpas) a emigrat in Statele Unite pe cand el avea 8 ani. El e americanizat complet, a studiat aici arta, dar iubeste enorm tara unde s-a nascut, dovada aceasta galerie cu nume atat de frumos, care ne unge la suflet, unde organizeaza numai evenimente de inalta tinuta artistica. E un galerist exigent, dublat de un artist si un poet.
La lansarea cartilor mele a fost numai lume buna, prezenta americana coplesitoare, dar si doi romani, un vechi prieten, Ioan Serban, americanizat de 30 de ani, scenarist si dealer in piata de arta, si, o surpriza, Iulian Budea, un tanar sculptor, brailean, care a emigrat in urma cu trei decenii in America, pe cand avea 14 ani. In rest, artisti si literati, precum Stefano Losi, poetul-pictor italian, a carui expozitie, Arid Rain, a constituit decorul lansarii, co-fondatorul galeriei, Damian Salo, autor, editor, pictori, ca Divna Pesic, din Macedonia, fosta campionana balcanica la tir, cu paticipari notabile la Jocurile Olimpice de la Sydney si Athena, muzicieni, ca Daniel DeWitt, galeristi, ca Rachel Cooney, prieteni americani, de la Saint Monica, precum Francesca Castaldo si Ann Marie Sundra. Dar marea bucurie mi-a produs-o Anton Perich, artist croat, inventatorul lui Electric Painting Machine, un mare prieten al romanilor, iubitor al culturii romane, mandria lui fiind prietenia cu Isidore Isou (“Lettrist Group”), la Paris, si cu Andy Warhol, la New York. O comoara.
Pe langa cele trei carti traduse in engleza, am mai prezentat si alte carti dragi, precum APOCALIPSA DUPA BRANCUSI, SHAKESPEARE SI EMINESCU, PRIVIREA LUI GOPO, JAFUL SECOLULUI, GRIDOPHANIA, I’AM SORRY, AMERICA, DICTIONARUL FILMULUI ROMANESC DE FICTIUNE, DICTIONARUL CRITIC si altele.
Lansarea a constat dintr-un lung moment de autografe pe cartile cumparate de cititori, cei mai multi preferand FINE ARTS IN AMERICA, iar la mijlocul intervalului de doua ore, a avut loc o mica prezentare: Liviu Vasu a spus cateva cuvinte despre mine, actritele Mihaela si Gabriela Modorcea aka Indiggo Twins au citit fragmente din cartile lansate, iar eu am incheiat cu un cuvant de multumire. Sublime amfitrioane au fost artistele gemene, iar mama lor un tenace fotograf (fotografiile alaturate ii apartin).
Focusul evenimentului l-au constituit discutiile din jurul cartilor. Ceva de neuitat. Totul a fost atat de aprins incat lansarea s-a prelungit in noapte, cu inca doua ore! Poate de vina sa fi fost si strugurii si vinul oferit de gazda. Ce contin cele trei carti lansate?
FINE ARTS IN AMERICA este un studiu complex despre arta americana. Impunand noi concepte, creand o estetica originala, am analizat in stil propriu diverse directii si curente actuale. Studiul este o aplicare a conceptelor la evenimentele la zi, in plina desfasurare. Este un document despre galeriile si muzeele din New York. Pentru multe galerii care au achizitionat cartea, ea este un reper (a good records, zic galeristii). Ea umple un gol in critica americana, care se ocupa, de regula, de mari perioade ale artei plastice mondiale si de artisti consacrati. E de inteles, fiindca cititorii vor cumpara o carte despre Rembrandt, nu despre B.Wurtz sau Fabienne Bismuth, sa spunem. In paranteza fie spus, Fabienne mi-a transmis un frumos mesaj de la Palo Alto, unde locuieste. Dar eu am riscat, am scris o carte de actualitate, despre mii de artisti necunoscuti, inclusiv romani. Am facut noi si inedite valorificari, am stabilit noi si indraznete ierarhii. In prim-plan, laitmotiv al cartii, se afla, desigur, Brancusi, considerat pionierul artei moderne americane.
THE AMERICAN FILM este un studiu la fel de complex aplicat filmului american, tuturor directiilor sale. Cartea are si o editie romaneasca, poate fi gasita de cititorii romani in bibliotecile din Romania. Noutatea absoluta este prezentarea unei noi istorii a filmului mondial din pespectiva lui Thomas Edison, pe care il consider parintele inventiei, care realizase zece filme scurte, lansand genurile cinematografice, cu trei ani inainte de istorica proiectie de la Paris a fratilor Lumière. Cartea are in final si un capitol dedicat lui Tribeca Film Festival, cel mai mare festival de film din lume.
THE CORK este un roman de suflet, compus din 52 de povestiri, intr-un stil insolit prin care am reusit sa compun un aliaj romano-american, adica experinta din copilaria mea dunareana sa o intrepatrund cu experienta americana. New York-ul apare inrtr-o lumina badalaneana, cum nici n-a visat. Cartea se afla in studiu la cativa oameni de film americani in vederea ecranizarii. In tara ea este citita acum de Vlad Paunescu. Sper sa realizez o coproductie romano-americana.
Acest moment de la Dacia Gallery este deosebit pentru mine fiindca imi ofera garantia ca americanii sunt interesati de felul cum ii vad altii, de felul cum un scriitor si critic roman le vede arta, filmul si viata lor de zi cu zi. Dar este important si pentru Romania, fiindca ea e pomenita de cei 4 mii de americani care au primit invitatia galeriei. Un asemenea eveniment nu a fost organizat niciodata la New York de institutiile oficiale ale Romaniei, Ambasada, Consulat, ICR, desi functionarii lor sunt platiti nu numai sa-si ajute familia si nemurile, ci sa promoveze cultura romana. Nici unul nu s-a deranjat sa vina pe Stanton Street.
E important sa va transcriu si “Statement”-ul aflat pe website-ul galeriei, un document nelipsit din orice prezentare, privind profesiunea de credinta a celui sau celor care expun sau se lanseaza la New York:
Frumusetea unei opere de arta sta in viziune, iar viziunea vine din imbinarea a ceea ce este particular cu ceea ce este general, a specificului local cu spiritul universal. Exemplul ideal pentru mine este Constantin Brancusi.
Acest lucru l-am urmarit in toata cariera mea, in literatura, ca si in film.
Iar cele trei carti traduse in engleza, pe care vi le prezint acum, FINE ARTS IN AMERICA, THE AMERICAN FILM si THE CORK, sunt o ilustrare perfecta a acestui aliaj intre particular si universal, intre experienta romaneasca si cea americana.
Grid Modorcea
Corespondenta de la New York
