Buboiul de la Operă, în care, mai nou, se bagă şi Holender ca musca-n lapte – uitând că musca Festivalului “George Enescu”, luată sub lupă de DNA, îi stă bine lipită pe propria-i căciulă – putea fi spart încă de acum un an.
Pe data de 19 martie 2015, portalul Ziaristi Online publica un articol informativ dintr-o serie dedicată problemelor de la Opera Naţională. Intitulat “Dezastrul de la Operă. Despre aberaţiile debitate de Răzvan Dincă, directorul Operei Naţionale din Bucureşti şi despre abisul cultural pe care-l promovează”, articolul conţinea şi facsimilul contractului ilegitim al balerinului Johan Kobborg, prin care Dincă îi băga în buzunar, lunar, încă din ianuarie 2014 (!) nu mai puţin de 7307 euro, respectiv 32.880 lei. De cinci ori cât salariul Preşedintelui României! La ceva timp, Dincă şi acoliţii lui constituiţi într-un grup de crimă organizată au fost ridicaţi cu “mascaţii” şi, într-un final, trimişi în judecată. Kobborg, s-a pitit bine, sub acoperirea paşaportului şi fusta amantei, vehementa oral Alina Cojocaru. Dacă autorităţile responsabile interveneau încă de atunci – respectiv organele de cercetare penală, DNA, Corpul de Control al Primului Ministru, Curtea de Conturi şi Ministerul Culturii – astăzi buboiul de la Operă ar fi fost cauterizat deja. Iar piţigoiul piţifelnic demult paşaportat.
Noi ne-am respectat rolul: am avertizat. Astăzi, statul se face că analizează problema, ca un felcer de provincie, post factum: “puroiul e gălbui sau verzuliu”? Domnilor, răspunsul la problemă este foarte simplu: vox populi! Ascultaţi voinţa majorităţii: out cu Kobborgul, înapoi cu Soarele! Asta-i democraţia!
Update: Cică ministrul Vlad Alexandrescu îşi dă demisia.
Redăm mai jos cerinţele la zi ale protestatarilor de la Operă, pe care îi susţinem în totalitate. Pentru reîmprospătarea memoriei cititorilor şi a anexelor dosarelor în lucru, amintim că seria noastră de dezvăluiri a inclus articolele:
Cine sunteţi dumneavoastră, domnilor membri ai crimei organizate din lumea Operei? Cleopatra Pop pentru Ziaristi Online
Dacă DNA, Curtea de Conturi şi Ministerul Culturii n-au plonjat până acum în adâncurile economico-financiare de la Opera din Bucureşti, timpul nu e pierdut.
Dezastrul de la Operă. Despre aberaţiile debitate de Răzvan Dincă, directorul Operei Naţionale din Bucureşti şi despre abisul cultural pe care-l promovează
La finele lunii februarie, după calamitatea artistică pe care ne-a oferit-o cu acel Falstaff degradant pentru ideea de muzică şi de spectacol (foto sus), regizat de un anume Graham Vick,…
Un balerin cu tupeu: Johan Kobborg ne ameninţă că ne dă în judecată pentru că i-am publicat contractul cu Opera Română de 7.307 euro/lună. Din banii noştri
Balerinul Johan Kobborg (foto) are, fără îndoială, mult tupeu. După ce a încasat 7.307 euro (32.880 lei) într-o singură lună la Opera Română, în condiţiile în care un balerin român primeşte până la 2000 de lei, mai face şi scandal.
Ravagiile managerial-regizorale din universul Operei continuă să iasă la lumină. La Bucureşti, cazurile Opera Naţională, Opereta şi sala Omnia. FOTO – DOCUMENTE
Kulturnikului de la Operă şi (subsidiar azi) Operetă i-a mai fost încredinţat încă un “proiect” major. Niciunul din cele trei nu e însă finalizat până în ziua de azi…
Răzvan Dincă ridicat de mascaţi de la Operă. Este aşteptat şi DNA-ul. Ancheta a fost previzionată doar de Ziaristi Online. UPDATE
Percheziţii la Opera Naţională din Bucureşti. Directorul general Răzvan Ioan Dincă a fost dus pe sus pentru audieri la Poliţia Sector 1.
JAFUL DE LA OPERĂ. Sinteză informativă privind activitatea grupului infracţional condus de Răzvan Dincă
Directorul Operei Naționale din București, Răzvan Ioan Dincă, a fost reținut de procurori. Cinci şefi din Opera Română, cercetaţi pentru prejudicierea statului cu aproape 630.000 de lei
“Managerul de top” Răzvan Dincă fura de 7 ani Opera şi Opereta. L-a acoperit masoneria?
