De ce AUTONOIMIA GĂGĂUZĂ, în varianta adoptată de agrarienii lui Lucinschi și Diacov în 1994, trebuie lichidată?

– Pentru că a fost concepută și promovată de grupările controlate de KGB din sânul puterii de la Chișinău exclusiv în favoarea intereselor rusești și în defavoarea Republicii Moldova, a populației majoritare românești din acest teritoriu și a grupului etnic găgăuz. Scopul de bază al adoptării Legii cu privire la autonomia găgăuză a fost și a rămas menținerea Republicii Moldova sub control rusesc, permanentizarea și întețirea procesului de rusificare a populației găgăuze și a altor grupuri etnice din cel de-al doilea stat românesc, precum și obstrucționarea afirmării identității românești a basarabenilor.

– Care este programul electoral cu care candidați?

– Programul meu electoral a fost și a rămas același: Reîntregirea Neamului Românesc!

Pentru aceasta, voi continua să promovez pe toate căile, și în primul rând cea de deputat, orice acțiune de afirmare a identității românești a basarabenilor și de readucere la sânul Patriei noastre România a tuturor teritoriilor românești înstrăinate.

– Care sunt principalele probleme în raionul și municipiul Cahul și cum le veți soluționa în calitate de deputat?

– În calitatea mea de deputat din partea populației din municipiul Cahul și localitățile cahulene din lunca Prutului,

1. Voi face toate demersurile necesare pentru ca municipiul Cahul să redevină capitală a Sudului. Pentru aceasta, voi cere ca Guvernul să-și anuleze toate deciziile de transferare a  instituțiilor care oferă servicii deconcentrate din centrele raionale din sudul RM la Comrat. Acest lucru i-a luat prin surprindere pe angajații din sectorul public responsabili cu aceste activități, dar și pe agenții economici din sectorul privat din sudul RM, care, până la adoptarea acestor decizii, raportau situațiile financiare către autoritățile raionale. Astfel, urmează ca Serviciul Fiscal de Stat, Trezoreria, Centrul de Standardizare și Metrologie, Secția de evaluare și control a CNAM (Compania Națională de Asigurări în Medicină) etc. să fie readuse din Autonomia Găgăuză la Cahul. Mai mult, mă voi îngriji ca activitățile  unor autorități centrale cu privire la dezvoltarea proiectelor de infrastructură să cuprindă și raionul Cahul și nu voi admite ca să se dea prioritate în acest sens Găgăuziei în defavoarea Cahulului, așa cum se procedează în prezent. Consider că acțiunile în cauză se constituie în acte de sfidare, desconsiderare și diminuare premeditată a rolului și importanței municipiului și raionului Cahul în regiune. Amplasarea strategică a raionului Cahul, infrastructura cu acces la comunicații de transport naval, terestru, cale ferată, frontiera cu două state vecine definește importanța sa incontestabilă pentru securitatea și stabilitatea, inclusiv economică și financiară, a regiunii.  Raionul Cahul este parte componentă în cadrul a două euroregiuni: „Dunărea de Jos” și euroregiunea „Marea Neagră”. Aceste realități au fost ignorate cu desăvârșire de actualul Guvern reprezentat de Partidul Democrat  și demonstrează că mutarea capitalei Sudului de la Cahul la Comrat a fost făcută din considerente eminamente politice;

