Până la acest moment au fost inițiate acțiuni civile contra calomniatorilor  Macovei Monica și  Manolescu Nicolae și a fost depusă plângere penală împotriva lucrătoarei CNSAS  Nagîţ Germina, urmând să mai fie inițiate și alte acțiuni despre care veți fi informați (sunt multe “personalități”, le voi chema în justiție, rând pe rând, pas cu pas, în măsura timpului de care dispun). Toți cei care au acționat, nedrept și nedemn, pentru dezinformarea opiniei publice și calomnierea mea vor fi acționați în justiție. Îmi pare rău, dar toate apelurile mele la decență și bun simț au fost ignorate. După ani întregi de anchete, arestări, agresiuni (grave) și hărțuiri (1984-1996), după o viață întreagă în care au fost revărsate asupra mea minciuni colosale, sunt obligat să intervin. Și nu o pot face decât în mod firesc, legal, prin justiție.

Precizez (încă o dată), că sumele ce vor fi obținute ca daune vor fi orientate spre acțiuni caritabile, prin societatea civilă patriotică.

Pentru o transparentă informare, trimit  6 documente.
Ele sunt explicate, mai jos, în ordine.

Documentul 1 – promisiunile CNSAS din… 2005.
In 2005 (!!!) , după un an de diligențe (le-am tot solicitat de prin 2004), CNSAS imi spune (v. ultimul paragraf) că “a luat în considerație solicitarea mea de eliberare a unei adeverinte privind colaborarea/necolaborarea cu securitatea” și  “îmi va face cunoscute rezultatele”.

Rezultatele?  Tăcere până în…  2016 (mărturisesc că nu am anunțat nici o candidatură… poate s-ar fi grăbit).  🙂
Documentul 2 – sesizarea mea către CNSAS.
În aprilie 2016 am încercat să candidez pentru primăria Capitalei. Ce să vezi?  Brusc, se declanșează “mineriada” denigrărilor.
SE CERE URGENT intervenția CNSAS (se lansează apeluri și zvonuri de către diverse persoane…. (gen Pipidi, D. Zamfirescu etc. –  le voi trata, separat, la timpul cuvenit) cum că aș fi… securist.
Printre alții, Nagîț Germina, angajată a CNSAS, a postat pe fb (Tismaneanu si petitii GDS), semnând “cercetator CNSAS”, mesaje care lăsau să se înțeleagă că ar trebui să fiu retras, existând dubii cu privire la dosarul meu.
Evident, am depus reclamatie la CNSAS. – Documentul 2 (in care sunt si probele), inregistrat de CNSAS sub nr. RCG 1334.

Documentul 3 – răspuns CNSAS la sesizarea mea.
CNSAS răspunde – v. document 3, penultimul paragraf – prin însuși președintele CNSAS că nu e treaba lor, activitățile lucrătoarei Nagîț Germina fiind…. în afara programului de lucru.Ați mai auzit așa ceva?
Indiferent că aș fi fost, prin absurd, “securist” sau nu, angajatii CNSAS NU au dreptul să vehiculeze public informatii, indicii sau aprecieri cu privire la dosare (ATENTIE ! Nu primisem nici un verdict!) și NU au dreptul să se ANTEPRONUNȚE. Totul făcea parte, desigur, din scenetele pregătite pentru campaniile electorale.

4. Document 4 – Adeverința CNSAS.
Desi membrii Colegiului CNSAS au votat în UNANIMITATE că NU sunt colaborator, făptuitoarea Nagîț Germina, cea care a redactat preambulul adeverintei, afirmă categoric (implicând grav o institutie a statului român), că eu aș fi semnat un angajament real și că aș fi primit bani de la … securitate (v. pag.1 a adeverintei CNSAS).
Ca “probă” e invocată o “chitanță” care… nu există decât, zice-se, pe… microfilm și în ziarul Dimineața din 17 aprilie 1990 (Ziua marii demonstraţii anticomuniste a elevilor şi studenţilor Capitalei – n.n).
Potrivit cărui temei este microfilmul probă??? Sau proba o fi, cumva, ziarul dlui Ion Iliescu?