Răzvan Dincă, directorul Operei Române, și-a școlit din timp complicii ca să nu colaboreze cu investigatorii
Razvan Ioan Dincă şi complicii de la Operă, trimişi în judecată. Culmea tupeului de infractor: inculpatul UDMR Demeter Andras Istvan nu îşi dă demisia din CA al SRR
Procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 București au dispus trimiterea în judecată a lui Razvan Ioan Dinca, Demeter Andras si alti 5 inculpati
BOMBA DE LA OPERĂ. Ce a lăsat în urmă Reţeaua Dincă – Kaitor – Holender. ANALIZĂ EXCLUSIVĂ
Debarcarea dnei Kaitor n-ar trebui să aibă loc pe uşa din dos sau pe fereastră, cum se pare că este cazul, ci pe poarta principală, în luminile camerelor Televiziunilor şi ale girofarelor DNA.
Cleopatra Pop despre “pegra de la Operă” şi nu numai: CARACATIŢA INCULTURII POATE FI RĂPUSĂ. Hamlet, Struţul Naţional al Culturii, trebuie forţat să se trezească
Cum au fost folosite fondurile alocate Operei, mai exact 8.363.558,42 euro (10 milioane cu TVA cu tot)
Cleopatra Pop revine: Quo Vadis Musica – Requiem pentru fantome. De la Ioan Holender la Angela Gheorghiu
A vrut bunul Dumnezeu ca Marele Dezinteresat de pe tărâmul nostru muzical, Ioan Holender, Fuck-Totum la Festivalul George Enescu, să dispară
Raport înaintat DNA privind situaţia actuală a Operei Naţionale şi Operetei. DOCUMENT
Opera Naţionala şi Opereta în era penalului şi a dezastrului total
Dezastrul de la Opera Naţională Bucureşti – Un potenţial #Colectiv la scară extinsă. IMAGINI EXCLUSIVE
Milioane de euro s-au cheltuit la Opera Naţională, pentru “restaurare”. Afară este vopsit gardul dar înăuntru… artiştii trec zilnic printr-un adevărat infern al mizeriei, igrasiei şi pericolelor electrocutării, condiţii ce ar trebui să închidă pe loc sediul Operei, înainte de a se repeta o tragedie ca la Colectiv.
Situaţia la zi: “Declaraţiile Alinei Cojocaru conţin minciuni şi denigrări ale instituţiei ONB. Kobborg a denigrat, de asemenea, prestigioasa tradiţie şi istorie a ONB.”
Vicepremierul Vasile Dîncu s-a întâlnit marţi,cu angajaţii ONB pentru a rezolva “situaţia de criză”.Disensiunile dintre facţiunile de artişti au dus la protest.La întâlnire,mai mulţi artişti ONB şi-au expus poziţile.Alina Cojocaru a fost prezentă, însă protestatarii furioşi i-au întrerupt discursul, transmite Mediafax.
Întâlnirea a fost arbitrată de Tiberiu Soare. Vasile Dîncu a spus, în debutul acestei adunări oficiale: “Situaţia este de criză, însă o criză poate fi şi inaugurală, de bun augur. Sunt aici pentru a găsi o soluţie împreună cu dumneavoastră.”
Au vorbit apoi, pe rând, artişti ai ONB. Angajaţii care au ţinut cuvântări îi susţineau pe Tiberiu Soare şi Vlad Conta.
Vasile Dîncu a luat o decizie, după ce le-a ascultat “pledoariile” artiştilor: “O să-i propun premierului să convoace corpul de control. Artiştii nu se simt bine cu agresiunile birocratice. Corpul de control va face o investigaţie aici pentru rezolvarea situaţiei administrative.”
Iată un bilanţ al expunerilor oratorice ale artiştilor protestatari:
“Noi, majoritatea ne-am exprimat dorinţa de a-i avea la conducere pe Tiberiu Soare şi pe Vlad Conta. Readucerea acestor maeştri la ONB ar însemna o onorare a acestor români. Dvs sunteţi membru al Guvernului, dar nu trebuie să îi reprezentaţi pe Alina Cojocaru sau pe Kobborg. Vedetele au întotdeaua capricii. Domnul Kobborg nu a fost expulzat, ci doar demis dintr-o funcţie inexistentă. Domnul Ministru al Culturii a fost împiedicat să-şi onoreze decizia din cauza unei presiune mediatice. Noi nu vrem ca vreo persoană din vechea garda a lui Răzvan Dincă să obţină vreo funcţie de conducere. Oare ce ţară este această în care Ministrul Culturii încearcă să impună un om, pe Kobbog, la conducere? Ce s-ar întâmplă dacă dumneavoastră, vicepremier, aţi vrea la fel, să-l impuneţi pe Kobborg?” a spus Oana Andru, prim-soprana.
Artiştii de la Operetă au citit o expunere în care şi-au exprimat doleanţele: “Protestul nostru se referă la separarea Operei de Operetă, deoarece efectele comasării sunt nocive. Vrem reînfiinţarea Teatrului de Operetă. Susţinem pe Tiberiu Soare şi Vlad Conta. Aducem la cunoştinţă problemele tehnice, repertoriale şi artistice în perioada în care la conducere era Razva Ioan Dincă. Din cauza fuziunii şi managementului defectuos, activitatea e aproape zero la Operetă. Ministerul Culturii a refuzat încă din 2008 să răspundă în faţa acestei stări de fapt. În calitate de guvernanţi, sunteţi răspunzători să găsiţi o soluţie!”