2. Voi face tot ce-mi stă în puteri pentru repunerea în funcțiune a Aeroportului Cahul și readucerea acestui obiectiv strategic din mâinile mafiei de sorginte KGB-istă în patrimoniul celui de-al doilea stat românesc, Republica Moldova! Distrugerea Aeroportului Cahul a fost programată și inițiată, imediat după declararea Independenței RM, de către grupările KGB-ului cu concursul elementelor lor din sânul puterii de la Chișinău și în special al celei agrariene în frunte cu Petru Lucinschi și Dumitru Diacov. Am fost informat atunci că anumite persoane din cadrul majorității agrariene din parlament au fost plătite de către structurile Moscovei cu sume de bani pentru a influența luarea deciziilor de distrugere a obiectivelor strategice ale Republicii Moldova astfel încât acestea să nu ajungă în proprietatea României în eventualitatea unirii celor două state românești de pe malurile Prutului. Exact așa s-a procedat și în cazul elaborării și adoptării legii cu privire la autonomia găgăuză! Acest act banditesc de trădare națională, distrugerea Aeroportului Cahul, a pornit cu  decizia Direcţiei Aviaţiei Civile de a transmite Aeroportul Cahul de la balanţa administraţiei centrale la cea a administraţiei publice locale din raionul Cahul, după care,  tot printr-o hotărâre de la Chişinău, a Administraţiei Aviaţiei Civile, Aeroportul Cahul a fost închis, deși întrunea toate condițiile de operare a zborurilor, existau câteva rute spre Ucraina, Rusia şi Turcia, administrația locală investind sume importante pentru lucrările de renovare, în special a pistei de decolare-aterizare, și pentru achiziţia de echipamente moderne din străinătate. La scurt timp după închiderea Aeroportului Internaţional Cahul a fost deschis Aeroportul Ismail! Astăzi Aeroportul Cahul nu mai există, bunurile lui au fost privatizate, vândute, iar întreprinderea a fost lichidată prin decizie de judecată. Acest obiectiv strategic al Republicii Moldova poate fi repus în funcțiune doar prin naționalizarea lui! Acest lucru va duce inevitabil la redeschiderea unui număr important de locuri de muncă pentru cahuleni și în primul rând pentru specialiștii din domeniul aviației. Evident, odată cu pașii hotărâți în vederea repunerii în funcțiune a Aeroportului Cahul, trebuie luate măsurile neîntârziate de tragere la răspundere penală a tuturor factorilor de decizie centrali sau locali care s-au dedat la acțiuni criminale de distrugere a acestui obiectiv;

3. Voi întreprinde toate demersurile ce se impun pentru ca orașul copilăriei și adolescenței mele, Cahul, să aibă statut de stațiune balneară nu doar pe hârtie, ci pe-adevăratelea. În acest sens, voi iniția un program național de dezvoltare a potențialului balnear al Cahulului. Darea în concesiune a zăcământului de apă minerală Cahul trebuie să ducă de facto la reabilitarea zonei de odihnă şi agrement „Lacul Sărat” din municipiul Cahul astfel încât să fie create condițiile optime pentru construcția mai multor sanatorii care să ofere servicii de tratament balneo-terapeutic. Doar astfel va fi înlăturat monopolul de astăzi asupra apei cu proprietăți curative unice din Lacul Sărat, monopol deținut de grupări mafiote din sânul puterii de la Chișinău, interesate în obținerea de profit cu prețul menținerii Lacului în starea actuală de „băltoacă plină de stufăriş răzleţ”. Anume un astfel de program va genera nenumărate locuri de muncă pentru populația locală, venituri substanțiale la bugetul local și o amplificare simțitoare a fluxurilor de turiști în zonă;

4. Voi iniția, prin demersuri hotărâte și bine argumentate către factorii decizionali de pe cele două maluri ale Prutului, precum și prin atragerea de fonduri europene, un proiect transfrontalier pentru soluționarea unei probleme strategice de integrare românească: construcția a 5 km de cale ferată de la Giurgiulești până la Galați în vederea conectării Căii Ferate din stânga Prutului la Calea Ferată Română pe acest segment de drum. Conectarea la CFR înseamnă conectarea la Europa pentru populația cahuleană și pentru agenții economici din zonă, dar și din toată Basarabia de Sud până la Marea Neagră. Acest pas strategic va duce cu certitudine la extinderea și facilitarea accesului la piața românească și cea europeană în primul rând pentru  producătorii agricoli din lunca Prutului, la sporirea veniturilor lor în urma comercializării producției agricole, precum și la creșterea fluxului de mărfuri și călători în regiune;

5. Voi pune problema examinării minuțioase a posibilităților de reabilitare a Portului Cahul pe râul Prut. Cahulul a fost Port pe Prut încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu. Acesta funcționa în baza reglementărilor Comisiei Mixte a Prutului, o instituţie mai puţin cunoscută, cu centrul la Galați, ce a activat  între anii 1870-1918 şi a avut rolul de a reglementa navigaţia pe râul Prut. Comisia era formată din statele riverane: Austro-Ungaria, Rusia şi România. Înfiinţarea Comisiei Mixte a Prutului s-a integrat unei mai ample politici de liberalizare a navigaţiei pe râuri şi fluvii pentru comerţ. Anume în baza acestor politici, șalupele cu grâu de la Cahul ajungeau la Istanbul, Alexandria (Egipt), în Grecia, Italia etc. Hrubele descoperite recent la Cahul erau de fapt depozitele de marfă care era expediată în acele timpuri prin Portul Cahul. Anume din aceste considerente, precum și din necesitatea stringentă de a găsi căi de acces pe piața internațională pentru mărfurile din stânga Prutului, voi ridica chestiunea privind reactivarea Comisiei Mixte a Prutului!;

