Profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a devenit și membru corespondent al Academiei Române, ca o încununare firească a operei și carierei sale, după cum informează Agerpres și Basilica.ro. Cu doar o lună înainte, împreună cu istoricul Ioan Aurel Pop și alți intelectuali aplecați spre poporul din care fac parte fusese distins de Patriarhul României cu Diploma omagială cu medalie, dedicate Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (foto). Cum PF Daniel aniversează împlinirea vârstei de 67 ani iar astăzi este Sf. Ilie, le urăm amândorora La Mulți Ani!

Vă semnalăm totodată câteva interviuri cu Profesorul Ilie Bădescu și vă oferim mai jos toate datele despre cine este noul membru al Academiei Române, conform recomandărilor făcute de colegii săi.

Prof. Dr. Ilie Bădescu: Spălarea creierelor se realizează acum prin mijloace „blânde”. Rupți de tradiții, de credințe, de sentimentele apartenenței, indivizii și grupurile devin vulnerabile în fața acestui nou tip de amenințări

Ilie Bădescu în dialog cu Virgiliu Gheorghe: „ACUM S-AU TREZIT ȘI FORȚELE NIHILISMULUI, DAR ȘI FORȚELE CULTURII ÎNVIERII”

Noopolitica Războiului Nevazut şi Securitatea României. Interviu Victor Roncea cu Profesorul Ilie Bădescu

“În anul celebrării a o sută de ani de la Marea Unire elitele politice de azi ar putea redescoperi un excepționalism etnogenetic în arealul răsăritean: fixarea asumpției creștine în identitatea noastră abisală ca popor european. Ca neam, noi românii ne-am născut creștini. Actul Marii Uniri este un act confirmativ al acestui fenomen miraculoas. Actul marii uniri este adeverirea minunată a fenomenului etnogenezei noastre deodată ca etnie și ca neam creștin (fără de creștinări prin decrete regale, ci direct prin cuvânt apostolic), încât este un lucru depotrivă minunat și tainic să aflăm că odată cu sărbătoarea marii Uniri va fi săvârșită și sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Bucuria va fi și mai mare dacă în actul acesta se va cuprinde și canonizarea primilor sfinți ai închisorilor comuniste, adică a neomartirilor români care l-au mărturisit pe Dumnezeu în cea mai terbilă încelștare cu Stăpânii ocultei nocturne arătați lumii prin sistemul lor de la suprafață care a fost imperiul antiteist și anticreștin bolșevic, sovieto-cominternist. Fiii celor de atunci compun falanga celor care vin astăzi cu fluxul apostaziei și al tuturor potrivniciilor de astăzi. E posibil ca elitele de azi să descopere lecția mărturisitoare și martirică a celor de acum 100 de ani și de acum 50 de ani, dar lecția aceasta va fi audiată numai de cei pe care puterea credinței în Dumnezeu și în neamul românesc le va mijloci prezența în fața învățăturilor și a Învățătorului divin. Ceilalți nu vor putea răspunde prezent când vocea din ceruri va striga catalogul. Fiindcă, neîndoielnic, pe 1 Decembrie 2018 Dumnezeu va striga din ceruri catalogul fiilor săi din neamul acesta și ar fi o mare bucurie, cu adevărat națională, ca și catalogul pomenirilor noastre să se potrivească adeveritor cu pomelnicul ceresc”, afirmă profesorul Ilie Bădescu aici.

Profesorul Ilie Bădescu are contribuții în sociologie și geopolitică: sociologia subdezvoltării induse (cf cartea „Sincronism european și cultură critică românească”), sociologia și geopolitica frontierei, (cf lucrarea în 2 volume: „Sociologia și geopolitica frontierei”), sociologie și progenie rurală („decapitalizarea” genealogică la scara popoarelor – analiză comparativă pe durate lungi), noologie-sociologie noologică, contribuții în domeniul noopoliticii – lansat de D Ronsfeldt, expert în apărare al SUA, cunoașterea enciclopedică a societăților (enciclopediile etnopolitice, enciclopedii regionale, enciclopedii și dicționare: cf. „Enciclopedia etnopolitică a românilor în secolul XX” – CD, vol I Basarabia, „Enciclopedia sociologiei universale”, 2 volume, „Enciclopedia Școlii sociologice de la București” – 2 fascicule etc.) . A relansat cercetările multidimensionale ale comunităților umane (cf. seria de monografii sub titlul generic „Viața și moartea în satul românesc” au fost editate câteva volume),
Studii de sociodemografie rurală: agenia rurală și fenomenul „satelor care mor”, editarea Atlasului sociologic rural, a primului Tratat de sociologie rurală, București, 2009, și a Dicționarului de sociologie rurală, București, 2005; Barometrele impactului social al scenariilor de hazard. Socioscopia impactului social și psihologic al scenariilor de risc (dezastre naturale și industriale);
Lansarea indicelui sintetic de impact teritorial al scenariilor de risc. Harta distanțelor față de zonele de maxim – hotspot), Teoria și metodologia coridoarelor sociale ale migrației (cercetări pe migrația românilor în Italia și Spania etc. Din contribuțiile sale în geopolitică și noologie, notăm Teoria angoaselor de frontieră și metoda corelativă (cf cartea în 2 volume: „Sociologia și geopolitica frontierei”, 1995, „Etnoscopia relațiilor interetnice”. Cf. Interethnic Relations in Romania, (500 p), carte editată cu suportul PER (Project on Ethnic Relations, SUA), în 1995, utilizarea metodei hărţilor mentale pentru evaluarea fenomenelor de agresiune (vecinătățile agresive) (premiul „Galei jurnaliştilor militari”), Lansarea domeniului noologiei (cu subdomeniile sociologiei noologice și al noopoliticii); cf. Noologia, în română (București, 2001, reeditată la Editura Academiei în 2012) și în engleză în 2013, proiecte enciclopedice: proiectul Enciclopediei Școlii sociologice de la București (a fost editat primul volum în 2017), dedicat Centenarului Marii Uniri, proiectul unei Enciclopedii a sociologiei universale (a editat 2 volume în 2006), Elaborarea primului„Tratat de geopolitică” din România, după război, editat în 2005. A lansat în studiile românești de geostrategie un domeniu de maximă relevanță pentru acest gen de cerectări, domeniul noopoliticii (cf. Cartea din 2006, „Noopolitica. Sistem de sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone), domeniu acreditat deja in SUA prin studiile expertului în domeniu apărării, David Ronsfeldt, în 1999).