“Avem nevoie de un director care să nu facă din artă o afacere.”
Bianca Ionescu, prim-solistă a Teatrului de Operetă: “Acest Teatru este în agonie. Răzvan Ioan Dincă l-a preluat după incendiu. Opereta trebuia să renască din propria cenuşă. Însă Răzvan Dincă, ne-am dat seama din primul discurs-monolog, era incompetent. A existat pe parcursul acestei conduceri o lipsa totală de transparenţă. S-au pierdut partituri, s-au scos spectacole din repertoriu, recuzita, butaforia a dispărut. Regiile erau artificioase, superficiale. Artiştii suportă suplicii şi jigniri. Vocile au răsunat liber în săli cu acustică specială. Ce se întâmplă acum? În noul teatru se cânta amplificat de lavalieră? Artiştii care au fost distribuiţi nu sunt în stare să cânte cu voce proprie, trebuie să le fie vocile amplificate. Teatrul este ruinat. Vrem un teatru de repertoriu, cu structuri tehnice şi artistice stabile. Avem nevoie de un director care să nu facă din artă o afacere.”
Audienţa din Sala Mare prezentă la protest a aplaudat frenetic după cuvântarea Biancăi Ionescu. Atent, Vasile Dancu a reacţionat prompt: “sunt profesor de comunicare, înţeleg semnificaţia acestui val de aplauze.”
Balerinii din corpul de balet de la ONB au luat la rândul lor cuvântul: “Opera a început să semene cu un teatru de proiecte, au fost scoase spectacole din repertoriu. Prosperitatea pe care şi-a însuşit-o Kobborg nu este reală, întrucât el a dispus de sume imense pentru proiecte. S-a afirmat în mod eronat cum că înainte de venirea lui Kobborg corpul de balet era slab din punct de vedere artistic. Nu este adevărat, coregrafi mari au venit să monteze cu noi. Kobborg a exercitat o presiune constantă asupra balerinilor, i-a intimidat prin intermediul reţelelor de socializare.
O balerină de la ONB a spus că doar a lăsat un comentariu pe internet referitor la un text postat pe Facebook de Kobborg. Un coleg balerin i-a dat “like”. Kobborg i-a chemat pe ambii să-i tragă la răspundere. “Salariile sunt discrimantorii, nu atât între români şi străini, cât între prietenii lui Kobborg şi ceilalţi. Un balerin englez câştigă dublu cât mine.”, a mai spus balerina.
“Declaraţiile Alinei Cojocaru conţin minciuni şi denigrări ale ONB. Kobborg a denigrat, de asemenea, prestigioasa tradiţie şi istorie a ONB.”, au spus mai mulţi balerini.
“Xenofobi? Mii şi mii de americani ne-au bombardat Bucureştiul şi noi le-am făcut statui“
Coregraful Ioan Tugearu a vorbit mult şi cu ardoare: “Opera e jignită în profunzime, Kobborg e aici în ipostază de turist, cum poate să conteste valoarea artei noastre româneşti? Pe de altă parte, cum ne poate acuza pe noi de xenofobie? Orice corp de balet este compozit. Nu-i ăsta, fraţilor, poporul român! Prinţul Charles vine în ţara asta splendidă, a cărei apă curge şi în sângele meu. Noi nu suntem prin natură xenofobi. Orice balet are negri, japonezi, chinezi, europeni, toate suflarea de pe lume. Singurul lucru care mă deranjează la acest cuplu, deşi eu i-am iubit şi pe Kobborg şi pe Alina, pentru că sunt din lumea dansului, este că arată dispreţ dansatorilor. Un dansator este un aluat prin care creez pentru spectatori. Eu nu pot să accept că acest domn să condiţioneze ONB. El doar a dansat pe scenă, la fel ca mine. Să condiţioneze dirijorii, când ştie ce imperiu vast se ascunde în aceşti oameni? Mi-ar crapa obrazul de ruşine? Să fac din asta un titlu de nobleţe, că fără mine n-o să fie soare şi nimeni director? Eu nu spun “Afară, străinii!” Mii şi mii de americani ne-au bombardat Bucureştiul şi noi le-am făcut statui. Dacă aceşti doi oameni nu au iubit ONB, dacă nu poţi colabora, nene, tăticule, iubitule, dragă mea, duceţi-vă unde veţi fi primiţi cu mai multă dragoste decât la noi.”
