Cadavre plastinate din China, expuse la Cluj (Epoch Times România)În Israel, în octombrie 2012, expoziția „Bodies” a fost închisă de instanță și eventualele viitoare expoziții au fost declarate ilegale, întrucât nu a putut fi dovedită proveniența corpurilor și nici consimțământul legal acordat pentru acest tip de utilizare. De asemenea instanța a afirmat că, dincolo de orice îndoială, o astfel de manieră de a trata cadavrele „violează demnitatea umană, inclusiv demnitatea celor decedați”.
Asociaţia PRO VITA – filiala din Bucureşti şi Societatea Independentă Română a Drepturilor Omului au adresat astăzi o scrisoare deschisă directorului Universal Exhibition Group şi acţionarilor societăţii Iulius Mall Cluj S.R.L. din Cluj-Napoca, cerându-le să oprească „spectacolul macabru” al expoziţiei „Our Body – Universul Interior” ce are loc la Cluj-Napoca, în perioada iulie-octombrie 2015.
Expoziţia, ce a stârnit ample controverse în mai multe ţări întrucât organizatorii au fost acuzaţi de lipsă de etică, stârneşte din nou controverse în România. Astfel, în luna iulie a.c. în mediul online a apărut o petiţie iniţiată de către Societatea Independentă Română de Drepturile Omului (SIRDO) care militează pentru închiderea expoziţiei „Our Body” şi care arată că expoziţia prezintă „peste 200 de exponate, corpuri umane care majoritatea provin din Republica Populară Chineză, corpuri umane reale, în diferite ipostaze, jupuite de piele, cu ţesuturile şi organele interne expuse”.
Semnatarii petiţiei au notat că expoziţia ar trebui interzisă pentru că „multe organizaţii non-guvernamentale acuză faptul că trupurile expuse în asemenea expoziţii ar putea aparţine prizonierilor executaţi în închisorile chineze”.
„Organismele expuse provin din China, o ţară condusă de un regim totalitar, cunoscut pentru încălcări grave ale drepturilor omului, precum tortură, tratamente inumane sau degradante folosite în mod obişnuit în sistemul de detenţie chinez, persecuţii politice şi religioase şi chiar trafic de organe umane de la prizonieri de conştiinţă aflaţi în închisorile chineze, în special practicanţi Falun Gong – documentate pe larg în rapoartele internaţionale. Organizatorii nu au furnizat niciodată informaţii despre modul în care au murit cei expuşi: identitatea sau vârsta lor”, se mai arată în petiţie.
O expoziţie similară organizată de aceeaşi companie a fost închisă în Franţa prin ordin judecătoresc, pentru tratament indecent al cadavrelor.
În replică, organizatorii expoziţiei „Our Body” au răspuns că „informaţiile prezentate de iniţiatorii campaniei sunt vagi şi nedocumentate şi că în goana după senzaţional, nenumărate articole au reluat în mod eronat afirmaţia că trupurile expuse aparţin prizonierilor din închisorile chineze”.
Astazi, PRO VITA şi SIRDO au răspuns organizatorilor expoziţiei printr-o scrisoare deschisă în care le aduc la cunoştinţă acestora câteva din problemele grave de conştiinţă şi legalitate pe care le implică acest eveniment şi care explică preocupările semnatarilor referitoare la suspiciunea că trupurile decedaţilor expuse în expoziţie aparţin prizonierilor, inclusiv deţinuţilor politici, executaţi sau morţi în urma torturii în închisorile chinezeşti.
„Având în vedere natura genocidară a regimului de la Beijing şi crimele în masă săvârşite în numele unei ideologii totalitare, ce încredere credeţi că putem avea în „certificatele” şi „garanţiile” emise de instituţii de stat chineze cu privire la cadavrele furnizate pentru expoziţii?
Existenţa fie şi a unei suspiciuni rezonabile că aceste corpuri ar proveni de la nefericiţii dispăruţi cu zecile de mii în beciurile securităţii chineze doar pentru că solicitau un grad mai mare de libertate şi drepturi civile ar fi fost de natură, şi afirmăm aceasta cu tărie, să vă facă să refuzaţi organizarea, respectiv găzduirea unui astfel de spectacol macabru”, se notează în scrisoare.
În scrisoarea deschisă se mai semnalează problema legalităţii expoziţiilor de acest tip, arătându-se că legea românească nu autorizează nicio persoană juridică, nici măcar un Muzeu, să manipuleze cadavre sau să le expună public. În cazul cadavrelor umane, legea permite doar spitalelor, instituţiilor de învăţământ medical şi serviciilor de medicină legală să întreprindă acte de manipulare, care de altfel sunt fireşti în virtutea nevoii de a cunoaşte şi aprofunda cunoaşterea ştiinţifică a organismului uman, în vederea progresului medicinei.
Organizaţiile semnatare mai consideră că România „nu poate fi cu adevărat un „stat de drept” câtă vreme instituţiile sale asistă pasiv sau chiar participă, cazul Primăriei Cluj-Napoca, la o astfel de manifestare” şi invită şi alte persoane şi organizaţii să se alăture demersului lor.