Profesorul Ilie Bădescu are peste 50 de cărți și monografii ca autor, co-autor, editor, 25 de volume de unic autor iar cărți și studii semnate de Ilie Bădescu sunt indexate în peste 860 de biblioteci internaționale. Alucrat la 3 ediții din Nicolae Iorga, D. Gusti și C. Stere, 10 cursuri de uz didactic universitar, 2 filme sociologice rurale (în colaborare): Satul de sub ape și Satul de sub măgură. Iată opiniile colegilor săi din Academia Română:

Cine este Ilie Bădescu

“Pe linia lui Iorga, viziunea lui Ilie Bădescu este o fericită completare prin imaginea “cartografului” care a “recompus în integralitatea sa harta cognitivă, morală, metafizică şi teoretică a Românilor”. …”Spiritul ca viaţă” corespunde uimitor analizelor eminesciene de “psihometrie” prezentate de Ilie Bădescu (op. cit.). …” (citat din cartea Jurnal hermeneutic, Atlas Clusium, de  antropologul literar elvetian, Doamna Svetlana Mata, Lugano)

ACADEMIA ROMÂNĂ

Scţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie

RECOMANDARE

Pentru primirea dlui Ilie Badescu ca membru corespondent al Academiei Române,

Domnul Ilie Badescu s-a născut la 9 mai 1948 în Luncaviţa, Caraş-Severin. Este căsătorit cu Virginia Bădescu, psiholog, şi are un copil. A urmat liceul la Mehadia şi Orşova, unde a susţinut examenul de bacalaureat, şi a absolvit studiile superioare la Universitatea din Bucureşti în 1972, la specialitatea sociologie. A susţinut teza de doctorat în 1984. Fără să reluăm Recomandarea secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie din 2003, care face o prezentare elogioasă la adresa sa, vom insista, în prelungirea caesteia, asupra unor aspecte care definesc profilul său intelectual şi mai ales asupra unor aspecte noi care au survenit în biografia sa ştiinţifică în ultimii 4 ani.

Format la şcoala de gândire a unei prestigioase tradiţii sociologice româneşti, urmând, ca student, cursurile unuia dintre reprezentanţii iluştri ai acestei şcoli, profesorul H.H Stahl, a cărui metodă de gândire şi de studiu a urmat-o în câteva dintre cărţile sale, profesorul Ilie Bădescu a fructificat totodată şi ocaziile de studiu şi de specializare la prestigioase universităţi americane între care le-aş menţiona pe cele de la Binghamton sau din Amherst (Massachussets), unde a colaborat cu specialişti iluştri, precum iniţiatorul cunoscutei direcţii de analiză mondialistă, profesorul Immanuel Wallerstein, ori prestigiosul antropolog american, profesorul John Cole.

Profesorul Ilie Bădescu a fost bursier IREX în SUA, la Columbia University, University of Illinois, Urbana, unde a desfăşurat cercetări la Arhivele Ph. Mosely, a participat la Seminarul de vară al Departamentului de Antropologie din Amherst – Massachusetts University – SUA, coordonat de către prof. John Cole (participanţi: specialişti din Europa de est), a fost bursier Fulbright la “Fernand Braudel Center” – SUNY Binghamton, New York State, unde a fost interesat de programele de cercetare ale Centrului Fernand Braudel şi de metoda de analiză a sistemului mondial iniţiată de profesorul Imm. Walerstein, directorul acestui centru, a cărui lucrare a tradus-o, apoi, în limba română (în colaborare cu D. Abraham şi M. Ghibernea). Lucrarea a şi aparut la Editura Minerva in patru volume.

A participat în cadrul grupului de profesori români de la Universitatea din Bucureşti la programele comune cu specialişti de la Case Western Reserve University, Cleveland-Ohio, SUA, la Proiectul privind învăţământul la distanţă cu Universitatea Umea din Suedia şi cu Anglia Polytechnic University din Cambridge – Marea Britanie, în cadrul proiectului privind Administrarea comunitară a justiţiei cu Universitatea Tiffin, SUA etc.

