VIDEO
Victorie a Societății Civile Românești
Mihai Tîrnoveanu, organizatorul principal al manifestației și marșului de Duminică, 29 iulie, din București, informează:
La nici 48 de ore de la protestul românilor împotriva Legii privind Codul Administrativ, președintele Klaus Iohannis contestă Codul Administrativ la Curtea Constituţională, folosind argumente din memoriul pe care i l-am adresat în numele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi al Asociaţiei Calea Neamului
Din sesizarea Preşedintelui României către Curtea Constituţională: “La art. 94 alin. (2) din legea criticată – cu denumire marginală „Folosirea limbii minorităților naționale” – se prevede: „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).”
Potrivit art. 13 din Constituție, „În România, limba oficială este limba română.”. Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 120 alin. (2) din Constituție, „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică.”
Menționăm că la art. 94 alin. (1) din legea criticată se prevede: „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte.”
Apreciem că norma criticată contravine prevederilor art. 13 și art. 120 alin. (2) din Constituție, întrucât nu mai are în vedere criteriul constituțional al „ponderii semnificative” a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, criteriu esențial care angajează obligația asigurării folosirii limbii minorității naționale în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate.
Lăsând practic la libera apreciere (în absența oricăror criterii obiective – procent sau număr absolut) a autorităților și instituțiilor publice, precum și a altor entități juridice decizia cu privire la asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, se poate ajunge la situații în care o limbă a unei minorități naționale să fie utilizată în raporturile instituționale oficiale, deși minoritatea respectivă nu are în mod efectiv o pondere semnificativă la nivelul unității administrativ teritoriale, pondere consacrată prin raportare la un criteriu obiectiv.
Mai mult decât atât, Constituția nu a reglementat o posibilitate de a utiliza limba unei minorități naționale în relațiile cu autoritățile publice, ci o obligație, dar această obligație se naște în măsura în care există o „pondere semnificativă” de cetățeni care vorbesc limba respectivă.
Nu în ultimul rând, continuând argumentul de mai sus și pentru a-l eficientiza, în condițiile în care există mai multe minorități naționale care nu au o pondere de 20% la nivelul unității administrativ teritoriale și autoritatea publică ar decide folosirea doar a uneia dintre limbile minorităților naționale, s-ar ajunge la încălcarea art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât s-ar crea un privilegiu pentru cetățenii unei minorități naționale cu o pondere mai mică de 20% în raport cu cetățenii altor minorități din aceeași unitate administrativ teritorială, de asemenea, cu ponderi mai mici de 20%.
Totodată, legiuitorul nu ține cont nici de dispozițiile reglementării cadru în materie, care instituie regulile aplicabile în materia folosirii limbii în unitățile administrativ-teritoriale în care locuiesc cetățeni aparținând minorităților naționale, anume Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. Potrivit art. 7 din această lege, „Prin sintagma zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, prevăzută la art. 1 paragraful b) din Cartă, se înțelege unitățile administrativ-teritoriale în care o limbă regională sau minoritară este folosită de cel puțin 20% din numărul locuitorilor acelei unități administrativ-teritoriale”.
Pentru aceste motive, textul contravine dispozițiilor art. 13 și art. 120 alin. (2) din Constituție”.
Duminica, 29 iulie, de Ziua Imnului National, peste 1000 de romani frumosi din inima Romaniei au infruntat neclintiti ploaia, prin centrul Capitalei si pana la Cotroceni, pentru apararea Limbii Romane, contestand prevederile neconstitutionale ale Codului Administrativ. Scopul a fost atins. Felicitari si Doamne, ajuta!
Organizatori: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș şi Asociația Calea Neamului.
Ce i-au cerut românii președintelui:
De la Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Asociația Calea Neamului citire:
Marş de protest împotriva votării Codului Administrativ de către Parlamentul României.
De Ziua Imnului Naţional, APĂRĂM LIMBA ROMÂNĂ
Duminică, 29 iulie, începând cu ora 17, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociația Calea Neamului au organizat un marş de protest împotriva adoptării Legii privind Codul Administrativ al României, conform căreia limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depăşește cu mult județele Covasna, Harghita şi Mureş.
În opinia organizaţiilor noastre, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât sa reducă aproape de disoluție autoritatea statului român în unele zone ale țării, în care populația românească este redusă numeric, și va favoriza obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic și formarea unei enclave etnice în inima României.
Adunarea manifestanților a avut loc în Piața Constituției, la ora 17. După care s-a pornit în marș pe traseul: Bulevardul Unirii – Piața Unirii – Bulevardul I.C.Brătianu – Biserica Sfântul Gheorghe Nou – Piața Universității – Esplanada Statuilor – Bulevardul Regina Elisabeta – Piața Operei – Palatul Cotroceni. Traseul a fost avizat de Primăria Municipiului București, Jandarmeria Română, Brigada de Poliție Rutieraă si Poliția Locală, cărora le mulțumim.
Suntem onoraţi că eroul român basarabean Alexandru Leşco, fost deţinut politic timp de 12 ani în temniţa transnistreană de la Tiraspol, a venit la Bucureşti pentru a apăra limba română. La manifestare au fost invitaţi toţi românii, indiferent de orientarea politică. Singurul steag care va flutura la acest marş va fi tricolorul românesc.
Considerăm că declaraţiile lui Nemeth Zsolt, Preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, făcute la Universitatea de Vară de la Tuşnad, privind repunerea în discuţie a problemei Trianonului şi invocarea autonomiei sunt inacceptabile, provocatoare şi sfidătoare la adresa ţării noastre, cu atât mai mult cu cât sunt făcute în contextul în care România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri. Considerăm că este necesară o ripostă a Preşedinţiei României şi a Guvernului României faţă de acţiunile unor înalţi demnitari ai Ungariei, care fac declaraţii ostile României chiar pe teritoriul nostru naţional.
