Astazi, incepand cu ora 17.30, in Sala Mica a filialei iesene a Academiei Romane este programata o manifestare editoriala istorica aparte. Astfel, prin Centrul de Istorie si Civilizatie Europeana, coordonat de reputatul profesor Gheorghe Buzatu, este programata sedinta de comunicari a prof. univ. dr. Petru Ursache, intitulata “Iorga – Sadoveanu – Basarabia” dar si a dr. Corneliu Ciucanu ce are titlul “Valorificarea documentelor istoriei recente”. De asemenea, sunt programate si urmatoarele lansari de carte: volumele aparute în Colectia OPERA OMNIA de la editura ieseana Tipo Moldova, in 2012, “Operatiunea Schulung” de Liviu si Armand Sadowski, editura Sedcom Libris si “Carti privind raptul Basarabiei de la 1812”, la editurile “Vicovia” si “Babel” din Bacau.
Aceste actiuni academice sunt organizate in contextul aniversarii a 130 de ani de la nasterea Maresalului Ion Antonescu.
Nascut la 2 iunie 1882 in orasul Pitesti si trecut in nefiinta la 1 iunie 1946, la inchisoarea Jilava, Antonescu a fost un om politic român, ofiter de cariera, general, seful sectiei de operatii a Marelui Cartier General al Armatei în Primul Razboi Mondial, atasat militar la Londra si Paris, comandant al Scolii Superioare de Razboi, sef al Marelui Stat Major si Ministru de Razboi iar, din 4 septembrie 1940 si pâna în 23 august 1944, a fost prim-ministru al României si conducator al statului cu puteri depline.
“Buna Ziua Iasi”, 14 iunie 2012
ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI
CENTRUL DE ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE EUROPEANĂ
ŞEDINŢĂ DE COMUNICĂRI
Prof. Univ. Dr. PETRU URSACHE:
Iorga – Sadoveanu – Basarabia
Dr. CORNELIU CIUCANU:
Valorificarea documentelor istoriei recente
LANSARE DE CĂRŢI
* Volume apărute în Colecţia „OPERA OMNIA”
(Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2012)
* Liviu şi Armand Sadowski, Operaţiunea „Schulung”
(Iaşi, Editura Sedcom Libris, 2012)
* Cărţi privind raptul Basarabiei de la 1812
tipărite de Editura „Vicovia” din Bacău
Manifestarea va avea loc
JOI, 14 IUNIE 2012, ORA 17,30
SALA MICĂ A FILIALEI IAŞI A ACADEMIEI ROMÂNE
Bulevardul Carol I, nr. 8
DOCUMENTE
DIN ARHIVA
CORNELIU ZELEA CODREANU
– V –
EDITATE
DE
VICTOR RONCEA
PENTRU
CIVIC MEDIA
ÎN COLABORARE CU
GH. BUZATU
IAŞI
TIPO MOLDOVA
2012
Argument
Un lucru este mai mult decât sigur, din perspectiva anilor care au trecut de la apariţia în 1948 a manualului „unic” de Istorie semnat de M. Roller, şi anume că acesta şi emulii săi, foşti ori actuali, dacă nu au reuşit – şi nici nu aveau cum, lipsindu-le personalităţile şi profesionismul – să pună bazele unei noi şcoli istoriografice, au creat în schimb din belşug torţionari. Şi care, în iadul sistemului concentraţionar comunist, începând cu Piteştii, au inventat şi desăvârşit în anii ´50 reeducările de tristă amintire.
Poate să apară astăzi straniu, dar, pe tema lui Corneliu Zelea Codreanu şi a Mişcării Legionare, de exemplu, Istoria pomenită le-a slujit nemijlocit torţionarilor drept carte de căpătâi, interogarea deţinuţilor politici internaţi în Gulagul Roşu desfăşurându-se – potrivit surselor[1] – după un model decupat cu fidelitate din Roller-tatăl, mai precis:
– Torţionarul: Spune, ce ştii despre familia Codreanu?
– Candidatul la reeducare: … Ştiu că … nu avea nici un strop de sânge românesc, că, după tată, e polonez, după mamă e neamţ şi că această familie a fost o familie de criminali. Bunicul a fost pădurar şi a ucis, cu toporul, pe nu ştiu cine. Tatăl a fost profesor şi a trădat, în nu ştiu ce împrejurare, ţara. Codreanu l-a împuşcat pe Maniu. Asasinatul, prin urmare, le era în sânge şi l-au impus, ca metodă de luptă, întregii Mişcări Legionare. Dovadă, cazurile Vernichescu, I. G. Duca, Armand Călinescu, Iorga, Madgearu şi încă ale multor altora …
Volumul V din Documente … continuă seria proceselor antilegionare, astfel că nu mai revenim cu detalii. Excepţie făcând „procesul” faimos al lui C. Z. Codreanu din 1938, pe care l-am încadrat, nu numaidecât noi, în seria marilor înscenări şi erori judiciare din România, aşa precum şi în cazul Mareşalului Ion Antonescu şi al colaboratorilor lui (1946), al PNŢ-ului (1947) ori al soţilor Ceauşescu (1989)[2].