Eu nu am luat nici un ban de la securitate, am fost însă arestat și hărțuit ani de zile. Acest lucru este usor de dovedit – sunt suficienti martori si suficiente documente, inclusiv chiar în dosarele CNSAS.
În plus, afirm încă o dată, NU am semnat nici un angajament. Voi dovedi și acest lucru, prin expertiza grafologică a semnăturii. E ușor de constatat și cu ochiul liber. Găsiți dovada în documentatul articol al lui Ion Spânu din Cotidianul.ro, care publică fotocopiile :
http://www.cotidianul.ro/documentele-cnsas-care-arata-ca-marian-munteanu-nu-a-fost-colaborator-al-securitatii-282819/

Evident, am rugat Parchetul să clarifice aceste lucruri, potrivit legii.

Documentul 5 – bonus. 🙂
Ca un argument suplimentar, anexez o filă dintr-un dosar CNSAS în care securitatea, în aprilie 1990 (!!!) , emitea o sinteză cu privire la participarea mea la Piata Universității sub influența “legionară” a lui Petre Țuțea. Interesant e că ofiterul respectiv “uită” să menționeze în sinteză că aș fi fost… securist. Probabil că a fost făcută înainte de a le fi venit ideea din ziarul Dimineața.

Plângere penală împotriva făptuitoarei Nagîț Germina. Găsiți acolo încă un fragment interesant dintr-o sinteză a securității. Acea parte trădătoare a securității pe care personaje ca Nagîț Germina sau Tismăneanu V. (și multi altii, vom reveni asupra lor) au avut-o mereu aproape. În familie.

Nu-mi rămâne decât să fac trimitere la excelentul articol al lui Bogdan Comaroni:
http://www.ziuanews.ro/editorial/mai-bine-legionar-decat-securist-559440

______________________________________________________

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIA DE URMĂRIRE PENALĂ ȘI CRIMINALISTICĂ

DOMNULE PROCUROR ȘEF,

Subsemnatul MUNTEANU MARIAN TEOFAN DRAGOȘ, fiul lui Vladimir și Maria, născut la data de 19.06.1962 în Grădiștea, jud.Ilfov, domiciliat în București, în temeiul art. 289 din Codul de procedură penală, formulez

PLÂNGERE PENALĂ

Împotriva numitei NAGÎȚ GERMINA-ANA, director al Direcției de Investigații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu sediul în București, str. Matei Basarab nr. 55-57, sector 3, care a redactat Nota de Constatare nr. DI/I/1278 din data de 30.06.2016, ce a stat la baza întocmirii Adeverinței nr. 2239/18.10.2016,

• pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev.de art.297 alin.1 din Codul penal cu referire la art. 30 alin.1 din OUG 24/2008.

M O T I V E:

1. Starea de fapt

La data de 18.10.2016 , CNSAS a emis Adeverința nr. 2239 din care rezultă că ”…d-lui Munteanu Marian Teofan Dragoș nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității , în sensul legii”.

Cu toate că verdictul de necolaborare este clar și fără echivoc, adoptat cu unanimitate de voturi de Colegiul CNSAS, în spațiul public a fost diseminată informația din preambulul/partea expozitivă a Adeverinței, care a indus  în mod incorect percepția că eu aș fi semnat un ”Angajament” cu Securitatea și că aș fi fost recompensat de organele de securitate cu suma de 500 lei pentru furnizarea unor note informative cu privire la un cadru universitar de origine portugheză suspectat de desfășurarea unor activități de spionaj pe teritoriul României.

Astfel, așa cum se poate observa din redactarea pct.4 din Adeverința nr. 2239/18.10.2016 informațiile cu privire la semnarea ”Angajamentului”, la presupuse “note informative” și așa-zise “recompense financiare” primite de mine sunt alterate prin tehnica de redactare a textului și prin absența oricăror precizări din partea CNSAS, reprezentată de d-na Germina-Ana Nagîț.

În mod necesar și pentru o corectă informare a opiniei publice și a subsemnatului ca parte direct interesată, la pct.4 ar fi trebuit să se facă clar delimitarea între elementele (probele) aflate în Dos. Fond Rețea nr. R 228124 (cotă CNSAS) din arhiva CNSAS, atât pe suport de hârtie cât și pe suport microfilm și analiza materialului probator din care de fapt a și rezultat verdictul de necolaborare cu Securitatea.