Profesorul Ilie Bădescu a devenit membru al Centrului Fernand Braudel, Binghamton, SUA, al Comisiei MOST Unesco, al Centrului pentru Business Privat USAID, SUA, pentru R. Moldova, a fost expert UNICEF –Reprezentanţa străină în Republica Moldova –Chişinău. A participat împreună cu alţi colegi de la Facultatea de sociologie şi asistenţă socială la seminariile profesorilor Keith Haley şi J Collins de la Tiffin University ; dezbaterile au vizat problemele sociologice, juridice si psihologice ale pedepsei cu moartea. A făcut parte, în perioada ianuarie-februarie, 2001 din grupul de studii si de vizite privind sistemul administrării comunitare a justiţiei în Statul Ohio, SUA.

La Universitatea din Tiffin a participat la videoconferinta cu transmisie simultana in trei universitati pe tema « Tranzitia si reforma in Europa de est. Cazul romanesc : aspecte sociale, juridice si economice » şi, de asemenea, la Conferinta de presa pe tema « Administrarii comunitare a justitiei », cu ample reproduceri in presa locala din Tiffin.

A fost ales de trei ori preşedinte al Asociatiei Române de Sociologie, începând din 1995, este şeful catedrei de sociologie de la Universitatea din Bucureşti, Director al Institului de sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române. A fost Director al Institutului de Studii Sociocomportamentale şi Geopolitice Bucureşti (până în 2002), a fondat Revista de Sociologie, Geopolitică şi Geoistorie – EUXIN. A fost Director al Insitutului Naţional de Cercetare a Civilizaţiei Rurale al Fundaţiei “Nişte ţărani”. Este Director al Centrului de Geopolitică şi Antropologie vizuală, membru al Asociaţiei române de promovare a asistenţei sociale în România. Din 1994 până în prezent este coordonator de doctorat în sociologie şi deopotrivă al programului de master pentru Studii de securitate la Universitatea din Bucureşti şi al programului de master privind criminaliatatea transfrontalieră. Pentru caracterizarea sa ca cercetător voi cita dintr-o carte strălucită apărută în SUA, semnată de Dna Katherine Verdery, antropolog american de largă recunoaştere.

Drept aspecte privitoare la recunoaşterile venite din partea unor instituţii prestigioase şi deopotrivă din partea comunităţii academice de profil din ţară şi din medii internaţionale pot fi menţionate următoarele, relevate, de altminteri, şi în recomandarea secţiei din 2003:

• Calitatea de preşedinte al Asociaţiei române de sociologie din 1994 până în prezent (calitate în care a fost ales de trei ori consecutiv prin conferinţele naţionale ale Asociaţiei, ceea ce reflectă prestigiul său în cadrul comunităţii sociologilor români)

• Calitatea de membru al Centrului „Fernand Braudel” din Binghamton, SUA, din perioada în care Centrul era condus de savantul american care l-a şi creat, Imm. Walerstein

• Director al unicului Centru de Geopolitică şi Antropologie vizuală din România, constituit şi acreditat în cadrul Universităţii Bucureşti, având membrii asociaţi din toată ţara şi personalităţi din câteva ţări vecine dar şi din ţări ca Elveţia, precum prof. Martin Hauser, Şeful Catedrei UNESCO şi coordonatorul programului de Master al acestei catedre

• Profesor asociat al Catedrei UNESCO şi al Master-ului pentru Dialogul intercultural

• Profesor asociat al programului de master organizat în cooperare cu Universitatea din Tiffin SUA pentru administrarea comunitară a justiţiei

• Membru al Centrului pentru Business Privat organizat cu suportul USAID pentru R. Moldova

• Premiul Academiei Române „Dimitrie Gusti” pentru, „Sociologie eminesciană”, o lucrare pe care un mare eseist o consideră ilustrativă pentru ceea ce numeşte „onthology in literature”;

• Din documentele prezente în dosarul său, reţinem că despre programul comun al echipei sociologice şi de jurişti, teologi etc., din care a făcut parte, conceput şi derulat împreună cu specialiştii de la Tiffin University, „The Advertiser Tribune News” consemna: „The Romanian delegation from the University of Bucharest’program with Tiffin University Criminal Justice Department shared their country’s efforts toward a new system of justice. The help and influence of the religious community, that in their Communist past would not have been available, is hoped to offer a network of support for struggling community members. <<I was impressed in the United States system of the religious side of prison life, said Ilie Badescu. There was at least one chapel, in some, two, three or four chapels. We will have to add in Romania the development of religious service in prison” etc.

• Premiul acordat de „Gala jurnaliştilor militari” pentru studiul „Agresarea hărţii mentale în Europa Centrală şi de Sud-est”

Din examinarea activităţii şi a dosarului prof. Ilie Badescu pot fi reţinute câteva dintre direcţiile socotite relevante pentru profilul activităţii sale ştiinţifice, şi anume:

• Metoda etnoscopică pentru studiul configuraţiilor etnospirituale ale unui popor. Metoda a fost elaborată şi testată cu ocazia cercetării comandate de „Project on Ethnic Relations”, SUA, grupului de specialişti români al cărui coordonator a fost împreună cu profesorul Septimiu Chelcea şi dr. Dorel Abraham. Metoda a fost prezentată în primul Tratat de metode şi tehnici de cercetare sociologică al Universităţii din Bucureşti sub semnătura profesorului S. Chelcea. Cu ajutorul acelei metode au fost identificate cele trei modele interetnice din spaţiul de apartenenţă al poporului român ceea ce atestă marea toleranţă şi flexibilitate a românilor în relaţiile lor cu cei de altă etnie.

