Generalul Iulian Vlad. Erou sau tradator?
Evenimentele din decembrie 1989 de la Timisoara si Bucuresti fac parte din intelegerea dintre rusi si americani in legatura cu terminare pasnica a Razboiului rece dintre occidentali si ortodocsii, la renuntarea Moscovei la Cortina de fier, la Lagarul est european, la credo-ul marxist leninist, care urmarea mantuirea celor ce muncesc prin depasirea luptei de clasa. Raiul pe pamant!
Cei care au planificat, organizat si s-au implicat in Revolutie plecau de la premiza ca Armata si Securitatea nu se agreau si avand arme vor trage in legitima aparare, provocati de revolutionarii in civil, dar bine pregatiti si inarmati, apoi in confuzia quasi normala, dar mai ales indusa cu premeditate de agenti anonimi se vor inregistra cam 1.500 morti pe judet, in total pe tara 60.000. Genocid!
Nicolae si Elena Ceausescu nu intelegeau sau nu acceptau aceste realitati asa ca au fost lichidati dupa un proces stalinist. Ministrul apararii, generalul Vasile Milea, s-a sinucis la inceputul operatiilor, iar ministrul secretar de stat si seful Departamentului Securitatii Statului, generalul Iulian Vlad, a ordonat imediat depunerea armelor si munitiei la rastel.
Pozitiile erau clare: Frontul Salvarii Nationale, a celor buni, care n-au intinat idealurile comuniste, iar de partea cealalalta securistii-teroristii, cei care trag din toate pozitiile, si sunt pana astazi de negasit. Lupta dintre progresistii internationalisti Iliescu, Roman, Brucan si cei nationalistii moldo-valahi s-a incheiat cu victoria clara a moscovitilor.
Razboiul civil dintre Armata si Securitate insa n-a avut loc. Ordinul gen. Vlad a incurcat avantul revolutionar, dar s-a inventat subit sintagma securist = terorist la Televiziune si populatia a fost mobilizata sa participe la vanatoare si razbunare inpotriva celor care in mod paradoxal s-au dezarmat de buna voie si nesiliti de nimeni.
Logica evenimentelor este implacabila si verificata in trecut. Dupa dezastrul din Rusia, un grup de generali s-au hotarat sa-i lichidez pe Adolf Hitler si pe Heinrich Himmler, care erau asteptati sa faca o vizita pe front. Hitler vine singur, asa ca se amana actiunea, pentru ca se temeau ca Himmler declanseaza un razboi civil intre SS si Armata. Astazi stim ca Himmler voia sa ia locul lui Hitler dupa ce acesta s-a sinucis, tot asa cum stim ca gen. Vlad n-a intentionat nici o clipa sa-l inlocuiasca pe Ceausescu.
1989 era mai mult in joc decat schimbarea Domnului la Bucuresti, era euforie celor care doreau refacerea unitatii ortodocsilor cu occidentalii. Depasirea Marei Schisme din 1054. Ea insa n-a avut loc si totul a ramas ca in trecut, asa ca tot elanul se dovedeste a fi fost ceva penibil, de care se jeneaza acuma cam toata lumea, atat in est cat si in vest.
In ce masura constientiza gen. Vlad pe 17. dec. 1989 ca totul este numai o farsa, in afara luptei pentru putere a curentului moscovit din randul moldo-valahilor si a celor 1.000 de morti, este greu de stiut. Sigur este faptul ca el nu s-a comportat cum dorea kominternistul Brucan si a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare.
Gen. Vlad n-a acceptat lanturile grele ale “duhovniciei” si soborniciei moscovite, nici obedienta fata de a treia Roma, ceea ce l-a costat in final 4 ani de puscarie. Pentru ca l-a tradat pe Brucan. Pe de alta parte a impiedicat un razboi civil. Pentru asta e un erou al neamului.
Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat a.D.
Bucuresti la 17 decembrie 2011
Pingback: Mariana Gurza – Blog » Blog Archive » Dr. Viorel Roman: Generalul Iulian Vlad, erou sau trădător? (2)
Pingback: Cuvânt și iubire » Blog Archive » Viorel Roman: „Iulian Vlad-Confesiuni pentru istorie”
Pingback: Viorel Roman: „Iulian Vlad-Confesiuni pentru istorie” – Revista Logos și Agape