Punctul 4 este redactat fără folosirea alineatelor, paragrafelor și fără a se face distincția între expunere și analiza elementelor aflate în dosar, textul de introducere având următorul conținut: ”În baza Notei de Constatare nr. DI/I/1278 din data de 30.06.2016, întocmită de către Direcția de Specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în care se regăsesc următoarele elemente:…”. Textul începe pe pagina 1 și se termină la pagina 5, fiind de fapt descrise probele de la dosar nu și analiza acestora, respectiv:

• dacă angajamentul este un document autentic sau este contrafăcut prin alterare sau adăugire;

• dacă semnătura îi aparține sau nu lui Munteanu Marian;

• dacă s-a dispus o expertiză grafologică privind semnătura respectivă;

• dacă angajamentul a fost dat în fața unor lucrători din Direcția I (care avea în atenție mediul universitar) sau din Direcția a III-a a DSS (contraspionaj) având în vedere că subiectul țintă era cetățean străin și suspectat de desfășurarea unor activități de spionaj;

• Dacă există indicii că asupra lui Munteanu Marian au fost exercitate sau nu amenințări, presiuni sau constrângere, prin anchete sau alte forme de hărțuire sau intimidare.

Or, aceste precizări erau necesare mai ales că în spațiul public a apărut un amplu și documentat material care a realizat ceea ce d-na Nagîț Germina-Ana, în calitate de reprezentant CNSAS, a omis cu intenție și cu rea-credință să facă, prin încălcarea atribuțiilor stabilite prin legea organică de funcționare, și anume, verificarea materialului probator și, mai ales, prezentarea unor elemente care trebuie luate în considerare într-un asemenea context.

Astfel, în ediția electronică a ziarului Cotidianul din data de 13 iunie 2016 (http://www.cotidianul.ro/documentele-cnsas-care-arata-ca-marian-munteanu-nu-a-fost-colaborator-al-securitatii-282819/) sunt analizate unele  elemente care sunt enumerate în Adeverința CNSAS:

1. „ANGAJAMENTUL” prin care m-aș fi “angajat” să devin informator/colaborator cu numele de cod „Ioan”. Documentul este redat în facsimil , el regăsindu-se în dosarul fond rețea de la CNSAS, însă conţine o semnătura plastografiată.

Acest „Angajament” (element probator) a fost publicat pentru prima oară FĂRĂ NICI O SEMNĂTURĂ de ziarul „Dimineaţa”, care era oficiosul FSN, în ziua de 17 mai 1990, ziua în care, împreună cu Liga Studenților din Universitatea București  am organizat  un marş celebru, pro-democratic, cu peste 100.000 de participanţi.

Iată cum a apărut acest „Angajament” în ziarul „Dimineaţa”:

Cei care au întocmit acest Angajament prin contrafacere ştiau motivul pentru care nu au publicat „semnătura”, căci, aşa cum se vede în documentul complet, care a fost publicat integral în Cotidianul.ro, contrafacerea  este evidentă.

Iată semnătura de pe „Angajament”, faţă în faţă cu adevărata mea semnătură, care a fost luată (pentru comparație) chiar din declaraţiile date de mine în faţa organelor de Securitate (Direcția Cercetări Penale), în calitate de persoană anchetată:

Conform unui specialist în grafoscopie  consultat de  Cotidianul , din care citez, cele două semnături nu au în comun nici măcar o urmă grafică:

• în foto 1, litera „m”este scrisă de o mînă nesigură care nu are un exerciţiu în folosirea semnăturii, spre deosebire de cineva care reproduce o semnătură exersată, folosită în diverse ocazii, aşa cum se vede în foto 2;  în foto 1, cel care a încercat să fabrice semnătura, introduce un fel literă  „j”  între cei doi „m”, care nu se justifică;