• Metoda hărţilor mentale utilizată în cercetările sale asupra spaţiului central european şi sud-est european pentru a evalua fenomenele de agresiune etnospirituală din arii regionale bine delimitate. Studiul din care a publicat rezultatele preliminare a fost premiat de „Gala jurnaliştilor militari”

• Metoda „sondajului pneumatologic” este prezentată de candidat ca fiind ilustrativă pentru o nouă direcţie în studiile de sociologie a profunzimilor. Metoda este prezentată în primul tratat de sociologie noologică creştină pe care Ilie Badescu l-a publicat în anul 2002 într-o lucrare de 900 de pagini: „Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică”. Această lucrare s-a şi bucurat de lansare la Palatul Patriarhal şi de participarea Ptriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte Teoctist.

• Profesorul Ilie Badescu a propus nouă metodă de analiză a fenomenului frontierei dimpreună cu teoria adiacentă pe care le-a prezentat împreună cu trei dintre colaboratorii săii în cele două volume totalizând 700 de pagini, „Sociologia şi geopolitica frontierei”, publicată la Porto Franco, 1995. Lucrarea s-a bucurat de un mare ecou şi s-a epuizat într-un timp record.

• În cadrul cercetărilor sale, candidatul a elaborat o nouă metodologie de cercetare a „angoaselor de frontieră” pe care le-a şi măsurat cu ocazia cercetării întreprinse la comanda PER („Project on Ethnic Relations”) pentru România.

• Din examinarea dosarului reiese că dl Ilie Badescu a Iniţiat în România o direcţie nouă în sociologie pe care americanii T. Campolo şi Fraser au denumit-o „sociology through the eys of faith”, primul manual fiind deja iniţiat sub auspiciile Centrului pentru Studii de Teologie Aplicată” cu sediul la Craiova, fondat din iniţiativa ÎPS Teofan, Mitropolitul Olteniei

• Elaborarea primei Enciclopedii etnopolitice a românilor pe CD, vol I, „Basarabia”, metodă nouă în sociologie, aşa cum rezultă din autoaprecierea candidatului, din care putem reţine şi precizarea referitoare la Iniţierea unei direcţii noi în cercetările asupra fenomenelor de „înfăţişare socială” (ceea ce în studiile de sociologie dramaturgică ar fi studiul „faţadelor”: „frontstage behaviours”), esenţiale în orice grupare omenească, direcţie pe care a denumit-o „prosoponografie”, sau ştiinţa chipului, valorificând într-o direcţie nouă termenul deja consacrat în studiile de patologia emisferelor cerebrale

• Utilizarea, într-o formulă generalizată, a Teoremei lui Thomas pentru interpretarea comportamentelor colective în perioadele de dezintegrare socială ca cele prin care trec mai toate societăţile în tranziţie azi

• Iniţierea unei direcţii noi de cercetare a dinamicii instituţiilor, „logistica instituţională”, pe care a prezentat-o în cadrul Clubului de la Sinaia în care au fost prezenţi Guvernatorul Băncii Naţionale, parlamentari, scriitori, personalităţi din diaspora şi din R. Moldova etc.

• Iniţierea unei metode noi de cercetare a frontierelor conform ipotezei „frontierelor în mişcare”, metodă pe care a prezentat-o la Casa centrală a Armatei din Cluj într-o conferinţă cu o foarte largă participare în anul 1994

• Una dintre cărţile sale a stârnit ecouri cu extensie în medii din afara ţării, aşa cum o arată semnătura antropologului american, dna Katherine Verdery (SUA), a fenomenologului elveţian, dna Svetlana Paleologu Mattta (Elveţia), a politologului Michael Shafir (Izrael şi SUA) etc.

Revenind asupra activităţii ştiinţifice din ultimii patru ani vom reţine alte aspecte definitorii pentru profilul său intelectual şi anume:

• Iniţierea primului proiect de „Atlas social al României” printr-un program iniţiat de Institul de sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române în colaborare cu Centrul de sociologie urbană şi regională, Bucureşti;

• Continuarea cercetărilor de sociologie noologică şi de geopolitică, valorificate în editarea primului „Tratat de geopolitică” de după război, în 2005, a primului manual de geopolitică, geoistorie şi geoeconomie, pe CD-rom, cu un bogat material cartografic, ceea ce face din această lucrare una de pionierat la noi;

• De altiminteri, candidatul este considerat de colegi ai d-sale drept creator al unui nou sistem de sociologie şi de geopolitică, de orientare spiritualistă, prin care a valorificat o întreagă tradiţie patristică răsăriteană în studiul societăţilor omeneşti. Această direcţie este ilustrată şi de ultima lucrare apărută la Editura Ziua, în 2006, „Noopolitica. Sistem de sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone” (ilustrative pentru această nouă orientare sunt şi lucrările anterioare: „Teoria latenţelor” şi „Noologia…”);

• Continuarea programului de cercetări comparative care antrenează proiecte editoriale, traduceri şi o stăruitoare colaborare cu sociologi din alte ţări, cadru în care se evidenţiază colaborarea sa la lucrarea apărută în SUA, Sociology in Central and Eastern Europe. Transformation at the Dawn of a New Millenium (coautor, eds. Mike Forest Keen, Janusz L. Mucha, Pareger, Westport Connecticut, 2003) şi traducerile pregătite pentru tipar cu intenţia de a iniţia o serie editorială dedicată geopoliticii şi sociologiei răsăritene;