6. Voi  veghea la buna desfășurare a construcției sectorului de drum ce va ocoli satul Slobozia Mare și a unei intersecții la sfârșitul acestuia, ce se va conecta cu drumul existent M3 Chișinău-Giurgiulești, construcție care urmează a fi realizată de un agent economic străin în urma recentei licitații organizate de Ministerul Transporturilor. Voi interveni în conformitate cu Statutul deputatului pentru înlăturarea tuturor circumstanțelor care au dus la afectarea vieții locuitorilor din Slobozia Mare din cauza circulației transportului de mare tonaj pe artera principală a localității;

7. Voi lansa inițiativa și voi demara demersurile necesare privind introducerea troleibuzelor pentru realizarea transportului în comun în raza municipiului Cahul. Localitatea s-a dezvoltat și a crescut destul pentru ca un astfel de mijloc de transport în comun să poată funcționa aici, cu atât mai mult cu cât, datorită interconectării energetice cu România prin punctul Isaccea-Giurgiulești, vom beneficia de curent electric mai ieftin;

8. Având în vedere faptul că municipiul Cahul este singurul Oraș al Unirii de la 1859 din Republica Moldova, voi veni cu inițiativa ridicării la Cahul a unui Complex statuar dedicat lui Alexandru Ioan Cuza și tuturor cahulenilor artizani ai Unirii: Dimitrie Crăciunescu (n. 1840), singurul cahulean membru în Divanul Ad-hoc de la Iași, jurist, publicist, membru al Societății „Junimea”,  prieten cu Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, deputat în Parlamentul României, a fost preşedintele Comisiei Basarabiei de Sud şi anume datorită lui a fost păstrată forma de administrare şi legislaţia românească în perioada 1878-1918, proprietar al 6000 ha de teren, dintre care 140 ha de podgorii la Crihana Veche, prefect al județului Cahul până în 1908, când moare fiind înmormântat la Cahul; B. P. Hașdeu (1836-1907), marele savant și scriitor care a fost judecător al oraşului Cahul (1858), iar între anii 1867-1871 este ales deputat de Bolgrad şi Cahul,  construieşte cu mijloace proprii o şcoală de fete, transformată mai târziu în Liceul „Iulia Hașdeu”; Alexei Cara Vasile (1846-1915) deputat în Parlamentul României, primar de Cahul, a fost și deputat în Duma de Stat a Rusiei (legislatura III), a inaugurat la Cahul un cinematograf, care era al doilea în toată Rusia; Dumitru Cara Vasile, cel mai bogat om din sudul Basarabiei, devenit cu timpul mare proprietar al unei companii maritime de comerţ, a fondat oraşul Cahul (pe moşia satului Frumoasa), a construit catedrala oraşului etc., etc.;

9. Având în vedere faptul că atât în municipiul Cahul, cât și în localitățile din lunca Prutului, populația cărora a avut de suferit în urma reprimărilor operate de regimul comunist de ocupație, nu există nici un monument în cinstea victimelor acestor represiuni, voi iniția identificarea de fonduri necesare ridicării la Cahul a unui Monument al Deportaților. De asemenea voi face toate demersurile pentru ridicarea unei statui la Cahul a poetului cahulean martir Andrei Ciurunga, mărturisitor al temnițelor comuniste, reprezentant marcant al rezistenței anticomuniste din România;

10. Voi cere factorilor de decizie alocarea de fonduri necesare pentru ridicarea unei statui la Cahul a renumitului om de știință cahulean Eugen Grebennicov, născut la Slobozia Mare;

11.  Voi introduce inițiativa pentru declararea zonei care cuprinde localitățile din lunca Prutului drept zonă de interes turistic major. Voi face demersuri pentru identificarea de fonduri necesare pentru dezvoltarea turismului și includerea zonei în cauză în circuitul turistic transfrontalier.

– Funcția de deputat  vă va permite să veniți în parlament cu inițiative legislative. Ce proiecte de lege veți elabora pentru ca nivelul de trai și condițiile sociale ale cetățenilor Republicii Moldova să se ridice la un nivel superior?