• data de pe „Angajament”este scrisă cu un alt pix, cu pastă de culoare mai închisă, care a suferit chiar o modificare, iniţial fiind vorba de luna a „IV”-a, a „V”-a sau a „VI”-a, devenită ulterior luna a „III”-a, căci nu poate fi vorba de luna a „IVI”, cum apare în documentul falsificat;

• analizînd şi cifrele din acest „Angajament”, specialistul în grafoscopie a atras atenţia asupra cifrelor folosite la începutul documentului şi cele de la sfîrşit, mai exact asupra cifrelor„1”şi „9” din anul naşterii lui Marian Munteanu (1962) şi data semnării „Angajamentului”(1988):

• Se vede cu ochiul liber că nici măcar cifra „1”, care este mai simplă, nu are aceeaşi grafie la începutul şi la sfârşitul documentului, ca să nu mai spunem de cifra „9”, care este complet diferită la început (unde se termină cu o linie în jos) şi la sfârşit (unde este rotunjită în partea de jos), deşi documentul pretinde că este scris de aceeaşi mînă.

Conform susținerilor din Cotidianul.ro, specialistul grafoscop consultat a declarat că, în urma analizei sale, în nici un caz  „semnătura”  DIN DOSAR şi  semnătura mea reală NU SUNT SCRISE DE ACEEAŞI MÂNĂ.

Deci, suntem în faţa unui fals grosolan, fabricat pentru compromitere și discreditare publică.

În plus faţă de argumentele specialistului consultat de Cotidianul, semnatarul materialului de presă a atras atenţia asupra faptului că, aşa-zisul meu „Angajament”, deşi există acum şi în Arhiva de la CNSAS, nu are înscrise datele obligatorii, aşa cum există în exemplul de mai jos, dintr-un „Angajament” real al unei persoane căreia i s-a anonimizat  identitatea:

1. Instituţia care arhivează documentul. În exemplul nostru „IMB” (Inspectoratul Municipiului Bucureşti)
2. Caracterul secret al documentului
3. Numărul de înregistrare de la CNSAS
4. Menţiunea ofiţerului în faţa căruia a fost dat „Angajamentul”.

Comparînd aşa-zisul „Angajament” al lui Marian Munteanu cu modelul de mai sus, se vede că acela care este atribuit liderului Pieţei Universităţii nu are nici măcar una dintre însemnările obligatorii ale unui asemenea document, ceea ce îi anulează calitatea de document oficial şi secret al unei instituţii cum este Securitatea .

2. Numele de cod ”IOAN” pare a fi fost atribuit unei alte persoane, care a furnizat informații despre mine și alte persoane din ”grupul de la litere”.

Cotidianul  publică o  „ Notă operativă ” ( prezentată mai jos în facsimil) a unui ofiţer de Securitate, urmată de„Rezoluţiile” a doi superiori:

Transcrierea relevă următoarele:

___________________________________________

N.O.

” IOAN a furnizat prezentul material ca urmare a instructajului făcut la întâlnirea anterioară, de a ne semnala date referitoare la cetățenii străini cu care intră în contact.

Măsuri- În urma acestei note vom solicita noi adrese la U.M.0195 și U.M.0544 să ne comunice dacă în perioada cât s-a aflat în Franța, Portugalia și Insulele- Capului Verde a fost semnalat cu aspecte de interes operativ.

Tov. lt. Gheorghiu ,

IOAN, prin prezentul material, deși primul, face dovada unor calități personale bune, concomitent cu posibilitățile informative reale pe care le are în caz, ceea ce dovedește că recrutarea a fost utilă. În viitor, continuați să-l folosiți la parametrii impuși de cerințele acțiunii în care este folosit , printr-un instructaj cu sarcini concrete și de esență.

Persoanele semnalate ca legături apropiate ale obiectivului ( afara celor cunoscute) să fie identificate și verificate în evidențele de securitate, după care în funcție de rezultate reveniți cu noi propuneri.

De acord, se pare că va deveni o bună sursă .Și să verifici urgent (…) și Munteanu Marian pentru încadrarea pe a doua linie informativă.

Treptat, să instruim sursa concret, pentru a-i testa interesul obiectivului față de diverse informații.Sursa să fie folosită și pentru cunoașterea activității lui (…) în relațiile cu lectorul portughez.

