„- De ce nu v-ați declarat grec? – Eu nu pot să fiu trădător de Neam!”

În Albania, comunitatea aromânilor numără în jur de 300.000 de persoane, ceea ce înseamnă aproape 10% din populația întregii țări. În ciuda acestui fapt, comunității aromânilor nu îi este recunoscut statutul de minoritate etnică, ci doar culturală. Părintele Dumitraq Veriga, singurul preot român din Albania, la Korcea – în sud-estul țării -, i-a povestit lui Ștefan Popescu, într-un interviu la fața locului, despre intensa campanie de deznaționalizare dusă de Grecia la adresa comunității românești din Albania. Cine se declară grec primește 380 de euro pe lună.

Părintele Veriga: Problemă stă astfel: grecii vor să aibă un număr cât mai mare de conaționali în Albania. Și pentru asta îi plătesc pe aromâni să se declare greci. Să știți că spre exemplu, un pensionar de 65 de ani care se declară grec primește peste 380 de euro.

Ștefan Popescu: Pe lună?

Părintele Veriga: 380 de euro pe lună, chiar dacă n-a muncit deloc pentru aceşti bani.

Ștefan Popescu: Putem spune, părinte, că s-a pierdut cauza românismului în Albania şi că partida a fost câştigată de greci?

Părintele Veriga: Sigur că putem spune asta și totul din cauza banilor pe care îi dau. Și cine nu dorește euro?

Ștefan Popescu: Şi România nu ajută?

Părintele Veriga: Nimic.

Ștefan Popescu: Numai moral şi cultural…

Părintele Veriga: Moral şi cultural şi cu burse de studiu. Dar dacă un aromân se declară grec, autoritățile grecești îți dau imediat și cetățenia.

Ștefan Popescu: Părinte, dumneavoastră de ce nu v-ați declarat grec?

Părintele Veriga: Cum să mă declar eu?! Asta nu se poate! Eu nu pot să fiu trădător al Neamului meu! Nu pot gândi așa ceva, deși mi-au oferit! Eu nu am voie să merg în Grecia. Nu-mi dau viză. La consulatul grec, când m-am dus ultima dată mi-au spus „Dacă te declari vlaho-grec primeşti viză”. Am zis „Salut!” şi am plecat.

Ștefan Popescu: Și n-ați fost deloc în Grecia?

Părintele Veriga: Am fost cu șase ani înainte. Aveam un frate bolnav, era acolo internat la spital. Atunci mi-au dat o viză dar cu mare greutate, cu întrebări de genul „Unde mergeţi? De ce mergeţi?” Aveau frică de mine că aş face propagandă românească în Grecia.

Ștefan Popescu: În Pind?

Părintele Veriga: Păi în Pind, Pindul este tot vlah dar se ascund, le este frică să se declare vlahi, aromâni.

Ștefan Popescu: Dar aici, în Albania, nu vă este frică să vă declarați aromâni?

Părintele Veriga: Eu n-am frică, dar multora le este frică. Au frică să nu fie atinși la bani. Au frică să nu iasă în pierdere. Eu n-am frică pentru că nu am bani. Eu nu pot să pierd naționalitatea mea! Și vorbesc și cu alții, care au cedat și le spun „Ruşine!”, „Cum aţi putut?”.

Ștefan Popescu: Și ce vă răspund? Evocă dificultățile materiale?

Părintele Veriga: Îmi spun „Tu o să rămâi așa!” Așa o să stau, știu cum este!

Ștefan Popescu: Copiii vi i-ați școlit în România?

Părintele Veriga: Numai o fată. Şi acum munceşte aici la Korcea.

Ștefan Popescu: Ce v-ați dori de la România?

Părintele Veriga: Pentru biserică, numai pentru biserică.

Ștefan Popescu: Seminariști să vă trimită, să vă continue cineva munca?

Părintele Veriga: Ar trebui, dar nu vin.

Ștefan Popescu: De ce nu vin, părinte, pentru că mulți seminariști din Biserica Ortodoxă se duc în Franța, în Canada, în loc să vină aici în Albania, la frații noștri?

Părintele Veriga: Ar fi foarte bine să vină aici. Știți, sunt și probleme cu episcopia de la noi, episcopul este albanez și nu-i pare bine să vină alții.

Ascultati interviul realizat de Stefan Popescu cu parintele Veriga la RFI.ro