Tudor Popa si Alexandru Lesco la eliberare

Alexandru Leșco, în exclusivitate pentru EVZ: „Mulțumim, popor român!”

Autor: Victor Roncea 15 iulie 2020

După mai bine de 10 ani de străduințe pentru recompensarea eroilor de la Tiraspol din fostul Grup Ilașcu pe măsura suferinței lor, Eugen Tomac, președintele PMP, a reușit.

Interzis în Rusia, basarabeanul originar din satul Mareșalului Averescu, acum ocupat de Ucraina, s-a luptat timp de 10 ani pentru că Alexandru Leșco, Tudor Popa, Andrei Ivanțoc și Ilie Ilașcu, toți cetățeni români cu închisoare de la 12 la 15 ani (cu excepția lui Ilașcu) și cu toții membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, să primească o banală pensie de foști prizonieri români.

Luptători pentru idealul unirii și apărarea identității românești în urma războiului declanșat de Rusia asupra Moldovei în 1992, cei patru au fost arestați în 2 și 4 iunie 1992 de forțele speciale OMON ale Armatei Rusiei aflate ilegal pe teritoriul nerecunoscutei republici transnistrene.

Procesul, derulat pentru cei patru eroi, literalmente, într-o cușcă, la Tiraspol, a fost considerat o mascaradă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, împreună cu România și societatea civilă românească din țară și exil, a solicitat eliberarea românilor din temnițele rusești din Transnistria.

Evenimentul Istoric a relatat recent povestea tragediei lor. Torturați, umiliți, chinuiți psihologic, cu dese simulacre de execuții în curtea închisorii, calvarul celor patru a durat până la eliberarea lor, „la termen”, dar și după, din păcate. Pentru că, odată ajunși în patria-mamă, unde au fost decorați de Președinție cu Ordinul Național Steaua României, ei nu s-au putut și stabili în țara pentru simplul motiv că Primarul General al Bucureștiului din acea perioadă, după ce i-a făcut Cetățeni de Onoare ai Capitalei, la cererea Asociației Civic Media, a uitat să le ofere și apartamentele promise.

Ca atare, după ce blitzurile fotografilor s-au stins, la finalul manifestărilor oficiale, eroii noștri s-au trezit tot acolo de unde au venit, adică în stradă, fiind nevoiți să se întoarcă în Basarabia. Singurul român care i-a ajutat că să-și înceapă o nouă viață a fost omul de afaceri George Becali. Totodată, este de amintit și faptul că, încă de când erau închiși, Patriarhul României, Prea Fericitul și acum vrednicul de pomenire Părinte Teoctist, le-a oferit cea mai înaltă distincție pentru mireni, și anume Crucea Patriarhală.

A și încercat să le-o transmită personal printr-o delegație oficială condusă de actualul Mitropolit al Moldovei, IPS Teofan, care s-a deplasat până la granița cu republica separatistă, unde nu i-a fost însă permis accesul. De asemenea, mai multe orașe din țară, de la Craiova la Târgu Neamț sau Iași, le-au acordat celor patru titlul de Cetățeni de Onoare.

De-a lungul anilor, mai mulți deputați au încercat să le aducă puțină consolare și să le regleze financiar viață, însă toate inițiativele legislative s-au izbit îndeobște de refuzul parlamentarilor UDMR de a aproba proiectul de lege prin care cei trei erau asimilați luptătorilor de la Brașov, din 1987, sau deținuților politici, care deja îi primiseseră în Asociația lor.

De data aceasta, Camera Deputaților a votat cu 279 de voturi pentru și 0 împotrivă. Totuși, au existat și 18 insignifiante abțineri. Istoria le va consemna. Alexandru Leșco, întrebat într-o conferință susținută după eliberare la Facultate de Sociologie de la București, ce ar face dacă s-ar întoarce timpul înapoi cu 12 ani a răspuns fără să stea pe gânduri nici măcar o clipă: “Aș face exact același lucru”.

Întrebat ieri, de EVZ, cum a primit știrea de la București, Alexandru Leșco ne-a răspuns: „Cu mare bucurie, și eu și frații mei din grup. Suntem recunoscători celor care au votat pentru noi și tuturor românilor care nu ne-au uitat. Nici noi nu-i uităm pe toți românii și îi pomenim, seară de seară, în rugăciunile noastre. Mulțumim, fraților! Mulțumim, popor român!”