– În calitatea mea de deputat de Cahul, voi elabora și voi propune spre adoptare:

1. Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova privind desființarea autonomiei găgăuze. AUTONOIMIA GĂGĂUZĂ, în varianta adoptată de agrarienii lui Lucinschi și Diacov în 1994, trebuie lichidată din următoarele considerente: a). Autonomia în cauză a fost concepută și promovată de grupările controlate de KGB din sânul puterii de la Chișinău exclusiv în favoarea intereselor rusești și în defavoarea Republicii Moldova, a populației majoritare românești din acest teritoriu și a grupului etnic găgăuz. Scopul de bază al adoptării Legii cu privire la autonomia găgăuză a fost și a rămas menținerea Republicii Moldova sub control rusesc, permanentizarea și întețirea procesului de rusificare a populației găgăuze și a altor grupuri etnice din cel de-al doilea stat românesc, precum și obstrucționarea afirmării identității românești a basarabenilor; b). Prin crearea și funcționarea „autonomiei teritoriale” în cauză, s-a urmărit chiar de la început, acționându-se metodic și nestingherit până în prezent, cu concursul direct al autorităților centrale, concentrarea potențialului administrativ și socio-economic din sudul Republicii Moldova la Comrat în detrimentul municipiului Cahul și al localităților din raionul Cahul; c). Actuala „autonomie găgăuză” trebuie înlocuită cu adevărata autonomie de care găgăuzii au nevoie, de autonomia culturală, care să servească dezvoltării limbii și culturii găgăuze, dar nu rusificării acestui grup etnic din Republica Moldova. Anume sub această formă de autonomie localitățile din actuala „autonomie găgăuză” trebuie incluse în componența viitorului județ Cahul în urma unei veritabile reforme administrativ-teritoriale;

2. Proiectul Legii răspunderii ministeriale, care să prevadă pedepse drastice pentru erorile și ilegalitățile comise de membrii guvernului și înalții funcționari de stat pe perioada deținerii mandatului de guvernare, după modelul țărilor cu democrație avansată;

3. Proiectul Legii privind confiscarea averilor dobândite fără muncă. Acesta va fi elaborat în conformitate cu Directivele Parlamentului European adoptate recent;

4. Proiectul Legii privind modificarea Codului Fiscal, pentru anularea oricărei taxe vamale la introducerea în Republica Moldova a produselor care reprezintă factori de dezvoltare și nu se produc la noi: limuzine, camioane, tractoare, combine, agregate agricole speciale, motociclete și altele. Republica Moldova, care nu produce niciunul dintre acești factori de dezvoltare, nu are cum să protejeze prin taxe piața internă și producătorul intern;

5. Proiectul de Lege pentru completarea Legii Bugetului de Stat în vederea alocării de fonduri suficiente pentru dotarea tuturor bibliotecilor publice și școlare din Republica Moldova cu cărți în limba română! Potrivit datelor oficiale, în toate bibliotecile din municipiul Cahul și localitățile din lunca Prutului, cu excepția celor din Crihana Veche, volumul de carte în limba română este sub nivelul de 50 la sută. De asemenea, voi lua măsurile legislative ce se cuvin pentru dotarea bibliotecilor cu tehnica electronică necesară astfel încât acestea să fie transformate, după modelul european, în centre comunitare polivalente;

6. Proiectul de Lege privind modificarea Legii salarizării într-o astfel încât acesta să asigure o nouă grilă a salariilor, pe principii europene. Toate profesiile, meseriile și ocupațiile trebuie așezate corect, după importanța și utilitatea lor socială.  Securistul de la noi nu trebuie să stea pe o poliță care este cu mult mai sus decât polița pe care stă securistul german sau francez, bunăoară. Și nici profesorul, chirurgul, muncitorul sau țăranul de la noi nu trebuie puși pe polițe mai jos decât sunt reprezentanții acestor categorii profesionale în țările din Europa.

– De ce cahulenii trebuie să-și dea votul pentu candidatura Dvs?

– Cahulenii trebuie să voteze pentru candidatura mea pentru că:

1. Sunt cel mai bine pregătit dintre toți candidații din circumscripția 43 în materie de activitate legislativă, știu cum să scriu și să promovez un proiect de lege;

2. Sunt cahulean, m-am născut în aceste locuri,  mi-am petrecut o parte din copilărie și adolescență la fosta școală-internat, actualul Liceu Ioan Vodă, mi-am început activitatea de ziarist la vârsta de 17 ani în cadrul redacției raionale din Cahul, am purtat și port în inima mea dragostea și respectul pentru cahuleni și pentru aceste plaiuri de o frumusețe dumnezeiască;

3. Sunt român și cred în Mântuitorul Nostru Iisus Hristos și în veșnicia Neamului Românesc!

Doamne, ajută!

Ștefan Secăreanu

DE CE MERG CU PL-ul