• Reluarea tradiţiei cercetărilor gustiene de sociologie rurală, străduinţe care au căpătat conturul unui Program fundamental al Academiei Române susţinut de Institutul al cărui director a fost desemnat. Aceste cercetări au fost finalizate prin patru lucrări publicate de către membrii echipei de cercetare şi de asemenea printr-un prim „Dicţionar de sociologie rurală”, de peste 600 de pagini, coordonat de candidat şi realizat prin colaborarea tuturor ruraliştilor din centre academice de cercetare şi universitare din România.;

• Împreună cu membrii echipei sale a editat în serie primele volume ale „Atlasului de sociologie rurală”, lucrări laborioase, extrem de documentate, necesare reformatorului român mai mult decât orice alt documentar ştiinţific;

• Institutul de Sociologie al cărui director este a iniţiat împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole, cu Institutul Naţional de Cercetări Economice şi cu Institutul de cercetare a Calităţii vieţii, sub egida Academiei Române, primul Simpozion naţional dedicat unei examinări multidisciplinare a lumii rurale şi a problemelor acesteia în perspectiva integrării europene. Simpozionul a vădit o unitate remarcabilă a cercetătorilor din varii domenii şi din instituţii atât de diferite, confirmând superioritatea instituţională a Academiei Române în privinţa strategiei ştiinţei şi cercetării româneşti;

• Una dintre calităţile lucrărilor lui Ilie Badescu este aceea că nu trec neobservate, deopotrivă prin faptul că generează ecouri în cercetare şi în proiecte de cercetare şi prin faptul că provoacă dezbateri. Ecouri ca cele la care ne-am referit în rândul sociologilor şi specialiştilor în ştiinţe sociale din ţară şi din alte spaţii academice (SUA; Germania, Elveţia etc.) sunt o dovadă şi un aspect definitoriu pentru comunitatea larg deschisă în care se plasează lucrările sale, cu care sunt ele solidare. Lucrările sale au stârnit reacţii vii, lucru absolut firesc pentru o cultură şi pentru un mediu de viaţă democratică, aşa cum tinde să fie cel din România zilelor noastre.

Secţia de ştiinţe economice, juridice şi sociologie, în şedinţa sa din 26 ianuarie 2006, a reconfirmat în unanimitate propunerea ca dl Ilie Badescu să fie ales membru corespondent al Academiei Române.

Acad. Tudorel POSTOLACHE

Acad. Aurel IANCU

ACADEMIA ROMÂNĂ

Secţia de stiinte economice, juridice si sociologie

CANDIDAT PENTRU ALEGEREA CA

MEMBRU CORESPONDENT

Numele candidatului: Bădescu Ilie

Locul de muncă şi functia în prezent (sau ultimul în caz de pensionare): Director, Institutul de Sociologie al Academiei Române, Profesor, Universitatea Bucureşti

Recomandat de Academician Mugur Isărescu, Academician Tudorel Postolache, Academician Cătălin Zamfir

Date personale: Bădescu Ilie

Data şi locul naşterii: 9 mai, 1948, Luncaviţa, Caraş-Severin

Justificarea (motivarea) propunerii, precizând criteriile de excelenţă şi meritele de excepţie pentru care este propus ; impactul asupra domeniului propriu de activitate;

Reputaţia internaţională (unde este cazul). Se pot prezenta date scientometrice, de ex.

Indice Hirsch, unde este cazul. Se ţine cont de specificul domeniului în care activează candidatul (ştiinţe exacte, ştiinţe umaniste).

I. Justificarea (motivarea) propunerii. Profilul carierei ştiinţifice. Ilie Bădescu: peste 35 de ani de carieră academică, ca profesor şi cercetător, Director al Institutului de Sociologie al Academiei Române. Format la şcoala de gândire a unei prestigioase tradiţii sociologice româneşti, urmând, ca student, cursurile unuia dintre reprezentanţii iluştri ai acestei şcoli, profesorul H.H Stahl, a cărui metodă de gândire şi de studiu a urmat-o în câteva dintre cărţile sale, profesorul Ilie Bădescu a fructificat totodată şi ocaziile unor burse de studiu şi de specializare la prestigioase universităţi americane (bursier IREX la Columbia University (New York) şi la University of Illinois, Urbana, unde a desfăşurat cercetări la Arhivele Ph. Mosely). Ca bursier Fulbright la “Fernand Braudel Center” – SUNY Binghamton, New York State, a fost interesat de programele de cercetare ale Centrului şi de metoda de analiză a sistemului mondial modern iniţiată de profesorul Imm. Walerstein, directorul acestui Centru, a cărui lucrare a tradus-o, apoi, în limba română (în colaborare cu D. Abraham şi M. Ghibernea). Lucrarea a şi aparut la Editura Minerva in patru volume. A participat în cadrul grupului de profesori români de la Universitatea din Bucureşti la programele comune cu specialişti de la Case Western Reserve University, Cleveland-Ohio, SUA, la Proiectul privind învăţământul la distanţă derulat în colaborare cu Universitatea Umea din Suedia şi cu Anglia Polytechnic University din Cambridge – Marea Britanie. A făcut parte din grupul de specialişti care au iniţiat proiectul privind Administrarea comunitară a justiţiei derulat cu Universitatea Tiffin, SUA etc. A devenit membru al Centrului Fernand Braudel, Binghamton, SUA, în perioada în care Centrul era condus de prestigiosul savant american, Imm. Walerstein. A făcut parte, în perioada ianuarie-februarie 2001, din grupul de studii si de vizite privind sistemul administrării comunitare a justiţiei în Statul Ohio, SUA. La Universitatea din Tiffin a participat la videoconferinta cu transmisie simultană pe tema « Tranzitia si reforma in Europa de Est. Cazul românesc: aspecte sociale, juridice si economice » şi, de asemenea, la Conferinta de presa pe tema « Administrarii comunitare a justitiei », cu reproduceri in presa locala din Tiffin. A fost ales de trei ori preşedinte al Asociatiei Române de Sociologie, începând din 1995, a fost şeful Catedrei de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti până în 2008 şi este Director al Institului de Sociologie al Academiei Române. Ca Director al Institutului (privat) de Studii Sociocomportamentale şi Geopolitice Bucureşti (până în 2002) a fondat Revista de Sociologie, Geopolitică şi Geoistorie – EUXIN.