Dacă revenim asupra faptelor din 1938 este pentru a reţine unele personalităţi de excepţie care au compărut ca martori ai „Căpitanului” şi calitatea depoziţiilor acestora[3] – profesorii Trăian Brăileanu, M. Manoilescu, Nichifor Crainic, Sextil Puşcariu, dr. I. Cantacuzino, generalii C. Petrovicescu şi M. Racoviţă, dar, mai cu seamă, Iuliu Maniu[4] şi general Ion Antonescu[5].
În ceea ce-l priveşte pe Iuliu Maniu, acesta, pentru a nu rămâne la discreţia stenografului de şedinţă, a depus la Tribunalul Militar al Corpului de Armată II un text final al depoziţiei sale. Liderul PNŢ-ului a apreciat fără reticenţă Garda de Fier drept o formaţie „totalitară, în contra democraţiei, [care] este pentru un fel de dictatură”[6], ceea ce nu era cazul propriului partid; totodată, Maniu a respins deschis „ideologia şi metoda” celui acuzat, pentru martor „hotărâtoare” fiind în adoptarea marilor decizii voinţa naţiunii, el neadmiţând ca „guvernele să fie impuse ţării în contra voinţei naţionale”[7].
Pentru generalul Ion Antonescu implicaţiile prezenţei sale în calitate de martor al apărării la „procesul” lui C. Z. Codreanu au fost de asemenea ample, având în vedere statutul său de militar[8] şi poziţia tranşantă exprimată în sprijinul celui judecat şi, drept consecinţă, zvonurile care au circulat în privinţa participării sale la un … „complot” al legionarilor. Aceste elemente se desprind din documentele secrete descoperite de noi în Arhivele C.N.S.A.S.-ului şi editate de noi[9]. Astfel, dispunând de un extras din dosarul Tribunalului Militar al Corpului de Armată II, Secţia I, aflăm (vol. I, nr. 759 privitor pe CORNELIU Z. CODREANU, pag. 341), următorul extras dintr-un proces-verbal:
„ […] În şedinţa publică de azi, 24 mai 1938, martorul Ion Antonescu, general, 56 ani, de profesiune ofiţer activ, domiciliat în Bucureşti, str. Paharnicului, nr. 23, propus de apărare în procesul ce face obiectul dosarului nr. 759/1938, după ce a depus jurământul conform art. 191 din Codul Justiţiei Militare, îndeplinindu-se în privinţa lui şi formalităţile prevăzute de art. 194 din C.J.M., declară:
Din conversaţiile avute cu Dl. Codreanu am constatat că nu era preocupat de venirea la putere ci de treburile Ţării şi mi-a afirmat că nu este încă pregătit pentru guvernare. Convorbirea a avut loc în timpul alegerilor şi, cum mie îmi era frică de un război civil, am discutat cu Dl. Codreanu această problemă şi îmi aduc aminte că acuzatul mi-a declarat că se retrage din propagandă, iar D-lui Goga i-a declarat că se retrage din alegeri. Dacă eu observam ceva suspect la acuzat în felul că ar avea intenţie de o răscoală, nu stăm de vorbă. În chestia armelor am spus acuzatului să le predea autorităţilor militare. Acuzatul a avut o foarte frumoasă atitudine în legătură cu sentimentele naţionale. Nu pot aprecia nici în bine, nici în rău Partidul Totul pentru Ţară, fiind încă militar. Din elementele ce le-am avut nu pot crede că acuzatul ar putea fi capabil de trădare”[10] (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 3, f. 96).
Alte documente în atenţie se referă la faptul (Legiunea de Jandarmi Bălţi, nr. 1 384 din 2.XII.1938) că, după uciderea Căpitanului şi a camarazilor lui, în cercurile Gărzii de Fier s-ar fi lansat – potrivit unor informaţii – „noua lozincă legionară, şi anume: A murit Căpitanul, trăiască Generalul” (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 34, f. 263), iar, în consecinţă, domiciliul lui Antonescu şi toate deplasările sale au fost pus sub strictă supraveghere (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 34, ff. 264, 279). De asemenea, Inspectoratul Regional de Poliţie Bucegi semnala, la 5 decembrie 1938, că generalul ar „activa intens în Mişcarea Legionară, fiind şeful secţiunii speciale a ofiţerilor din toate armele, amici ai Gărzii de Fier”, fiind „cel mai indicat să ia locul lui Corneliu Codreanu la conducerea Gărzii de Fier” (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 34, f. 265). Mai mult decât atât, o radiotelegramă transmisă din Chişinău la 18.XII.1938 Direcţiei Generale a Poliţiei Bucureşti înştiinţa că „a prins zvonul că generalul Antonescu ar fi arestat, iar după alţii împuşcat. Această de a doua versiune este dezminţită însă de către acei care vin din Bucureşti” (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 34, f. 267). Din alte surse, se semnala, la 8.II.1939, că, „în cercurile foştilor legionari, circulă zvonul că, prin numirea D-lui Armand Călinescu în fruntea Ministerului Apărării Naţionale, se va da curs demisiei din armată a generalului Antonescu Ion, care va fi trimis într-un lagăr de concentrare” (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 34, f. 287). În sfârşit, la 15.III.1939, Corpul Detectivilor (Grupa I) reţinea cum că „în cercurile ziariştilor, se discută faptul că se pregăteşte dosarul pentru judecarea generalului Ion Antonescu de către un Consiliu de Disciplină, numitul urmând a fi scos din cadrele active ale armatei” (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 34, f. 288).
