Paolo Isotta, celebrul muzicolog, criticul muzical timp de două decenii şi jumătate, până în toamna trecută, al cotidianului milanez Corriere della Sera şi-a prezentat la Bucureşti ultima carte, Altri canti di Marte. Operă care în numai câteva săptămâni de la lansare în Italia, în toamna trecută, a pulverizat multe dintre valorile artificial impuse, comercial şi mediatic, obligând la o nouă lectură a istoriei muzicii.

Altri canti di Marte : un alt cânt al lui Marte, Zeul războiului, de data aceasta un cânt de iubire, ca în faimoasa lucrare a lui Canova reprodusă pe coperta cărţii, şi în care acesta e sedus de Venus.

În centrul seducţiei pe care marea muzică o exercită asupra reputatului autor, alături de Scarlatti, Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Ceaikovski, Verdi sau Wagner, aşa cum a precizat şi în conferinţa sa de la Bucureşti, se află George Enescu, Karol Szymanowski, Franco Alfano, Ottorino Respighi, Gino Marinuzzi.

Cartea lui Paolo Isotta e un imn de iubire pentru muzică şi pentru viaţă, iar pasionanta şi originala “lectură” a operei lui George Enescu, “una dintre cele mai singulare personalităţi din întreaga istorie a muzicii”, nu e singura referinţă la ţara noastră, care – de la începutul secolului trecut – “pătrunde în mod copleşitor în concertul cultural european şi aduce o notă nouă şi puternică, născută din tradiţii şi din Tradiţie”.

Pagini sau rânduri extraordinare sunt închinate autorilor români, de la Eminescu la Emil Cioran, ori sculptorului Constantin Brâncuşi. Iar din împărăţia muzicii sunt remarcabile analizele şi evocările întregii creaţii a lui George Enescu şi a capodoperei sale Oedip,  lui Pascal Bentoiu, care “numai pentru modul în care a completat opera lui Enescu merită un loc în Paradis”, lui Dinu Lipatti, “unul dintre cei mai fascinanţi pianişti din toate timurile”, sau  lui Constantin Silvestri, amintind că la prima audiţie în România a Simfoniei de cameră compusă de Enescu în 1954, el se adresa publicului declarând că acea lucrare e cea mai mare creaţie a Maestrului şi cea mai greu de înţeles; de aceea, fără ezitare, o executa încă o dată. Iar despre soprana Mariana Nicolesco, Paolo Isotta în cartea sa scrie: “una dintre cele mai mari artiste lirice în viaţă”, iar la Muzeul Naţional “George Enescu” preciza că este azi unica soprană drammatico di agilità din lume.

Marianei Nicolesco îi datorăm de altfel prima afirmare a marelui muzicolog în spaţiul nostru cultural, odată cu textul pe care l-a scris acum un an şi l-a publicat împreună cu traducerea unui remarcabil articol al lui Paolo Isotta apărut în Corriere della Sera la 60 de ani de la trecerea la cele veşnice a lui George Enescu.

Ambasada Italiei la Bucureşti, Institutul Cultural Italian şi Fundaţia Internaţională Ateneul Român au făcut din prezentarea cărţii lui Paolo Isotta Altri canti di Marte, în prezenţa autorului, o mare sărbătoare a culturii şi a muzicii. Au luat cuvântul E.S. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la Bucureşti, soprana Mariana Nicolesco şi, bineînţeles, Paolo Isotta, după care a urmat un entuziasmant Recital de lieduri enesciene la care s-au remarcat soprana Irina Baianţ, mezzosopranele Oana Andra şi Florentina Soare, baritonul Alexandru Constantin şi maestrul acompaniator Alexandru Petrovici. Seara s-a încheiat cu participarea extraordinară a pianistului Matei Varga, care a strălucit la rândul său în interpretările sale enesciene..

Prin grija sopranei Mariana Nicolesco a fost oferită publicului o superbă broşură de 16 pagini cuprinzând extrase despre cultura românească din cartea lui Paolo Isotta.

Sursa: Ziaristi Online