II Câteva dintre direcţiile socotite relevante pentru profilul activităţii sale ştiinţifice; impactul asupra domeniului propriu de activitate;Reputaţia internaţională (Se pot prezenta date scientometrice, de ex. Indice Hirsch, unde este cazul, Catalogul mondial al cărţii – World Cat).

Ilie Bădescu consideră că activitatea sa ştiinţifică şi publicistică poate fi evaluată în orizontul a cel puţin cinci exigenţe: a) exigenţa enciclopedică şi restitutivă; b) exigenţa armonizării valorilor ştiinţei şi ale religiei, ca parte constitutivă a unei strategii de cunoaştere destinată promovării unei „structuri intelectuale fundamentale” pe care se va întemeia „Şcoala universală” de mâine; c) exigenţa valorificării “operei uitate”; d) exigenţa cercetărilor monografice ale problemelor fundamentale ale României; e) exigenţa cercetării şi acţiunii interactive şi a “structurilor instituţionale deschise” (un exemplu în acest sens este Seminarul internaţional “Coridoare Culturale sud-est europene” iniţiat împreună cu Fundaţia Tuna din Turcia, un alt exemplu este Laboratorul de studii comparative şi de traduceri din aria apuseană şi răsăriteană, deopotrivă. După traducerea monografiei lui I Wallerstein asupra sistemului mondial modern, a urmat traducerea şi prezentarea primei cărţi de geopolitică estică aparţinând profesorului Alexander Dughin de la Universitatea Lomonosov din Moscova. Exigenţa enciclopedică şi restitutivă a dobândit deja prima sa valorificare prin participarea activă în cadrul proiectului academic al Noii Enciclopedii a României şi deopotrivă prin proiectul unei Enciclopedii a sociologiei universale, care va permite o reaşezare a marilor contribuţii teoretice româneşti în tabloul teoretic universal, dat fiind că acestea sunt îndeobşte ignorate în Enciclopediile aflate în circulaţie la ora actuală. O faţetă a activităţii profesorului I Bădescu se referă la iniţiativele sale teoretico-metodologice prin care se ilustrează o parte a străduinţelor şi a contribuţiilor sale. Se pot face referiri la câteva dintre acestea.

Cercetările întreprinse de către Ilie Bădescu împreună cu alţi colaboratori i-au prilejuit iniţierea unei direcţii metodologice care se referă la utilizarea „metodei etnoscopice pentru studiul configuraţiilor etnospirituale” ale unui popor. Metoda a fost elaborată şi testată cu ocazia cercetării comandate de „Project on Ethnic Relations”, SUA, grupului de specialişti români din care au mai făcut parte profesorul Septimiu Chelcea şi dr. Dorel Abraham. Metoda a fost prezentată în Tratatul de metode şi tehnici de cercetare sociologică editat la Universitatea din Bucureşti sub semnătura profesorului S. Chelcea. Cu ajutorul acelei metode au fost identificate cele trei modele interetnice din spaţiul de apartenenţă al poporului român, modele care atestă marea toleranţă şi flexibilitate a românilor în relaţiile lor cu cei de altă etnie.

O altă direcţie metodologică se referă la metoda hărţilor mentale utilizată pentru a evalua fenomenele de agresiune etnospirituală din arii regionale bine delimitate. Studiul din care a publicat rezultatele preliminare a fost premiat de „Gala jurnaliştilor militari”.

Metoda „sondajului pneumatologic” a fost prezentată în primul tratat de sociologie noologică pe care Ilie Badescu l-a publicat în anul 2002 într-o lucrare de circa 900 de pagini: „Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică”. Această lucrare s-a şi bucurat de lansare la Palatul Patriarhal şi de participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire P F Părinte Teoctist.

Profesorul Ilie Badescu a propus o nouă metodă de analiză a fenomenului frontierei dimpreună cu teoria adiacentă pe care le-a prezentat împreună cu trei dintre colaboratorii săi în cele două volume totalizând 700 de pagini, „Sociologia şi geopolitica frontierei”, publicată la Porto Franco, în 1995.

Ilie Bădescu a promovat în România o direcţie nouă în sociologie pe care, în SUA, americanii T. Campolo şi David Fraser au denumit-o „sociology through the eyes of faith”; primul manual care ilustrează o atare direcţie a fost iniţiat sub auspiciile Centrului pentru Studii de Teologie Aplicată” de la Universitatea din Craiova.