„Procesul” din 1938 al lui C. Z. Codreanu, şi nu numai, oferă în continuare suficiente materiale noi de studiu şi atâtea motive de reflecţie cercetătorilor trecutului, îngăduindu-le concluzii indiscutabile în privinţa cauzelor, manifestării şi consecinţelor ERORILOR ÎN ISTORIE!
Gh Buzatu
Iaşi, 2 iunie 2012
Notă
Din motive lesne de înţeles, credem că se impune a fi puse la dispoziţia cititorului următoarele date privind situaţia fondurilor de documente C. Z. Codreanu de la Arhiva C.N.S.A.S. din Bucureşti:
Cota Dosarul Volumul Total file
013207 111041 1* 770
,, ,, 2* 580
,, ,, 3* 501
,, ,, 4* 497
,, ,, 5 311
11784 110237 l 532
,, ,, 2 267
,, ,, 3 242
,, ,, 4 325
,, ,, 5 523
,, ,, 6 386
,, ,, 7 307
,, ,, 8 508
,, ,, 9 399
,, ,, 10 339
,, ,, 11 313
,, ,, 12 288
,, ,, 13 422
12784 110237 14 509
,, ,, 15 271
,, ,, 16 536
,, ,, 17 71
,, ,, 18 305
,, ,, 19 231
,, ,, 20 200
,, ,, 21 91
I – 234980 83490 vol. nr. (fără) 147
Este necesar să reţinem că în fondul investigat predomină documentele relativ la Procesul lui C. Z. Codreanu (vols. 1-2/11784; vols. 15-17/12784), dar şi celelalte procese, diverse dosare penale şi note informative, legăturile cu persoanele proeminente ale ML sau cu aderenţii, un dosar de presă, corespondenţa cu A. C. Cuza, acte privind perioada începuturilor (1923-1924) etc. Fotografiile reproduse cuprind în genere imagini cunoscute, după şi unele inedite. A se vedea şi www.ziaristionline.ro/2011/09/13/corneliu-zelea-codreanu-pentru-legionari-cu-un-avertisment-de-gheorghe-buzatu-exclusiv-ziaristi-online/ – 115k. Menţionăm de asemenea că, în fiece caz, coperţile dosarelor anastatice indică precis cotele şi volumele de referinţă.
* Volume tipărite.
[1] Cf. Viorel Gheorghiţă, Et ego. Sărata – Piteşti – Gherla – Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Timişoara, Editura Marineasa, 1994, p. 163-164.
[2] Gh. Buzatu, Mareşalul Ion Antonescu – Forţa destinului. O biografie, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2012, p. 605.
[3] Vezi Kurt W. Treptow, Gh. Buzatu, eds., „Procesul” lui C. Z. Codreanu (Mai, 1938), ediţia a II-a anastatică, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2010, p. 83 şi urm.
[4] Ibidem, pp. 108-111, 247-251.
[5] Ibidem, pp. 98-100.
[6] Ibidem, p. 247-248.
[7] Ibidem, p. 251.
[8] În luna noiembrie 1938, I. Antonescu a deţinut comanda Corpului Armată III Chişinău şi care, la 1 decembrie 1938, i-a fost retrasă, pentru a rămâne „la dispoziţia” Ministerului Apărării Naţionale (cf. Mareşalii României, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 169).
[9] Apud Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, I, Ploieşti, Mileniul III, 2005, pp. 385-389 (doc. nos. 9-17).
[10] Relativ la depoziţia generalului Ion Antonescu în cursul „procesului” lui Corneliu Zelea Codreanu, la şedinţa din 24 mai 1938, vezi şi textul editat – Kurt W. Treptow, Gh. Buzatu, eds., „Procesul” lui C. Z. Codreanu …, pp. 98-100. Opinia generalului exprimată în finalul depoziţiei sale: „Din elementele pe care le-am avut şi le am, pot spune că nu poate fi acuzat [C. Z. Codreanu] de trădare. Generalul Antonescu nu stă de vorbă cu trădătorii” (ibidem, p. 100).
Sursa: Ziaristi Online