Într-un apartament modest din Toplița, ticsit cu cărți și documente de arhivă, locuiește Ilie Șandru, un scriitor și istoric în vârstă 80 de ani. De câțiva ani, scriitorul e martorul unei situații pentru care încă nu a găsit un nume: orașul în care locuiește a fost retrocedat bucată cu bucată. “Parcul, primăria, biblioteca au fost date, spitalul la fel. Toate pădurile, cum te duci pe munte, nu mai sunt ale Topliței. Sunt ale acestui urmaș al familiei Urmanczy, care a cerut să i se dea tot și i s-a dat”, spune cu voce tremurând.

Cum a fost posibil să se ajungă aici? O dată cu legile retrocedării, care ar fi trebuit să repare nedreptățile făcute de regimul comunist, au apărut situații aberante. “ Nu s-a precizat în legile de restitutio in integrum până unde merge moștenirea. Păi înseamnă că orice individ poate să vină să ceară, și eu sunt urmașul lui Ștefan cel Mare, pot să cer Moldova?”, explică revoltat Șandru.

La Toplița nu a venit urmașul lui Ștefan cel Mare să revendice moșteniri, ci urmașul unui anume nobil maghiar Urmanczy. Nu era prima controversă legată de acest nume. În urmă cu câțiva ani, Șandru și câțiva intelectuali de pe plan local s-au împotrivit ca bustul nobilului maghiar, Nandor Urmanczy, să fie expus în parcul orașului, alături de Eminescu și Miron Costin. Din cercetările istorice reieșea că familia Urmanczy n-a prea iubit românii. “Nandor Urmanczy a înființat batalioanele Urmanczy, în 1918-1919 au intrat în Ardeal și au făcut 157 de crime. Pur și simplu au intrat și au atacat populația civilă,” precizează istoricul. Între timp, Transilvania devine parte a României și mulți nobili maghiari aleg să plece în Ungaria: li se spune optanți unguri. Majoritatea primesc despăgubiri pentru pământurile rămase în România, iar din aceste pământuri li se va da țăranilor câte o bucată, o dată cu reforma agrară. Așa s-a întâmplat și cu cei din familia Urmanczy. Dar, în anul 1940, când în Transilvania se instaurează regimul lui Horthy, același Nandor Urmanczy vine cu armata de ocupație în Toplița și pedepsește toți țăranii împroprietăriți din pământurile lui. “A arestat și a maltratat vreo 17 țărani, a omorât vreo patru sau cinci. După care și el se retrage cu armata ungară, o dată cu Horthy, și este declarat criminal de război. Dar nu este judecat pentru că moare în anul 1945”, ne explică Ilie Șandru.

Conform unei legi adoptate imediat după război, toate proprietățile criminalilor de război intră în patrimoniul statului. Prin urmare, nici vorbă ca regimul comunist să fi confiscat mare parte din averile nobililor Urnaczy.

Atunci când istoria se întoarce pe dos

Când urmașii familei Urmanczy au venit să revendice toate pădurile din jurul Topliței și tot ce are mai de preț orașul, Ilie Șadru și-a zis că istoria s-a întors pe dos. “Szabo Kalman, urmașul familiei Urmanczy, a prezentat acte din timpul ocupației maghiare în Ardealul de Nord. Atunci Nandor și-a trecut din nou în cartea funciară pământurile. Dar aceste pământuri au fost o dată expropriate prin Reforma Agrară din anul 1921 și s-au dat și despăgubiri. Apoi, pentru că a fost criminal de război, iar i-au fost luate pe drept. Am arătat documente doveditoare, dar nu a interesat pe nimeni”, concluzionează cu amărăciune Ilie Șandru.
Istoricul a găsit probleme și în linia de moștenire a celui care azi a devenit stăpân pe toată Toplița. “Urmanczy Nandor nu a avut urmasi direcți. Atunci s-a mers pe un alt arbore genalogic, fals. După legile statului român și după legile oricărui stat, moștenește unul care este în viață, nu unul care este decedat. Deci Urmanczy ăsta moare în 1945 și el este moștenit de un văr al lui mort în 1911. Se merge pe firul celuilalt de se ajunge la actualul moștenitor din Toplița”, spune Șandru.

Cum s-a ajuns la o astfel de situaţie

“Urmanczy Nandor era fratele strabunicului meu care a fost in Parlamentul Ungariei deputat, deci sunt ultimul urmaș din Toplița al familiei Urmanczy…”, tranșează scurt problema eredității Szabo Kalman, moștenitorul familiei Urmanczy, arătându-ne castelul pe care l-a recuperat și care a fost în perioada comunistă spital orășenesc. Pe lângă această clădire impunătoare și toate instituțiile importante din oraș, Kalman spune ca a recuperat și 900 de hectare de pădure și alte câteva hectare de teren. Și că urmează să mai solicite.
Oamenii din Toplița vorbesc că pe Kalman l-a ajutat foarte mult și faptul că a fost mulți ani viceprimar în Toplița. Și așa a avut acces la documente pe care le-a putut interpreta în favoarea sa,fără să întâmpine vreo rezistență din partea autorităților române. Szabo Kalman își dezvăluie filosofia de viață: “ Noi tăcem. Și ne vedem de treaba”. Cât despre faptul că ar fi urmașul unui criminal de război, neagă categoric: „Propriu-zis despre Urmanczy Nandor s-a zis că a fost criminal de război, dar nu s-a găsit nimic”. Aflat în fața acestor controverse, Kalman neagă acum că ar fi cerut vreodată retrocedări de pe urma lui Nandor, ci de la alți înaintași, Ieronim șI Istvan.

„ În toate aceste retrocedări fără cap, eu nu știu dacă statul român mai știe pe ce este stăpân în țara asta. Mă îndoiesc”
Ilie Șandru.

Reprezentanţii Forumului Transilvania Furată, ai Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş au solicitat recent anchetarea de către DNA a retrocedărilor ilegale din Transilvania şi recuperarea de către statul român a miilor de proprietăţi care au intrat în posesia unor persoane care nu aveau acest drept.

Sursa: Jurnalul Naţional via Ziaristi Online

Semnalat de Dan Tanasă; Foto: Toplita.biz