Marina Minoiu, balerină, de partea Alinei Cojocaru: “S-au adus spectacole noi, de talie internaţională, am avut totală libertate pentru dezvoltare artistică, mai ales datorită Laboratorului de Coregrafie. Am avut dansatori invitaţi din baletul de talie internaţională. Au fost aduşi în companie fizioterapeuţi, s-a deschis colaborarea cu firme ce produc pointe, s-a dublat numărul de pointe pentru balerine, am primit sponsorizări din partea unor firme de makeup, s-au organizat gale de balet, turnee. Renumele a crescut la nivel internaţional, datorită apariţiei unor articole laudative în publicaţii de mare renume, precum New York Times. Promovarea balerinilor s-a făcut treptat, în spectacole, în faţa publicului, nu în culise. Au fost trei premiere de balet pentru fiecare stagiune. Au fost schimbate mentalităţi vechi.”
Alţi balerini, care sunt împotriva dansatorilor de sub înrâurirea “Kobborg şi Alina Cojocaru” spun că, de fapt, condiţiile în care se lucra erau groaznice. O balerină: ”Era iarnă, dansam la repetiţii cu gecile pe noi. Totuşi, Kobborg programa în continuare repetiţii. Cât despre spectacolele de talie internaţională, despre coregrafii maeştri care au venit să monteze aici, îmi pare rău, dar această este o chestiune ce ţine de fondurile alocate. Sub Kobborg, s-au alocat bani.”
“De ce Alina Cojocaru a fost mereu port drapel, cum îşi imaginează că poate, după ce împroaşcă cu noroi artiştii români, să ne întoarcă în mijlocul oamenilor, să se uite în ochii lor?”. Astfel au motivat angajaţii Operei zarva ce s-a iscat atunci când balerina Alina Cojocaru a intrat în Sala Mare. Artista a fost sfătuită de vicepremierul Vasile Dîncu să renunţe la dialog. Audienţa întrerupea discursul balerinei şi conflictul ar fi putut degenera.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu a schimbat în ultimele săptămâni nu mai puţin de patru directori ai Operei: George Călin, Tiberiu Soare, Vlad Conta şi din nou George Călin. Călin a fost demis de tot de Ministrul Vlad Alexandrescu, joi, 21 aprilie, la solicitarea angajaţilor ONB, care au protestat faţă de repunerea în funcţie la Operă a unui manager corupt.
Problemele au apărut în urma neînţelegerilor dintre corpul de balet al ONB, în frunte cu coregraful Johan Kobborg şi fosta conducere a instituţiei de cultură, dirijorul Tiberiu Soare şi Vlad Alexandrescu.
ActiveNews: Devăluiri din interiorul ONB. Dirijorul Tiberiu Soare: Asistăm la unul dintre ultimele acte dintr-o tragicomedie. Suma uriașă pe care o încasa Johan Kobborg și cum l-a ȘANTAJAT pe ministrul Culturii
Tiberiu Soare a povestit la radio RFI momentele pe care le-a trăit la Opera Națională din București până a ajuns să-și dea demisia din cauza noii conduceri și cum s-a produs revenirea sa de pe 4 aprilie 2016 în postul de manager general.
Așa cum a spus și în interviul acordat în exclusivitate pentru ActiveNews, acesta a dezvăluit toate secretele și mizele existente în scandalul de la Opera Națională din București.
”Asistăm, sper eu, la unul dintre ultimele acte dintr-o tragicomedie. Tragicomedia a început undeva pe patru aprilie atunci când ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, m-a numit în funcția de director general interimar în locul domnului George Călin. Acesta era fostul adjunct al domnului Răzvan Ioan Dincă pe vremea când dânsul era director general. George Călin a preluat funcția și a rămas din director adjunct direcotr general interimar. Lucrurile s-au petrecut așa aproape un an până când s-a luat această decizie. De atunci a început valsul. A existat un raport al Curții de Conturi și un raport al grupului de control al ministrului Culturii care l-au determinat pe domnul Alexandrescu să decidă schimbarea directorului interimar de atunci, domnul George Călin, din acea funcție. Din momentul în care am ajuns la Operă, evident că a trebuit să fac o analiză a situației de acolo și am descoperit din păcate destul de multe nereguli și chiar am suspiciuni întemeiate de ilegalități. Trebuie să vă spun un lucru foarte important. Eu nu am pus piciorul pentru prima dată în viața mea în 4 aprilie 2016. Aproape nouă ani am fost dirijor la Opera Națională București și am găsit de cuviință să îmi prezint demisia în momentul în care noua conducere reprezentată de domnul Răzvan Ioan Dincă și echipa sa au intrat la Operă. Acesta a câștigat un concurs de manager în decembrie 2012. La foarte puțină vreme după aceea, mie mi-a devenit foarte clar că nu am ce căuta acolo cu acei oameni. Am avut niște nemulțumiri foarte mari legate de imixtiunea unor oameni care nu aveau niciun fel de competență, nici muzicale și nici de altfel, în deciziile artistice, peste dirijor sau peste directorul artistic. Directorul artistic