Candidatul a redactat, în colaborare, prima „Enciclopedie etnopolitică a românilor pe CD”, vol I fiind dedicat „Basarabiei”, context în care a fost iniţiată o direcţie inovatoare în cercetările asupra fenomenelor de „înfăţişare socială”, „prosoponologia”, sau ştiinţa chipului, valorificând într-o direcţie nouă termenul deja consacrat în studiile de patologia emisferelor cerebrale. Una dintre cărţile sale din 1984 a stârnit ecouri cu extensie în medii din afara ţării, aşa cum o arată semnătura antropologului american, Katherine Verdery (SUA), a fenomenologului elveţian, Svetlana Paleologu Matta (Elveţia), etc.

Indicele Hirsch calculat în programul Publish or Perish (pentru articole)

Papers: 75 Cites/paper:1.81 h-index: 5 AWCR: 9.54

Citations:136 Cites/author: 109.83 g-index: 8 AW-index: 3.09

Query date: 29.04.2011

Cărţi ale lui Ilie Bădescu evidenţiate de Catalogul mondial al Cărţii în cadrul unor biblioteci academice din Europa, SUA şi Canada (Conform WorldCat.org)

Badescu Ilie, Director Institut : Dintre cărţile sale, 29 de cărţi (semnate ca autor, coautor sau prefaţator) si de articole au fost menţionate de către Catalogul mondial al Cărţii ca fiind prezente in 113 biblioteci si librarii din strainatate dintre care le reţinem ilustrativ pe cele mai frecventate:

• “Sociologia eminesciana” este catalogată in 11 biblioteci si librarii din USA, UK, Germania (Library of Congress, NY Library, Thuringer Universitat, Univ of Wisconsin, Univ of Washington, Univ of Oxford, The British Library, Univ Leiden, Bavarian State Library).

• “Sincronism european si cultură critică romanească”, carte catalogată in 6 librarii si biblioteci USA si Canada (Univ of Pittsburgh, Columbia Univ, Indiana Univ, Quebec, Washington Library).

• “Dictionar de sociologie rurala” catalogat in 6 librarii si biblioteci din SUA ( Univ of Pittsburgh, Library of Congress, Columbia Univ, NY Public Academy, Indiana Univ).

• “Noologia”, Univ of Pittsburgh, The British Library.

• Enciclopedia valorilor reprimate ( volume catalogate în: Bavarian State Library).

• Tratat de geopolitica (Indiana Univ, The British Library, St. Pancras Reading Rooms).

• “Viata si moartea in satul romanesc”, Badescu Ilie, Hoffman Oscar (Indiana University).

• “Taranii si noua Europa”, Badescu Ilie, Buruiana Claudia (Library of Congress, Indiana Univ, Harvard Univ, Stanford, The British Library, Bavarian State Univ).

Descrierea activităţii candidatului (cu indicarea unor lucrări semnificative)

Activitatea ştiinţifică şi publicistică din ţară şi străinătate este reflectată de poziţiile pe care Ilie Bădescu le-a deţinut şi de reacţiile provenite din partea comunităţii academice de profil din ţară şi din medii internaţionale. Pentru ilustrare selectăm câteva dintre aspectele reprezentative în această privinţă:

Calitatea de preşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie din 1994 până în 2010 (calitate în care a fost ales de trei ori consecutiv prin conferinţele naţionale ale Asociaţiei), reflectă gradul de recunoaştere în cadrul comunităţii sociologilor români în acel interval.

Membru al Centrului „Fernand Braudel” din Binghamton, SUA, în perioada în care Centrul era condus de savantul american care l-a şi fondat, Imm. Walerstein

Director al Centrului de Geopolitică şi Antropologie vizuală, constituit şi acreditat în cadrul Universităţii Bucureşti, având membrii asociaţi din toată ţara şi personalităţi din străinătate

Profesor asociat al Catedrei UNESCO şi al Master-ului pentru Dialogul intercultural.

Profesor asociat al programului de master organizat în cooperare cu Universitatea din Tiffin SUA pentru administrarea comunitară a justiţiei în perioada 2000-2005.

Premiul Academiei Române „Dimitrie Gusti” pentru, „Sociologie eminesciană”, o lucrare pe care un mare eseist o consideră ilustrativă pentru ceea ce numeşte „onthology in literature” (vezi Laura Giovannelli dar şi Warren Ginsberg care circumscrie în acelaşi mod ideea unei „onthology in literature” referindu-se la „Dante’s aesthetics of being”. Bidnney Martin ilustrează aceeaşi paradigmă referindu-se la alte personalităţi: „Blake and Goethe: psychology, onthology, imagination” etc.).

Despre programul comun al echipei sociologice şi de jurişti, teologi etc., din care I Bădescu a făcut parte şi al specialiştilor de la Tiffin University, revista „The Advertiser Tribune News” consemna: „The Romanian delegation from the University of Bucharest’program with Tiffin University Criminal Justice Department shared their country’s efforts toward a new system of justice. The help and influence of the religious community, that in their Communist past would not have been available, is hoped to offer a network of support for struggling community members. „I was impressed in the United States system of the religious side of prison life, said Ilie Badescu. There was at least one chapel, in some, two, three or four chapels. We will have to add in Romania the development of religious service in prison” etc.

