Profesorul Radu Varia la conferirea Premiului Academiei Internaţionale Mihai Eminescu: “Faptul că opera majoră a lui Brâncuşi n-a fost admisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO este o umilire insuportabilă a culturii româneşti” | Ziaristi Online

Profesorul Radu Varia la conferirea Premiului Academiei Internaţionale Mihai Eminescu: “Faptul că opera majoră a lui Brâncuşi n-a fost admisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO este o umilire insuportabilă a culturii româneşti”

Radu Varia in Jurnalul NationalCraiova a fost în perioada 17-20 septembrie, gazda celei de-a III-a ediţii a Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“. Poeţi din ţară şi din străinătate au adus în Cetatea Banilor cuvintele adunate în rime în cadrul unor recitaluri, colocvii, lansări de volume, după cum a transmis Radio Craiova. Sălile somptuosului Palat „Jean Mihail“ al Muzeul de Artă Craiova au găzduit atât festivalul cât şi ceremonia decernării Premiilor şi Medaliilor Academiei Internaţionale Mihai Eminescu.

Prof. Univ. Dr. Ion Deaconescu, Preşedintele Academiei, i-a remis Premiul şi Medalia 2015 criticului şi istoricului de artă Dr. Radu Varia, “pentru opera sa excepţională, ce nu va putea fi egalată niciodată, adevărată Biblie Brâncuşi, şi pentru rolul său de prim plan pe scena internaţională a artei contemporane”.

În răspunsul său, urmărit cu o extraordinară atenţie de public şi de zecile de poeţi iluştri veniţi din toate ţările lumii, Radu Varia (foto sus) a spus următoarele:

«Auzind adineauri numele lui Tudor Arghezi, pe care am avut privilegiul să-l cunosc atât de bine, mi-au venit în minte două versuri ale acestuia din volumul Ţara piticilor ce rezumă perfect experienţa mea în patrie, de acum câţiva ani:
Unul ţine predică,
Altu-i pune piedică.
De aceea vă mulţumesc, Domnule Preşedinte, pentru a mă face în aceste zile să mă simt din nou acasă în Oltenia strămoşilor şi a copilăriei mele, şi mai ales aici, la Craiova, unde în 1922 tatăl meu, viitorul erou al Armei Transmisiunilor, generalul inginer Mihai Varia, Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, devenea elev al Liceului Militar.

Radu Varia in 1944Vă mulţumesc, Domnule Preşedinte, pentru Premiul purtând numele lui Mihai Eminescu acordat operei mele închinate lui Constantin Brâncuşi, şi îndelungii mele activităţi pe tărâmul artei contemporane.
În ceea ce-l priveşte pe Brâncuşi, am ţinut dintotdeauna să arăt că rolul său fundamental în istoria artei e acela de-a fi încheiat ceea ce-mi place să  numesc “ciclul grec” al sculpturii, în care omul e măsura tuturor lucrurilor, redescoperind o filozofie care e la originea celei mai mari arte din toate timpurile, arta Egiptului Antic, în care totul e măsura totului.

Constantin Brâncuşi: Sărutul, 1907 Muzeul de Artă Craiova

Constantin Brâncuşi: Sărutul, 1907
Muzeul de Artă Craiova

În locul unei arte fondate pe reprezentare, odată cu Sărutul din 1907, aflat în acest muzeu, Brâncuşi propune o artă întemeiată pe simboluri de înaltă semnificaţie, o artă monumentală, o artă cu o mare şarjă spirituală. O artă care se va întemeia pe formele primare, aşa cum am putut demonstra: cubul, ovoidul, trunchiul de piramidă, cilindrul.
Încununare a acestei incomparabile aventuri este ceea ce numim Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu din 1937-1938, sau ceea ce numim de fapt în mod impropriu ansamblu, pentru că nici până azi acesta nu a dobândit coerenţa de parcurs permiţând pelerinului contemplarea, căreia Ansamblul – devenit ansamblu – este menit.
Dacă nu ne interesează şi nu ne surprinde ridicolul în care s-a aflat recent la reuniunea ICOMOS de la Bonn abonatul la toate posturile rentabile Sergiu Nistor, al cărui dosar Brâncuşi – imaginaţi-vă – a primit cea mai joasă notă cu putinţă, este – în schimb – de o gravitate supremă faptul că opera majoră a sculptorului n-a fost admisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, umilire insuportabilă a culturii româneşti şi a creaţiei brâncuşiene.
Poate n-o să credeţi, dar opera monumentală a lui Brâncuşi, parcurs sacru şi glorificare a vieţii, a fost prezentată de acel individ drept un monument funerar! Fără a menţiona măcar numele sculptorului!
Profit prin urmare de această ocazie pentru a îndemna la o reflecţie nouă şi la o acţiune demnă de moştenirea inestimabilă ce ne-a fost lăsată.”

Festivalul de la Craiova si Premiile Academiei Mihai Eminescu

Academia ce poartă numele “Românului Absolut” Mihai Eminescu a conferit în cadrul ceremoniei următoarele premii: Premiul pentru Poezie — Uladzimir Niakliaeu (Belarus), Premiul pentru Proză — Slavco Almăjan (Serbia), Premiul pentru Critică Literară — Dante Maffia, Premiul pentru Științe Juridice — Ludmila Nosova, Premiul pentru Medicină — Mihai Voiculescu, Premiul pentru Fizică — Valeriu Canțer (Republica Moldova), Premiul pentru Cercetări Financiar-Bancare — Cristi Marcel Spulber, Premiul pentru Prezervarea și Conservarea Artei Moderne — Radu Varia, Premiul pentru Pictură — Constantin Mihalache, Premiul pentru Design — Regina Schrecker, Premiul pentru Management Cultural Internațional — Cristian Berceanu, Premiul ‘Opera Omnia’ pentru Cercetarea și Conservarea Civilizației Populare — Corneliu Ioan Bucur, Premiul ‘Opera Omnia’ pentru Medicină — Andrei Bondari. De asemenea, jurnalistul Victor Roncea a primit o Diplomă de Merit pentru contribuţia sa la portalul Basarabia-Bucovina. Info şi proiectul său despre “Artizanii şi Martirii Unirii”, dedicat aniversării unui secol de la Marea Unire.

Reporter Ziaristi Online

Foto color: Ziarul Lumina

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.