nu era nimeni, domnul Răzvan Ioan Dincă a lăsat acest post vacant, aș spune eu intenționat. A preferat să aducă tot felul de consilieri și consultanți, niciunul dintre ei neavând legături cu Opera până atunci. Dau un singur exemplu și nu am să mă feresc, este vorba de muzicologul Mihai Cozma. Domnul Cozma nu avusese nicio tangență cu lumea operei, cu atât mai puțin a celei bucureștene. Din punctul de vedere al celui care trăiește în interior, care simte fenomenul din interior, trebuie să simți un anumit puls al vieții. Opera este teatru, teatru cântat. Un teatru are propria lui viață, trebuie să ajungi cumva, organic, să faci parte din existența unui teatru și îți trebuie câțiva ani serioși ca să începi de abia să înveți cum să simți pulsul acestui organism superb, acestei mașinării magice numite teatru, fie el operă sau teatru dramatic. În momentul în care domnul Mihai Cozma și alți membri ai acelei echipe au început să intervină brutal în deciziile privind actul artistic, aveau păreri nemaipomenite, inclusiv estetice despre felul în care trebuia să arate un spectacol de operă, păreri care difereau radical de ale mele și ale colegilor mei. Mai mult decât atât, și-au permis să modifice distribuții. Noi, dirijorii, era obiceiul să semnăm când preluam o distribuție în primire, exact cum semnează un pilot de avion atunci când preia un avion în primire înainte de o cursă. Adică, vedeau distribuțiile, eram de acord cu soliștii și noi ne luam responsabilitatea pe semnătură că lucrăm cu acești oameni și că vom face un spectacol cât mai bun posibil. Imaginați-vă că semnam o fișă de distribuție, aceasta era afișată la avizier, veneam a doua zi dimineață la Operă pentru repetiții și vedeam nume tăiate cu pixul și trecute tot cu pixul alte nume agreate de domnul Cozma, fără să fiu consultat și cu semnătura mea acolo. Acesta este un singur exemplu. Sau să vedeți oameni care nu aveau nicio legătură cu lumea operei intrând în timpul repetițiilor în săli întrerupând dirijorii, pianiștii și soliștii și spunându-le soliștilor cam cum ar trebui să cânte ei, peste capul dirijorului, peste capul corepetitorului. Așa ceva este de neadmis. Am încercat să protestez, dar am fost ținut pe la uși. Țin minte o zi în mod particular, când am așteptat opt ore pentru că domnul Răzvan Ioan Dincă îmi promisese că se vede cu mine. Aveam de gând să-i aduc în atenție inclusiv probleme legate de orchestră, de dotarea acesteia, de problemele de acustică. Acea zi a pus capapc, am așteptat nu mai puțin de opt ore față de ora programată. Trebuia să ne vedem undeva pe la orele 12:00, am stat până seara și când în sfârșit după numeroase telefoane și mesaje la care nu mi se răspundea, eu întrebând când urmează să ne vedem, mi-am luat inima în dinți și m-am dus eu la secretariat sus la etajul trei pentru ca doamna secretară să îmi spună că domnul director a plecat din teatru. Acestea sunt doar câteva exemple, iar mie mi-a devenit clar că nu mai am ce să mai caut acolo”, a povestit Tiberiu Soare la radio RFI.
Tiberiu Soare a mai spus că nu și-a dorit în mod expres funcția de director general al ONB și că inițial el ar fi trebuit să ocupe postul de director artistic.
”Nu că m-a surprins numirea mea de domnul Vlad Alexandrescu, nici nu mi-o doream de fapt. Aveam câteva cunoștințe despre unele discuții serioase în privința numirii unui nou director general interimar. Domnul ministru încerca să construiască, împreună cu consilierii dânsului, un nucleu care să preia lucrurile de la operă. Avea nevoie de profesioniști, criteriile dânsului mi s-au părut pertinente, avea nevoie de oameni încare să aibă încredere. Eu figuram în aceste discuții ca un fel de candidat la postul de director artistic al operei, acel post care a rămas vacant în acești trei ani. În seara decisivă a discuțiilor, am intrat director artistic interimar și am ieșit director general interimar. Era o misiune foarte clară. Acele raporturi trebuiau să funcționeze ca un fel de ghid în privința neregulilor și eventualelor ilegalități care avea loc la OPB. Am făcut lucrul ăsta și am fost informat că cei de la Curtea de Conturi își exprimă sprijinul pentru felul în care în acel interval scurt de timp, cinci zile, am reușit să stopăm foarte multe dintre punctele care apăreau acolo ca fiind în neregulă, ceea ce înseamnă că se poate. Dacă vine cineva care nu își dorește nimic în interes personal, se poate”, a mai spus dirijorul, care a povestit apoi de unde a pornit tot scandalul mediatic din ultima perioadă.
Apoi acesta a relatat decizia pe care a luat-o în cazul lui Johan Kobborg și cum acesta din urmă a ajuns să-și prezinte demisia și șantajul la care a recurs după aceea pentru a reveni asupra deciziei.
