Astfel de acţiuni riscă să contribuie la tensionarea artificială a relaţiilor bilaterale româno-ungare, dar şi a convieţuirii dintre români şi maghiari”, se precizează intr-un comunicat pe tema cazului poetului antisemit si antiromân maghiar Nyiro Jozsef.

Istoricul Ioan Aurel Pop, membru al Academiei Române şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, arată că documentele istorice dezvăluie cum poetul maghiar a participat în anii 1940-44 la acțiuni concrete de ură rasială, de incitare la anumite acțiuni criminale care au avut urmări.

Într-un dialog cu Ștefan Popescu, Ioan Aurel Pop crede însă că orice paralelă între Nyiro Jozsef și Cioran, Eliade sau Ionescu este forțată.

Rep : Domnule profesor, poate fi făcută o paralelă între acest caz și cel al reabilitării lui Ionesco, Cioran, Nae Ionescu, Goga, Eliade ?

Ioan Aurel Pop : Nu cred. Decât o paralelă forțată pentru că e vorba în cazul lui Ionesco, Eliade, Cioran de oameni de cultură care au exprimat în anumite articole o anumită ideologie, pe când în cazul poetului maghiar e vorba de un angajament politic destul de grav.

Actele lui politice au fost puse în slujba unui anumit regim de dictatură în care s-au văzut accente antisemite, accente antiromânești puternice.  Eu, ca istoric, am examinat anumite documente și se vede din ele cum poetul a participat în anii 40 -41-44 la acțiuni concrete de ură rasială, de incitare la anumite acțiuni criminale care au avut urmări.

Și antisemitismul și antiromânismul lui sunt atitudini pe care le-a consemnat istoria postbelică și paralela este forțată de ce ? Pentru că ceilalți au fost, în general, oameni fără angajamente politice – nu mă refer aici și la Goga care a făcut și politică – Eliade nu s-a implicat în acțiuni concrete, nu a fost lider de partid, n-a participat la un regim și n-a fost la putere atunci când Garda de Fier a condus țara. Deci din acest punct de vedere comparația este forțată.

Rep : Cine credeţi că instrumentalizează acest caz, Nyiro Joszef ?

Ioan Aurel Pop : Sunt anumiți lideri ai maghiarilor din România, lideri din anumite partide și grupări care activează și în România și în Ungaria. Eu cred că orice om are dreptul la odihnă veșnică în locul pe care îl dorește și așezarea urnei lui Nyiro Jozsef într-un loc din România, oricare, nu ar fi creat nicio problemă dacă nu s-ar fi dorit o ceremonie naționalistă, sub pretextul unei ceremonii religioase una ușor naționalistă.

Dacă ați băgat de seamă, președintele parlamentului de la Budapesta nu a vorbit decât de înhumarea în pământ secuiesc, de Ținutul Secuiesc, nu a folosit o clipă numele de România, pământ al României sau teritoriu al României.

Acest lucru creează anumite sensibilități în Transilvania și nu numai la români dar și la evrei și la alți locuitori care au auzit ce s-a întâmplat în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Rep : Inclusiv episoadele de la Ip si Traznea…

Ioan Aurel Pop : Sigur că da, la Ip, la Trăznea, dar au fost și acțiuni de replică din partea românilor pe care le condamnăm în aceeași măsură. Însă, așa cum românii nu pot folosi – și pe bună dreptate – simboluri din timpul celui de-al Doilea Război Mondial legate de Antonescu și de regimul lui, pretenția este de reciprocitate. Nu putem șterge cu buretele istoriei anumite fapte, nici ale lui Albert Vass, nici ale lui Nyiro Jozsef care sunt reprobabile și pe care istoria le-a condamnat.