Din cele ce preced, rezultă că ultima recomandare este ca MARIAN MUNTEANU, alături de o altă persoană, să fie verificat urgent „în vederea încadrării pe a doua linie informativă”.

Or, dacă eu aș fi fost o persoană de încredere în slujba Securității, era absurd să mai fiu verificat o dată pentru a fi încadrat ca informator, din moment ce „IOAN” furnizase deja „note informative”, pe care  apare acest nume conspirativ.

Așa cum rezultă din modalitatea în care a fost redactat punctul 4 din Adeverință, toate notele informative care poartă numele conspirativ ”IOAN” având ca obiect activitatea desfășurată de subiectul țintă (lectorul de origine portugheză) au fost catalogate nefondat ca “dovezi” de “colaborare” recompensată financiar cu Securitatea.

Conform INDEXULUI DE TERMENI ȘI ABREVIERI CU UTILIZARE FRECVENTĂ ÎN DOCUMENTELE SECURITĂȚII, elaborat de CNSAS, candidatul la recrutare era persoana studiată și selectată de ofițerul de securitate în vederea recrutării. Selectarea unui candidat la recrutare se făcea după un studiu prealabil (numit uneori și punctare), urmărindu-se îndeplinirea mai multor criterii, între care posibilitățile informative ale persoanei, disponibilitatea de a colabora, riscul de a deconspira legătura cu securitatea. Calitatea de candidat la recrutare era atribuită de ofițer fără a fi adusă la cunoștința persoanei vizate. Documentele privind studiul pentru recrutare se păstrau în dosarul de rețea chiar dacă recrutarea efectivă a candidatului nu mai avea loc.

În concluzie, eu puteam fi obiectivul unor verificări pentru a fi, eventual, racolat, chestiune despre care nu există vreun document care să confirme sau să infirme succesul acestei operaţiuni.

Din cele ce preced rezultă fără echivoc că dos. fond de rețea nr. R 228124 (cotă CNSAS) nu-l privește pe Munteanu Marian ca informator/colaborator al Securității ci este dosarul de rețea întocmit candidatului Munteanu Marian, fără ca acesta să aibă cunoștință despre acest fapt, dosarul având la bază un angajament nesemnat de Munteanu Marian, ci de o altă persoană.

Or, conform INDEXULUI elaborat de CNSAS, Fondul de Rețea era destinat arhivării dosarelor personale, a dosarelor de rețea și a mapelor anexă ale persoanelor care au făcut parte din rețeaua informativă. În acest fond se clasau și materialele privitoare la persoanele studiate pentru recrutare, dar care au refuzat în cele din urmă colaborarea cu Securitatea. Din acest motiv, simpla mențiune a existenței unui dosar în fondul de rețea pe numele unei persoane nu atestă transmiterea efectivă de informații către Securitate, și implicit, deținerea calității de colaborator.

Acesta este și motivul pentru care CNSAS a dat verdictul de necolaborare în dosarul de rețea nr. R 228124 privindu-l pe candidatul la recrutare Munteanu Marian.

3. În ultima parte a punctului 4 din Adeverință se face doar mențiunea că ”Ulterior, în cursul anului 1989, domnul Munteanu Marian Teofan Dragoș a fost cercetat penal de ofițeri din cadrul Securității Municipiului București în vederea influențării, compromiterii și a determinării să renunțe la preocupările ostile și la relațiile cu Petre Țuțea, deoarece făcea parte dintr-un grup de studenți care îl ajutau pe Petre Țuțea la transcrierea unor lucrări filosofice și îi acordau unele îngrijiri. Despre acești studenți, organele de Securitate stabiliseră că erau influențați de Petre ȚUȚEA , în spirit legionar , anticomunist și dușmănos la adresa politicii( …), denigrarea partidului și a conducerii acestuia. În acest context, domnului MUNTEANU Marian Teofan Draagoș i-au fost luate două Declarații, datate 12.05.1989, respectiv 15.05.1989, în prezența cpt. Bogdănescu Paul, aflate în dosarul indicat anterior, în format olograf, semnate cu numele real pe fiecare pagină”.