”Am descoperit pe site-ul public al instituției faptul că Johan Kobborg își aroga un titlu inexistent pe care îl primise probabil de la Răzvan Ioan Dincă de la buzunar, de la rever, pentru că acest post de director artistic balet nu exista în organigramă. Domnul Kobborg nu era plătit pentru această funcție, conform contractelor pe care le avea. Avea două contracte, unul de balerin solist și altul de antrepriză. Acest al doilea contract este celebrul contract care îi aducea acel venit lunar de care a aflat toată lumea. Domnul Kobborg se prevala de un titlu la care nu avea dreptul, mai mult decât atât, acel titlu nu a existat vreodată în istoria operei. Șeful de balet este încadrat la categoria șefi de compartiment, care sunt mai multe în cadrul operei. Opera este o instituție extrem de complexă, are 750 de angajați, nu este o jucărie, este instituția de cultură din România finanțată cu bani publici cu cel mai mare număr de angajați. În acel moment am rugat să fie căutat domnul Kobborg pentru a avea o discuție cu dânsul, iar după ce am încercat toate căile de comunicare mi-a răspuns pe mail. Acesta a spus că este plecat din oraș și că poate se întoarce spre sfârșitul săptămânii. Asta deși îl văzusem pe holurile instituției cu un sfert de oră înainte. Asta înseamnă că a sfidat traficul bucureștean și din centru a ajuns foarte repede în afara orașului, ceea ce e minunat, are niște aptitudini de șofer senzaționale. În viziunea mea, punctul culminant a fost atins sâmbătă seara, atunci când o mare parte din angajații operei a decis să ocupe fosa. În serile de dinainte se suspendaseră niște spectacole tot în urma unei forme de protest, oamenii au refuzat să cânte pentru că acolo a avut loc ceva care i-a nemulțumit profund pe acești oameni. Domnul Kobborg și-a dat demisia în urmă cu două săptămâni. E o mare problemă. Domnul ministru Vlad Alexandrescu decide că domnul Johan Kobborg trebuie să rămână cu orice preț și ia miercurea trecută o decizie extrem de nepopulară pentru întreg colectivul operei, decide să-l renumească pe domnul George Călin, acela înlocuit de mine în urma raportului Curții de Conturi, pentru că domnul Johan Kobborg a ieșit public pe Facebook sau pe alte rețele de socializare și a spus că el nu se întoarce la operă decât dacă vine domnul George Călin. Și ministrul ce face? Îl renumește pe domnul George Călin ca să-i fie lui Johan Kobborg bine. În acel moment butoriu cu pulbere a explodat, angajații au suspendat activitățile teatrului în cea mai mare parte. E clar că a apărut o paralizie instantanee a activității instituționale și artistice. Nu cred că avem două tabere în cadrul ONB pentru că domnul Johan Kobborg nu se bucură de o susținere în interiorul operei. Avem două tabere extrem de disproporționate, avem vreo 20-30 de oameni care au fost practic aduși de domnul Kobborg aici și care evident că sunt foarte legați de acesta și avempe de altă parte acele multe sute de oameni care sunt nemulțumiți. Cealaltă tabără s-a făcut auzită doar pe social-media și în presă și nu în sala operei acolo unde eram strânși toți artiștii instituției”, a precizat Tiberiu Soare.
Tiberiu Soare a povestit apoi cum au avut loc discuțiile cu ministrul Culturii, care a decis schimbarea sa din funcția de manager general, dar care l-a nemulțumit pe Johan Kobborg, care l-ar fi vrut dat afară definitiv din ONB.
”Soluția este una foarte simplă și la îndemână. Am înțeles că domnul Vlad Alexandrescu a pasat sau a fost sfătuit să dea această problemă către nivelul de vicepremier, cu alte cuvinte am fost informați că domnul Vasile Dâncu va prelua această problemă a ONB și a anunțat că va fi prezent în sala operei pentru a vorbi cu toți angajații. Eu am îndepărtat doar titulatura domnului Kobborg de pe site, nu și contractele dânsului cu ONB, care au mers în continuare încă o săptămână, până când acesta a decis să-și dea demisia. Domnului Kobborg nu i s-a desfăcut contractul, așa cum am văzut de multe ori în presă. Mai mult decât atât, eu nu l-am destituit pe acesta, pur și simplu i-am interzis să-și aroge un titlu la care nu avea niciun drept, nici moral și nici legal. Dacă acea măsură era privită ca fiind ilegală atunci domnul Vlad Alexandrescu trebuia să ia măsuri urgente și să mă destituie, lucru pe care nu l-a făcut. Domnul ministru a preferat să mă cheme la o discuție, amicală să zicem, împreună cu dirijorul Vlad Conta și să convenim pentru a detensiona situația de la ONB pentru că domnul Kobborg amenința că baletul va boicota spectacolele de balet care erau programate pentru week-endul respectiv și pentru binele instituției, al imaginii acesteia și pentru mersul în bine al lucrurilor, din punct de vedere artistic, m-a rugat să înțeleg acest lucru, și pentru că mie nu mi-a păsat în viața mea de vreo funcție am zis că fac orice pentru a detensiona situația, pentru că am înțeles că nu se putea fără domnul Johan Kobborg. Am acceptat să fac acest pas, să trec pe poziția de director adjunct pentru că domnul Alexandrescu și-a reiterea încrederea în ceea ce a început eu să fac la operă, mi-a spus că e nevoie de mine. Prietenul și colegul meu, Vlad Conta, a trecut pe postul de manager general pentru a fi un fel de mediator între mine și domnul Kobborg și rezultatul a fost nul. Mai rău decât atât, domnul Kobborg a început un șantaj la adresa ministrului și a conducerii operei. În momentul în care a văzut că merge să impună condiții, a început să impună condiții din ce în ce mai dure și mai numeroase. A ieșit după aceea cu o altă părere, că nu lucrează deloc cu mine și că mă vrea afară din operă, ceea ce nu mai era treaba dânsului”, a mai declarat dirijorul.