Anexăm la textul comunicatului scrisoarea expediată Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis.
Scrisoare trimisă Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis
Stimate Domnule Președinte,
În numele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mureș și al Asociației Calea Neamului – asociații care au ca obiectiv promovarea şi apărarea prin toate mijloacele legale a identităţii naţionale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în condiţiile specifice conferite în această zonă de ponderea lor numeric scăzută – Vă solicităm să nu promulgați Legea privind Codul Administrativ al României, în forma adoptată de Parlament, act normativ prin care limba maghiară dobândește statut de limbă oficială pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita și Mureș.
Astfel, conform art. 94, alin. (2) din Legea privind Codul Administrativ al României, „Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”, respectiv de 20% din totalul populației.
Textul de lege menționat impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale nu doar autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci și instituțiilor publice aflate în subordine, organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturilor, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituție.
În acest fel, se nesocotește obligația constituțională a existenței unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne a persoanelor aparținând unei minorități naționale în relația cu autoritățile publice, pragul de 20% devenind opțional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane în cadrul instituțiilor sau autorităților cu conducere unipersonală.
În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin. (2) din Legea privind Codul Administrativ al României, în forma adoptată de Parlament, autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 alin. (1) „au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent și în limba lor maternă”.
Practic, Codul permite introducerea formularelor bilingve în administrație și, mai rău, statuează faptul că redactarea acestora se realizează de către Departamentul pentru Relații Interetnice din subordinea Guvernului României, respectiv de Institutul pentru Studierea problemelor Minorităților Naționale.
Prin prevederile sale, noul Cod Administrativ determină deteriorarea statutului de limbă oficială al limbii române. Este introdus caracterul obligatoriu al limbii maghiare în instituțiile prefectului și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. Potrivit prevederilor Constituției României, actele oficiale se întocmesc în limba oficială.
Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să aibă, din punct de vedere al regimului juridic, doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituției, caracter de limbă oficială limbii minoritare.
Aceleași argumente subzistă și în cazul formularelor reglementate prin art. 3. În situația în care se folosește un formular unic, atunci măsura de reglementat prin Codul Administrativ, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrierile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice, conform practicii celorlalte state care acceptă asemenea formulare.
În acest fel se protejează caracterul constituțional de unică limbă oficială a limbii române, în acord și cu preambulul Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căruia protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesității de a le însuși.
Este cunoscut faptul că, în acord cu Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare, Constituția reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existența în cadrul unei Unități Administrativ Teritoriale a unei ponderi semnificative a cetățenilor aparținând unei minorități naționale.
De asemenea, se cuvine menționat că în raportul Comisiei de la Veneția, din octombrie 2001, cu privire la tratamentul preferențial acordat minorităților naționale, se precizează că acest tratament preferențial „nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educație și cultură, decât în cazuri excepționale”.
Raportul Comisiei nu menționează în niciun fel tratamentul preferențial în domeniul administrației publice. Introducerea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze mai mult cele două comunități, română și maghiară, și să adâncească separatismul în relațiile interetnice.
Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptului de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale și reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului, prin diminuarea rolului prefectului, pentru a nu mai putea ataca, cu aceeași consecvență, deciziile emise de administrațiile publice locale, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât sa reducă aproape de disoluție autoritatea statului român în unele zone ale țării, în care populația românească este redusă numeric și va favoriza obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic și formarea unei enclave etnice, în inima României.
Astfel românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio șansă de supraviețuire.
Din punctul nostru de vedere, acestea sunt argumentele pentru care vă solicităm să nu promulgați Legea privind Codul Administrativ al României, lege pe care o considerăm neconformă cu o serie de prevederi din Constituția României, iar promulgarea ei în forma adoptată de parlament va avea consecințe grave pentru România, în anul când aniversăm Centenarul Marii Uniri.
Pentru a vă prezenta și alte argumente în favoarea nepromulgării Legii privind Codul Administrativ al României, precum și principalele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din cele trei județe, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale, într-un mediu refractar la prezența alterității, în care liderii politici ai populației de etnie maghiară promovează proiecte separatiste, Vă rugăm să ne acordați o audiență, duminică, 29 iulie a.c., ora 19, la încheierea marșului de protest organizat pentru contestarea votării Codului Administrativ de către Parlamentul României.
Sfântu Gheorghe, 16 iulie 2018
Cu deosebită considerație,
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Președinte Prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, SF. GHEORGHE, jud. COVASNA, tel./fax: 0267.313534, email: cohara_ro@yahoo.com www.forumharghitacovasna.ro
Asociația Calea Neamului, Președinte Dr. Mihai Tîrnoveanu şi vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureş, nr telefon: 0722/566606, adresă de email: asociatiacaleaneamului@gmail.com
Preluare, Foto și Video: Ziaristi Online
UPDATE: Emisiune Realitatea Tv
Pingback: DEMONSTRAȚIE la București împotriva MAGHIARIZĂRII FORȚATE prin Codul Administrativ: Duminică, 29 iulie, Orele 17.00 – 19.00. Piața Constituției – Piața Universității – Cotroceni. SOLIDARITATE: Eroul român Alexandru Leşco vin
Pingback: 1 iulie - Ziua Muzicilor Militare. Mare manifestație românească la București pe 4 august: Hai la Arcul de Triumf! 100 de ani de la eliberarea Budapestei! - Ziaristi OnlineZiaristi Online
Pingback: Generalul Radu Theodoru iese Duminică, 1 Martie, la Palatul Cotroceni, alături de Românii din Harghita și Covasna, pentru Limba Română și împotriva Codului Administrativ PSD-ALDE-UDMR care țintește dezintegrarea României. VIDEO - Ziaristi Onlin