Cine a fost Aurel Toma.
Aurel Toma s-a nascut pe 30 iulie 1911 la Babadag, intr-o familie cu 8 copii. Mama, Ileana, era din familie de bulgari iar tatal, Marin, se tragea din neam de oieri din zona Sibiului de unde venise in Dobrogea in a doua jumatate a secolului 19. In jurul lui 1924 Aurel pleaca la Bucuresti pe urmele fratelui sau mai mare, Valeriu, care deschisese o cofetarie in Piata Amzei. Cum si cand s-a apucat de box nu se stie exact. Se cunoaste doar numele antrenorului care l-a initiat in box : Petre Alexandrescu, unul dintre fondatorii scolii romanesti de box. Ofiter in armata regala, Alexandrescu a studiat la Paris unde a deprins tehnici de box si de jiu-jitsu. Revenit in tara a inceput sa-si impartaseasca din cunostintele acumulate in Franta, printre elevii sai numarandu-se si Regele Carol al-II-lea caruia i-a fost aghiotant si i-a oferit lectii de box si de jiu-jitsu. Petre Alexandrescu este autorul unui tratat de box intitulat “Manual de box pentru amatori, profesionisti, maestri de box, licee, scoli militare, societati si diferite organizatii sportive”. Documentul a fost tiparit in 1925 si poate fi citit la Biblioteca Academiei.
Enciclopedia boxului mentioneaza primul meci profesionist al lui Toma in iunie 1931 la Bucuresti. “Maruntel de statura dar iute si foarte ambitios” il caracteriza Gazeta Sporturilor pe cel care avea sa devina de doua ori campion european al profesionistilor la categoria cocos in 1936 si 1938. Alaturi de Lucian Popescu, triplu campion european la musca, pana si cocos, Toma a marcat boxul romanesc si international in anii ’30. A fost primul boxer roman care a urcat in ring la Madison Square Garden si totodata singurul roman care si-a construit o cariera in boxul profesionist american.
(…)
Din nou in America
Toamna ’39 il gaseste pe Toma din nou in SUA in cautarea unui vis neimplinit….acela de a deveni campion mondial. Boxeaza la New York, Savannah, Oakland, San Francisco sau Philadelphia. Incet, incet capteaza atentia presei americane. New York Times, Oakland Tribune, El Paso Herald-Post, Salt Lake Tribune, samd, relateaza despre ispravile romanului. Pana in iulie ’42 Enciclopedia boxului mentioneaza in contul lui Toma 9 victorii, 5 infrangeri si 3 rezultate de egalitate. Neintelegerile cu promotorii extrem de hrapareti, bursele foarte mici, costurile ridicate ale vietii zilnice il obliga sa-si gaseasca de lucru in paralel cu antrenamentele pentru a se intretine. Visul de a lupta pentru titlul mondial e din ce in ce mai indepartat. In tara, din cauza razboiului, vestile despre el ajung din ce in ce mai greu. Gazeta anunta cateva dintre rezultatele sale la luni de zile dupa disputarea meciurilor.
La inceputul anilor ’40, in conditii neclare Toma obtine cetatenia americana. In ‘42, printre angajamentele de profesionist participa la meciuri demonstrative in unitati ale armatei americane, iar in martie 1943, la 32 de ani, se inroleaza ca infirmier in regimentul 802 anti-tanc.
Potrivit certificatului de lasare la vatra “…ajutorul medical Toma Aurel a servit 20 de luni in teatrele de operatiuni din Europa oferind ingrijiri medicale soldatilor raniti pe campul de lupta, asistand cadrele medicale in timpul operatiilor chirurgicale, carand militari raniti la punctele de prim ajutor”. Intre altele a revenit in Franta unde s-a consacrat ca boxer luand parte la debarcarea din Normandia. Pentru acte de bravura pe campul de lupta a fost medaliat de doua ori.
(…)
O poveste aproape incredibila insotita de fotografii de epoca si relatata cu lux de amanunte de Vanatorul de legende – Octavian Pescaru
Cititi si: Gogea Mitu, Colosul de Lut.
Sursa: Ziaristi Online