Acesta a vorbit despre salariile care sunt în instituțiile statului, dar și despre suma foarte mare pe care Johan Kobborg o primea de la ONB printr-un artificiu, care ar putea să nu fie chiar legal.
”Artiștii care lucrează la stat nu au salarii foarte mari. Suntem o țară în care nu poți să ai salarii foarte mari, decât dacă te cheamă Kobborg și ai șapte mii și ceva de euro pe lună. Dânsul nu avea acest salariu, ci presta un contract de antrepriză pentru ONB. Acesta fusese încheiat inițial pe o lună pentru ca mai apoi să se încheie tot felul de contracte adiționale cât casa. Eu am suspiciuni că nu este în totalitate legală și în regulă această chestiune. Politicienii români sunt extrem de sensibili la mesajele pe care le trimite presa internațională. Cred că trebuie avută grijă mai cu seamă la reflectarea adevărului pentru că acei ziariști din presa internațională au consultat doar niște surse parțiale”, a spus în încheiere Tiberiu Soare.
Opera Română. Un grup de balerini îi scrie Ministrului Culturii despre directorul Kobborg: Nu putem fi sclavi în propria noastră țară și cultură
Săptămâna trecută a erupt, în mass-media, un adevărat scandal la Opera Română din București. Mai multe persoane din cadrul acestei instituții au protestat împotriva fostului director artistic, Johan Kobborg. Respectivii au fost acuzați de acesta și de susținătorii săi drept, “xenofobi”.
În aceste condiții, un grup de balerini de la Opera Română au remis presei o scrisoare deschisă ce-l care ca adresant pe Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu. Aceștia acuză faptul că danezul Kobborg a urmărit să-și construiască un CV pe banii statului român, dar și manipularea pe care au făcut-o susținătorii acestuia, arătând că românii nu au discriminat străinii care lucrează în cadrul instituției, ci dimpotrivă.
Noul director al Operei Naționale, Tiberiu Soare, este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români contemporani, transmite ActiveNews.
- Iată textul:
Stimate Domnule Ministru,Evenimentele care au avut loc la ONB în ultimele două săptămâni și starea de nesiguranță care încă trenează, ne determină să facem un apel la Domnia Voastră. Avem convingerea că, în acest moment, sunteți singura persoană și autoritate care poate pune un punct acestei situații.Scrisoarea de față este susținută de un grup de balerini români angajați ai Operei care nu s-au semnat din rațiuni care țin de îngrijorarea față de viitorul lor în această instituție.Sunteți la curent cu ceea ce s-a întâmplat la ONB în ultimele zile, probabil din presă sau articolele de pe Internet. Considerăm că ar trebui să aflați despre aceleași evenimente dintr-un punct de vedere lipsit de patimă, echilibrat și fără dorința de a face mai mult scandal decât s-a făcut deja. Noi considerăm că Opera Națională București reprezintă cultura și arta românească. Din acest motiv, orice scandal sau pată pe moralitatea acestei instituții, ne afectează în mod direct.Titlurile din presă au acuzat „Mineriada de la Operă”, „Xenofobia”, „Vandalismul” și altele. Fotografiile și articolele care relatau o manifestație ce s-a dorit a fi pașnică, au prezentat evenimentul denaturat. Dacă un angajat al Operei a strigat „afară cu străinii din țară”, acela a fost un singur angajat. Nimeni nu știe cine este și pe cine reprezintă. El nu e reprezentativ pentru instituție și nici pentru ceilalți angajați. Prin poziția lui nu se poate defini atitudinea întregului colectiv. La fel cum, acțiunile unui balerin englez, care s-a adresat unei angajate românce din Operă cu „F..k you! Before us you were nothing!”, nu sunt considerate de noi ca fiind exponențiale pentru arta și cultura britanică.De asemenea, „teroarea”, „limba română impusă străinilor” și alte titluri care au făcut spuma articolelor de scandal din presa românească și internațională, sunt exagerări, ba mai mult, ele pot rescrie povestea „Hoțul care strigă Hoții!” Să vă spunem câte ceva despre teroarea din Operă sub regimul Johan Kobborg: marea majoritate a balerinilor folosesc rețeaua Facebook unde obișnuiesc să urmărească articole, fotografii, cronici, comentarii pro sau contra producțiilor care au fost dansate pe scena ONB în ultimii ani. Ei reacționau, cum este și firesc, în virtutea subiectivității lor. Nu de puține ori s-a întâmplat ca domnul