Premiul acordat de „Gala jurnaliştilor militari” pentru studiul „Agresarea hărţii mentale în Europa Centrală şi de Sud-Est”

Cercetările de sociologie noologică şi de geopolitică i-au permis să editeze primul „Tratat de geopolitică” de după război, în 2005, dimpreună cu un manual de geopolitică, geoistorie şi geoeconomie pe CD-rom (în colaborare), cu un bogat material cartografic, ceea ce face din această lucrare una de pionierat la noi. A valorificat, în cercetările sale, elemente de tradiţie patristică răsăriteană socotindu-le cu totul necesare în studiul societăţilor omeneşti. Această direcţie este ilustrată şi de lucrarea apărută la Editura Ziua, în 2006, „Noopolitica. Sistem de sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone” (ilustrative pentru această nouă orientare sunt şi lucrările anterioare: „Teoria latenţelor” şi „Noologia”).

Reluarea tradiţiei cercetărilor gustiene de sociologie rurală, străduinţe care au căpătat conturul unui Program fundamental al Academiei Române susţinut de Institutul al cărui director este. Aceste cercetări au fost finalizate prin patru lucrări publicate de către membrii echipei de cercetare şi de asemenea printr-un prim „Dicţionar de sociologie rurală”, de peste 600 de pagini, coordonat de candidat şi realizat prin colaborarea tuturor ruraliştilor din centre academice de cercetare şi universitare din România şi deopotrivă a „Tratatului de sociologie rurală”.

Împreună cu membrii echipei sale, a editat în serie primele volume ale „Atlasului de Sociologie Rurală”, lucrări laborioase, extrem de documentate, necesare reformatorului român mai mult decât orice alt documentar ştiinţific.

Decizia Secţiei:

Propunere aprobată de Secţie la data de 29 aprilie 2011 prin vot secret (voturi exprimate) 8; voturi pentru 8; voturi contra – ; abţineri -.

LISTA LUCRĂRILOR REPREZENTATIVE

Sincronism european si cultură critică românească, Ed. Stiintifică si Enciclopedică, Bucuresti, 1984

Timp si cultură, Ed. Stiintifică si Enciclopedică, Bucuresti, 1988

Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, 500 p. Ed. Porto-Franco, Galati, 1994

Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică, Editura Valahia, Bucureşti, 2001, 900 pagini

Tratat de geopolitică, Ed Mica Valahie, Bucureşti, 2005

Noology. The Spiritual Order of the World. Studies of the Noological Sociology, Valahia Publishing House, 2005, 900 pages

Noopolitica, Editura Ziua, Bucureşti, 2006, 500 pagini

Enciclopedia sociologiei universale, vol I., Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2006, 1000 pagini

Enciclopedia sociologiei universale, vol II., Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2006, 1000 pagini

Tratat de sociologie rurală, coordonator, Ed Mica Valahie. Bucureşti, 2009

Mihai Eminescu. Realismul oriental, Opera teoretică Ed. Tipo- Moldova, Iaşi, 2010

Despre criză în lumina teoriei succesiunilor coexistente, Editura Expert, 2010

Sociologie noologică, Tipo Moldova, Iaşi, 2010

***

Interethnic Relations in Romania, (500 p), în colaborare. Cu suportul Centrului american PER (Project on Ethnic Relations) 1995, editată de Ed. Carpatica, Cluj, 1995

„Sociology in Central and Eastern Europe: Transformation at the Dawn of a Millenium”, cooautor, M. F. Keen şi Ianusz Mucha eds, Greenwood Publishing Book, 2003

Sociologie eminesciană, Ed. Porto-Franco, Galati, 1995

Sociologia şi geopolitica frontierei, 700 p., 2 vol. Editura Floare Albastră, 1996, coautor

Teorii sociologice contemporane, 600 p. Editura Eminescu, Buc., 1997, coautor

Teoria latentelor, Bucuresti, 1997

Cu faţa spre Bizanţ, Ed. Evex, Bucureşti, 1998

Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române: 1944 – 1999. Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000, 2 vol, 1200 pag.

Dezvoltare comunitară. Studii de caz, coautor. Ed. Expert, Bucureşti, 2000

Starea societăţii româneşti. 10 ani de tranziţie. Coordonator si coautor. Ed. Expert, Bucureşti, 2000

Geopolitica integrării europene, Coordonator şi coautor, Editura Universităţii Bucureşti, 2002, 700 pagini

Istoria sociologiei, Editura Economică, Bucureşti, 2002, 600 pagini

Ţăranii şi noua Europă, Editura Mica Valahie, Buureşti, 2004, 400 pagini, coordonator

Dicţionar de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2005, 560 pagini

Viaţa şi moartea în satul românesc, Editura Mica Valahie, 2005, 400 pagini, coordonator

Atlasul sociologic rural, (200 hărţi rurale), Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2005 şi 2006 (ediţie actualizată), 223 pagini

Lumea rurală – ieri şi azi, coautor, Editura Academiei Române, 2006, 314 pagini

Tratat de sociologie rurală, coordonator, Ed Mica Valahie. Bucureşti, 2009

Ţăranii şi cele patru monarhate, Editura Clipa, 2010

Drama omului creştin în literatura lui Mihai Deconescu. De la fenomenologia narativă la sociologia literară, Editura Magic Print, 2011, 340 p.

Ţăranii şi cele patru monarhate, Editura revistei „Clipa”, Bucureşti, 2010, 221 pag.

Data 2 mai 2011 Semnătura preşedintelui secţiei,

Acad. Mugur Isarescu

Pentru conformitate,

Prof. Em. M. Dobrescu

Ziaristi Online