Afirmația, tranșantă și fermă, că cercetarea penală la care am fost supus s-ar fi derulat “ulterior” datei aflate pe presupusul “angajament nu este susținută de nimic, la dosar aflându-se doar două declarații scrise și semnate de mine. Ce anume poate îndreptăți o asemenea afirmație categorică, în situația în care, în arhiva CNSAS se află documente care constituie cel puțin indicii sau chiar probe că fusesem în atenția organelor de securitate cu mult timp înainte?

Așa cum rezultă din elementele dosarului aflat la CNSAS, într-o „Notă operativă” datată 3.XII.1988 cu privire la urmărirea ţintei „Ţone” – numele de cod folosit de Securitate pentru a-l indica pe Petre Ţuţea – ofiţerul însărcinat cu această operaţiune notează pe marginea notei următorul ordin:  „Măsuri urgente de identificare a grupului de tineri care îl vizitează pe „Ţone”. Operaţiunea de urmărire a continuat vreme de mai multe luni, culminînd cu arestările din mai-iunie 1989.

De asemenea, o sinteză aflată în arhiva CNSAS dovedește că nu puteam fi în nici un caz o persoană favorabilă regimului comunist, lucru minuțios documentat de organele de securitate, care mă anchetaseră în mai multe rânduri în perioada 1984-1989:

Conform procedurilor DSS, o persoană anchetată de Direcția Cercetări Penale din cadrul Securității nu putea fi încadrată în vreuna dintre formele de colaborare de către celelalte direcții din Securitate.

Altfel spus, o persoană anchetată în cadrul urmării penale declanșate de Securitate nu putea fi recrutată ca informator/colaborator/agent.

În drept

Fapta săvârșită de d-na Nagîț Germina-Ana, de a întocmi adeverința nr.2239/18.10.2016 prin încălcarea cu intenție directă a atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în calitate de director al Direcției de Investigații din cadrul CNSAS, prin aceea că deși  cunoștea că la pct.4 din adresă au fost enumerate și descrise documente din a căror verificare a rezultat fără echivoc că Munteanu Marian nu a colaborat cu securitatea, a redactat preambulul Adeverinței în așa fel încât a indus în opinia publică aparența că respectivele documente demonstrează exact contrariul celor adeverite în final, respectiv că Munteanu Marian ar fi “colaborat” cu Securitatea,

• întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 din codul penal cu referire la art. 30 alin. 1 din OUG nr. 24/2008 ”nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe atrage răspunderea penală, civilă, administrativă sau disciplinară, după caz”.

La aceasta trebuie adăugat că făptuitoarea se manifestase public și anterior în ceea ce mă privește, în calitate de “cercetător CNSAS”, ceea ce denotă o anume preocupare insistentă pentru denigrarea mea, fapt pe care l-am reclamat CNSAS, prin sesizarea înregistrată sub nr. RCG 1334/16 din 23.06.2016, la care mi s-a răspuns că faptele sesizate de mine s-au desfășurat… în afara orelor de program (anexez copii după aceste documente).

Împrejurarea că făptuitoarea a acționat cu intenție directă se dovedește  prin însuși conținutul art. 9 din OUG nr. 24/2008 în care se prevede explicit că ”În cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dispune eliberarea unei adeverinţe în acest sens ”.

Deci, adeverința se eliberează doar în cazul în care nu există date sau documente privind calitatea de colaborator pentru persoana cercetată.

Făptuitoarea nu a inserat la pct.4 și împrejurarea că documentele și notele informative au fost verificate în conformitate cu prevederile art. 6 din OUG nr. 24/2008 în care se stipulează că ”Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca urmare a sesizării din oficiu a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau la solicitarea persoanei îndreptăţite, desfăşoară activităţi specifice administrative de verificare a documentelor şi informaţiilor deţinute în legătură cu o anumită persoană în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, precum şi la instituţii care mai deţin documente create de Securitate”

Față de cele ce preced, apreciind că există elemente care vizează abateri de la prevederile legale și de la cele care reglementează activitatea personalului CNSAS, vă rog să dispuneți măsurile legale în cauză.

                        MUNTEANU MARIAN TEOFAN DRAGOȘ

Sursa: Ziaristi Online