Johan Kobborg să le ceară explicații balerinilor pentru un simplu „Like” la diferite postări sau comentarii. Fără exagerare, se monitorizează tot! În timp, foarte puțini au mai rămas cei care să-și exprime părerile liber.Pe de altă parte, se poate verifica numărul de balerini străini care erau în compania de la București și înainte de venirea domnului Johan Kobborg. Nimeni nu avea probleme de comunicare pe atunci. Ne înțelegeam toți foarte bine. După ce a ocupat postul de director, în mai puțin de un an, maeștrii de balet care nu vorbeau limba engleză au fost îndepărtați. Ei nu s-au plâns nimănui de nici o discriminare. Nu au avut la cine. Mai trebuie adăugat că noi, dansatorii români (numiți xenofobi) ne-am străduit și am vorbit numai limba engleză în cadrul Operei. Domnul Johan Kobborg, în mai bine de 2 ani, nu a învățat nici un cuvânt în limba română.S-a mai spus că directoratul lui Johan Kobborg a adus faimă ONB-ului datorită eforturilor sale și a dansatorilor englezi pe care i-a adus la București. Poate ar trebui privit obiectiv la sumele de care dumnealui a dispus (investiții, PR & Marketing, etc) și salariile pe care acești dansatori au venit (deosebite și față de cele ale dasatorilor spanioli, japonezi, etc). De exemplu, un dansator englez, membru al ansamblului, câștigă dublu față de un prim-balerin român. Alții, deși sunt slabi din punct de vedere profesional, au primit roluri solistice pe care nu le meritau și pe care nu le-ar fi primit în altă instituție. Acesta este și motivul pentru care ei îl susțin pe domnul Kobborg și amenință cu demisia în cazul în care dumnealui își va pierde definitiv postul de la București. În fond, ei îi sunt îndatorați pentru favorurile primite și pe care le doresc în continuare. Pe de altă parte, să nu uităm că sunt foarte mulți balerini români care au fost nevoiți să-și caute de lucru în alte țări pentru că aici nu au avut loc sau remunerațiile au fost foarte mici.Noi nu am vrut să facem aceste lucruri publice pentru că scandalurile de până acum au afectat destul imaginea Operei și pe a noastră, ca artiști români. Mai mult decât atât, considerăm că ține de bunul simț să nu „ne spălăm rufele în public”, mai precis în publicațiile internaționale, aruncând cu noroi în instituția care ne reprezintă și în cultura de care aparținem. Dar acum, când înțelegem că veți intra din nou la negocieri cu domnul Johan Kobborg, sperăm să înțelegeți că acțiunile dumnealui față de Baletul Românesc, față de publicul românesc și față de cultura noastră sunt venite nu din dorința de a construi un edificiu cultural românesc, ci mai degrabă, din aceea de a clădi o serie de CV-uri personale pe banii Statului Român. Amenințările că odată cu plecarea sa se vor prăbuși compania și repertoriul ONB, ne accentuează îngrijorările în privința viitorului baletului românesc.Domnule Ministru, Domnia Voastră fiind martor și țintă a scandalurilor, manipulărilor și exagerărilor diseminate în presă, Facebook și Twitter, credem că v-ați făcut o idee despre felul în care domnul Johan Kobborg obișnuiește să lucreze. Sperăm că în felul acesta v-ați făcut o idee și despre atmosfera din Operă sub conducerea lui. Fostul Director General i-a dat putere nelimitată asupra destinelor noastre. Nu putem fi sclavi în propria noastră țară și cultură.Vă asigurăm de stima noastră și vă rugăm să nu-i treceți cu vederea pe artiștii români! Îi reprezentați. Iar ei au dovedit, prin munca și dăruirea lor, dragostea și respectul pentru cultura poporului român.Balerini ai Operei Naționale București.
Articole relaționate
- Acuzațiile de xenofobie aduse românilor de la Operă de către Johan Kobborg, demontate de un alt străin: Sunt șocat! Cât am cântat la București am simțit că toată lumea e alături de mine
- Comunicat. Motivele protestului angajaților de la Operă: Este inacceptabtilă imixtiunea cuplului Kobborg-Cojocaru în deciziile privind numirile directorilor la ONB. Cei doi au recurs la ȘANTAJ
- Unul dintre cei mai talentați tineri tenori români, dat afară de la Operă, avea 1500 de RON salariu. Danezul Kobborg are 7.000 de euro. Scrisoarea lui Ioan Hotea
- INTERVIU Dirijorul Tiberiu Soare: “La ora actuală, Opera Națională București nu are un director desemnat”. Vicepremierul Dâncu se va întâlni MARȚI cu angajații ONB
Semnal: Ziaristi Online