Ghidul Analistului de Intelligence
Prefaţă de Florian COLDEA
„Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi” – Peter F. Drucker
Una dintre puţinele certitudini în din ce în ce mai puţin predictibilulbmediu de securitate actual este aceea că analizei de intelligence îi revine un rol esenţial în reducerea incertitudinilor pe care era informaţională le-abgenerat sau amplificat.
Nu mai este un secret pentru nimeni că modificările substanţiale ale situaţiei de securitate – noi riscuri şi vulnerabilităţi (interconectate şi interdependente), noi actori (nonstatali cu agende globale şi instrumente sofisticate de acţiune), noi câmpuri de confruntare (mediul cibernetic) – impun reevaluări consistente ale răspunsului pe care serviciile de informaţii trebuie să îl ofere. Marja lor de eroare se reduce progresiv, odată cu fereastra de oportunitate pentru schimbarea profundă a mentalităţilor, proceselor şi practicilor cu care operează – o modalitate determinantă prin care pot fi gestionate eficient provocările impredictibile şi complexe cu care se confruntă.
Într-un mediu din ce în ce mai competitiv, relevanţa structurilor de securitate depinde hotărâtor de capacitatea lor de a se adapta la ameninţările pe care trebuie să le combată, de a le cunoaşte şi înţelege şi, implicit, de a le anticipa consecinţele şi impactul asupra securităţii naţionale, prin avertizare timpurie şi prognoză corectă.
A devenit, astfel, esenţială capacitatea analizei de intelligence de a ierarhiza riscurile, dar şi oportunităţile, de a evalua şi semnala probabilitatea apariţiei unor noi ameninţări, de a propune cele mai eficiente măsuri de contracarare a respectivelor riscuri şi de promovare a oportunităţilor, de a diminua impactul surprizei strategice şi a gestiona adecvat consecinţele acesteia.
Din aceste motive, dezvoltarea capacităţii analitice a SRI a fost asumată ca obiectiv prioritar al procesului de transformare instituţională demarat în anul 2007 şi urmărit cu consecvenţă pe parcursul derulării acestuia.
Progresele obţinute sunt evidente, în standardizarea activităţii de analiză, consolidarea capacităţii de integrare a informaţiilor disponibile şi creşterea ponderii analizelor multisursă, în sporirea capabilităţilor deţinute în domeniul surselor deschise, în mai buna valorificare la beneficiarii legali a rezultatelor activităţii şi în relaţionarea cu aceştia, în colaborările cu mediul academic şi cu partenerii din comunitatea de intelligence.
Aşteptările sunt, însă, pe măsura provocărilor. Sunt necesare eforturi suplimentare susţinute pentru profesionalizarea sporită a tuturor categoriilor de analişti, pentru mai buna coordonare a proceselor analitice sectoriale, pentru asumarea unui rol activ în orientarea procesului de culegere şi de valorificare a informaţiilor şi, nu în ultimul rând, pentru creşterea ponderii evaluării şi prognozei strategice.
Evoluţiile rapide şi (uneori) impredictibile ale mediului de securitate impun, totodată, adaptarea permanentă a metodologiilor şi intrumentelor de analiză utilizate, precum şi monitorizarea unui spectru din ce în ce mai larg de domenii de interes – geopolitică, economie, tehnologie, demografie, ecologie etc. Implicit, schimburile de experienţă cu partenerii interni şi externi, racordarea la iniţiativele comunităţii euro-atlantice de intelligence, cooperarea cu mediul ştiinţific şi academic trebuie să constituie constante ale preocupărilor analiştilor de perfecţionare a cunoştinţelor şi abilităţilor lor pentru a răspunde noilor necesităţi.
Nevoia de pregătire dedicată şi intensivă a experţilor din acest domeniu a stat la baza implementării, la Academia Naţională de Informaţii, a unui nou concept de selecţie şi instruire a analiştilor, în cadrul unui program universitar, respectiv a unui curs masteral, care să răspundă atât exigenţelor academice, cât şi nevoilor specifice unui serviciu de informaţii al secolului al XXI-lea.
Pe acest fond atât de solicitant, apreciez efortul iniţiatorilor acestui volum de a oferi celor aflaţi la început de drum nu doar repere indispensabile privind activitatea de analiză, ci, mai ales, o viziune instituţională asupra acestui domeniu şi a noilor caracteristici ale problematicilor de securitate aflate în atenţia Serviciului nostru.
Dincolo de explicaţiile cu un caracter mai pronunţat teoretic, actualitatea lucrării şi utilitatea ei pentru viitorii analişti, dar şi pentru alte categorii de experţi în intelligence sau doar persoane interesate de subiectele abordate derivă din sugestiile formulate de autori, a căror validitate a fost, deja, confirmată în cadrul comunităţii euro-atlantice de intelligence.
Sper ca volumul să reprezinte un punct de referinţă pentru demersurile academice naţionale în domeniul intelligence şi, totodată, un deschizător de drum pentru eforturile de creare şi profesionalizare a corpului analiştilor din SRI.
În contextul actual – dinamic, volatil, neconvenţional, asimetric, globalizat – ar fi poate cazul să medităm mai profund la afirmaţia lui Peter F. Drucker: „cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este să îl creezi” şi, de ce nu, să încercăm să o transformăm în realitate.
Sursa: Academia Nationala de Informatii
Descarcati de aici in romana Ghidul Analistului De Intelligence si in engleza Intelligence Analyst Guide