Un neoliberalism nemilos a dominat mulţi ani lumea, îmbrăcat în lozincile unor pretinse valori universale. Crizele pe care încă le generează se dizolvă dureros pe seama popoarelor, de-acum vizibil sătule de înşelăciune, sărăcire şi dictat. Iar propaganda noului ideal îi asociază unei insecurităţi chipurile inevitabile o din ce în ce mai scumpă şi mai intruzivă supraveghere. România trece în felul ei prin acest purgatoriu. Fără lideri, fără program, fără curaj. Doar cu revoltă, judiciarism în exces şi ceţoase târguri geopolitice.

« În cancelariile puterii se vorbeşte foarte mult, dar se consemnează foarte puţin ori pe lângă esenţa subiectelor  discutate. Documentelor scrise – condiţie a dovedirii secretelor murdare – li se substituie oralitatea şi aluzia  decizională, înţelese doar de colaboratori apropiaţi ai înalţilor demnitari, cei iniţiaţi în practicile oculte ale guvernării. Practici cel mai adesea deduse din ritualurile organizaţiilor discrete care le-au deschis, finanţat şi luminat drumul către putere. […] Capitalul politic este un nesecat izvor de profit oneros. În fiecare campanie electorală, liderii partidelor politice acumulează, pe cont şi risc propriu, câteva milioane de euro, fiecare după importanţa şi şansele partidului. Aspiranţii la fotoliile puterii îşi cumpără locurile pe liste şi funcţiile în administraţia centrală sau în cea locală. Ei ştiu că trebuie să cotizeze oficial la trezoreria partidului, dar numai după ce le-a fost acceptat cuantumul darului cuvenit şefului politic suprem. Cuantumul acestui dar îl comunică şi percepe un reprezentant personal, de regulă, un membru al primei familii politice a partidului.

Sursele acestor bani sunt mai murdare decât cele mai murdare secrete ale puterii. Pentru albirea darurilor politice există reţele ale unor frăţii ale trinităţii criminale transnaţionale – „submasonerii eşuate“, servicii secrete şi organizaţii ale mafiei bancare –, acoperite ca fonduri de  investiţii, companii de brokeraj, opere de caritate, fundaţii de susţinere a libertăţilor civice etc. »

Aurel I. Rogojan (născut în 1949 la Inceşti, Ceica, în judeţul Bihor) şi-a consacrat întreaga carieră şcolii naţionale de informaţii pentru securitate naţională. Şef de promoţie al Şcolii militare de ofiţeri activi a Consiliului Securităţii Statului, cu specializarea în contraspionaj (1970), şi absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1973), a făcut şi studii postuniversitare de psihopedagogie, criminologie şi management politico-administrativ. Activitatea profesională şi-a început-o în 1970 la Securitatea Municipiului Bucureşti. Între 1977 şi 1985 a fost şeful de cabinet al generalului colonel Iulian Vlad (secretar de stat în Ministerul de Interne, din 1984 adjunct al ministrului de Interne, iar din 1987 ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului – D.S.S.). Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit pe Aurel I. Rogojan la comanda Serviciului Independent Secretariat-Juridic al D.S.S. Între 1990 şi 2006, în cadrul Serviciului Român de Informaţii, s-a ocupat de reglementarea şi planificarea activităţii de informaţii, a predat în instituţii de profil şi a asigurat, din posturi de mare răspundere, managementul resurselor informaţionale. S-a aflat neîntrerupt în activitate între 1970 şi 2006.
Pe lângă articole, interviuri şi conferinţe apărute în presă, a publicat o serie de lucrări în regim de « informaţii clasificate », precum şi volumele 1989. Dintr-o iarnă în alta. România în resorturile secrete ale istoriei (Editura Proema, Baia Mare, 2009), Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale (Editura Compania, Bucureşti, 2011), Apusul Agorei. Românii sub al şaselea « … ESCU » (Editura Proema, Baia Mare, 2014). Este coautor al lucrărilor : Servicii secrete străine. Retrospectivă şi actualitate. Interferenţe în spaţiul românesc – împreună cu Marian Ureche (vol. 1 şi 2, Editura Paco, Bucureşti, 1999-2000) ; împreună cu Traian-Valentin Poncea, Servicii secrete din Ungaria (Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2003), Spionajul ungar în România (Editura Elion, Bucureşti, 2007), Istorie, geopolitică şi spionaj în Balcanii de Vest (Editura Proema, Baia Mare, 2009).