Foto Tudorel Rusu / Doxologia

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a comentat într-un interviu la TVR din cadrul emisiunii „Universul Credinței” rezultatul Referendumului de săptămâna trecută, explicând de ce  acesta nu este un eșec al Bisericii și în niciun caz o victorie a “progresiștilor” (comuniștilor). Astfel, dl. Vasile Bănescu ne dă dreptate, Ziaristi Online fiind prima publicație care a atras atenția că, în pofida boicotului structurilor și al tuturor partidelor din România, am fi putut câștiga, potrivit numărului real al românilor din România (Vedeți – O înfrângere cât o victorie). De altfel și Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor afirmă într-un editorial publicat de portalul Doxologia același lucru.

Vasile Bănescu, Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: “Consider că din punct de vedere moral acest Referendum a trecut”

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei: „Să nu uităm că au ieșit la vot aproape patru milioane de oameni. Dar numărul celor care ar fi putut vota nu este cel vehiculat, cel de 18 milioane. În România suntem deja mult mai puțini. Suntem în jur de 15 milioane; știm foarte bine că în diaspora nu se poate vota articulat, coerent, pentru că distanțele sunt uriașe și foarte puține. De aceea, consider că din punct de vedere moral acest Referendum a trecut”, a adăugat Vasile Bănescu, arătând că, „în niciun caz nu se pune problema unei așa zise victorii a progresismului în România” și că „majoritatea oamenilor din România, și, conform sondajelor, gândesc căsătoria și familia în termeni firești.”

Vasile Bănescu a vorbit despre „avalanșa de manipulări deversate în societate”, dar și despre„discursurile extrem de ideologizate” ale unor politicieni, prin care au fost ofensate milioane de români.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, citat de ActiveNews, s-a referit în mod special la declarațiile președintelui Iohannis, care, după Referendum, afirma că „România a avut de trecut un test important, iar pacea socială a fost afectată de o perioadă de tensiuni care au precedat referendumul pentru modificarea Constituției, iar când pacea socială este tulburată, întreaga societate are de suferit”.  În atacul lansat asupra susținătorilor Referendumului, șeful statului, care a invocat „unitatea poporului” , a sugerat că această campanie pentru Referendum a fost una a „spaimelor și tulburărilor provocate de pericole imaginare”.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei afirmă că s-a simțit ofensat de afirmațiile președintelui, din gura căruia a aflat că motivele grave ale Referendumului privesc „primejdii imaginare”. La începutul campaniei pentru Referendum, Klaus Iohannis i-a catalogat pe autorii inițiativei drept o mână de “fanatici religioși”.

„M-a mirat însă să constat apariția unor discursuri, aș spune excesiv de ideologizate, din partea unor oameni politici, în România. Mă refer acum la o persoană, care într-un fel a ofensat milioanele de oameni care gândim în termeni curați familia și căsătoria.  Da, eu personal m-am simțit ofensat când am aflat că am o imaginație excesiv de bogată, în care plutesc dezordonat „primejdii imaginare”. Nu! Corectitudinea politică, marxismul cultural, violențele anticreștine, acestea nu sunt primejdii imaginare. Faptul că unor copii de grădiniță li se livrează noțiuni de homosexualitate, faptul că se încearcă schimbarea unor valori precum familia și căsătoria, acestea nu sunt primejdii imaginare, sunt primejdii reale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Vorbind despre miza uriașă a rezultatelor, Vasile Bănescu a avertizat că „vom vedea în curând efectele, din păcate nocive, pentru societatea românească, pentru sfera publică morală, ale netrecerii acestui Referendum”.

Rafael Udriște, realizator al emisiunii Universul Credinței, amintește că președintele Iohannis a declarat după Referendum că “Discriminarea unei minorităţi doar pe baza faptului că nu are aceleaşi credinţe, valori, religie sau origine ca majoritatea reprezintă o abordare care ne duce cu gândul la anii întunecaţi ai dictaturilor. Atunci când pacea socială este pusă în pericol, şi avem, din păcate, suficiente exemple în acest sens în ceea ce s-a întâmplat în România ultimelor săptămâni, în pregătirea referendumului pentru modificarea Constituţiei, este nevoie de o abordare matură şi o deschidere către dialog a tuturor actorilor relevanţi din societate. Primul pas către restabilirea păcii sociale este abandonarea discursului urii şi asumarea faptului că numai prin toleranţă putem depăşi, împreună, acele falii care riscă să ne dezbine. Să lăsăm trecutului toate aluviunile de ură, indignare, gânduri negre şi să ne îndreptăm energiile către viitorul nostru! Să facem pentru toţi românii o ţară în care să trăim în bună înţelegere, fără spaime şi tulburări provocate de pericole imaginare!”.

Ziaristi Online

Video aici:

Info din 2012:

Cifrele absurdului: Cum pot vota 18 milioane de români dacă numai 15 milioane au buletin?

Datele pe care Direcţia de Evidenţă a Populaţiei le-a transmis Autorităţii Electorale Permanente indică faptul că pe listele electorale permanente erau înscrişi la 30. 03. 2012 un număr de 18.330.595 alegători (adică cetăţeni cu drept de vot).

Situaţia este destul de bizară pentru că datele recensământului arată cu totul altceva, anume că populaţia a scăzut puternic.

Sigur, se poate presupune că cei care au plecat în străinătate au rămas înscrişi pe listele electorale. Dar scăderea populaţiei este importantă din cel puţin două puncte de vedere: numărul consilierilor locali este stabilit în funcţie de numărul populaţiei. Dacă populaţia scade, numărul consilierilor va fi mai mic, dacă creşte, invers. Apoi, un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populaţia localităţii pentru a se înscrie în cursă. Dacă populaţia este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puţine.

Iată cum este la Bucureşti: numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale este de 1.812.086; datele provizorii ale recensământului arată că numărul populaţiei cu domiciuliu stabil (inclusiv cei sub 18 ani care nu au drept de vot) este, în Capitală, de 1.667.985.

Adică în Bucureşti sunt mai mulţi oameni pe listele electorale decât persoanele cu domiciliul stabil, singurele care au drept de vot.

Datele Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei, pe lângă cifra de 18,3 milioane de cetăţeni înscrişi pe listele electorale (drept urmare, cu dreptul de a vota), relevă şi o altă cifră pe cei care de la autoritatea electorală permanentă nu au ştiut să şi-o explice, anume că din cei 18 milioane de cetăţeni, doar 15,6 milioane (mai precis 15.640.037) au cărţi de identitate. În mod practic, doar cei cu carte de identitate votează. Până la urmă câţi cetăţeni români au drept de vot : 15,6 milioane sau 18,3 milioane ?

Sursa: Ziarul Financiar