Vă prezentăm mai jos conţinutul integral al scrisorii deschise adresate directorului Universal Exhibition Group şi acţionarilor societăţii Iulius Mall Cluj S.R.L. din Cluj-Napoca:
***
SCRISOARE DESCHISĂ
Privind expoziția „Our Body – Universul Interior” (Cluj-Napoca, iulie-octombrie 2015)
Domnule director al Universal Exhibition Group,
Domnilor acționari ai societății Iulius Mall Cluj S.R.L. din Cluj-Napoca,
Vă scriem cu referire la expoziția intitulată „Our Body – Universul Interior”[1], pe care o organizați și găzduiți, dar și în răspuns la controversele iscate deja pe această temă[2] ca și la comunicatul dvs. de presă din 27 iulie 2015[3].
Considerăm, în numele semnatarilor acestei scrisori, necesar să vă aducem la cunoștință câteva din problemele grave de conștiință și legalitate pe care le implică acest eveniment.
Scrisoarea explică preocupările noastre sincere referitoare la:
- Suspiciunea că trupurile decedaților expuse în expoziție, aparțin prizonierilor, inclusiv deținuților politici, executați sau morți în urma torturii în închisorile chinezești.
- Problema etică și morală a expunerii cadavrelor umane către public.
- Problema legalității expozițiilor de acest tip, în general.
„Garanțiile” oferite de autoritățile chineze privind proveniența corpurilor
Dorim să comentăm în primul rând reacția dvs. la petiția inițiată de Societatea Independentă Română de Drepturile Omului, mai exact repetarea „asigurărilor” date de Anatomical Sciences & Technologies Foundation cu privire la faptul că toate corpurile utilizate în expoziție, provenite din China, ar fi fost verificate și s-ar fi certificat, de către autoritățile chineze, atât moartea din cauze naturale, cât și acordul persoanelor sau al familiei în vederea utilizării corpului pentru „cercetare”.
Vom reveni mai jos la problema „utilizării pentru cercetare”. Mai întâi însă, dorim să atragem atenția asupra unor realități contemporane din China, care ridică mari semne de întrebare privind veridicitatea „garanțiilor” oferite.
În anul 2013, Asociația PRO VITA și publicația Epoch Times România au organizat o serie de evenimente publice având ca subiect abuzurile comise de regimul din China contra drepturilor fundamentale ale omului.
Astfel, a fost lansată ediția românească a cărții „Organele statului. Abuzul transplanturilor în China” de David Matas și dr. Torsten Trey, care abordează problema spinoasă a provenienţei organelor folosite în industria de transplant a Chinei. În presa internațională, ca și în literatura de specialitate, abundă date care atestă existența unui fenomen de prelevare abuzivă și vânzare de organe de la prizonierii din închisori și lagăre din China. Potrivit chiar declaraţiilor oficiale ale autorităților chineze, peste 90% din organe provin de la prizonieri executaţi. Aceasta reprezintă deja o încălcare a standardelor medicale occidentale. Oare acest fapt nu trezeşte o suspiciune că de fapt deţinuţii şi mai ales prizonierii de conştiinţă, sunt consideraţi oficial „bănci de organe”? Informatiile existente în prezent arată că în China înalţi oficiali au fost implicaţi în trafic cu organe umane, inclusiv oficiali din oraşul Dalian, provincia Liaoning, unde a apărut şi s-a dezvoltat industria plastinării.[4]
Potrivit statisticilor prezentate în cartea numită, în China, mai puțin de 5% din membrii familiilor deținuților sunt de acord să doneze corpul/organele celor executați și nu mai mult de 5% din corpuri rămân nesolicitate de rudele defunctului.
În august 2010, ONG-ul „Doctori împotriva Recoltării Forţate de Organe” a făcut un apel către companiile farmaceutice prin care le solicita să evite implicarea în transplanturi care ar putea fi acceptabile din punct de vedere legal, dar nu şi etic. Răspunsul companiilor la acest apel a constat în nouă studii clinice noi, implicând 1.200 de organe transplantate, desfăşurate în spitale civile şi militare chineze. Cu alte cuvinte, companiile farmaceutice nu numai că îşi promovează şi vând medicamentele în China, dar şi susţin dezvoltarea transplantului chiar în aceste condiţii de abuz.
De fapt, niciodată până acum răspunsurile la abuzurile privind transplanturile nu au venit nici din partea statelor (cu excepția, notabilă și foarte semnificativă, a Israelului, care a interzis accesul în țară al organelor de transplant provenite din China!), nici din partea diverselor business-uri. Doar ONG-urile de drepturile omului, World Medical Association şi organizaţiile transplantologilor au fost cele care au reacţionat.
Un alt subiect despre care am dezbătut public a fost cel al temutelor lagăre de muncă[5] (denumite „laogai” = centru de reeducare prin muncă) din China. Acestea, constituite într-o rețea de peste 1.000 de unități penitenciare secrete, cu cel puțin 4 milioane de deținuți, utilizează sclavia ca forţă gratuită de muncă, o bună parte din produse, sub brand-uri celebre, fiind trimise la export. Sistemul de lagăre de muncă a fost inventat de dictatorul comunist Mao Tsedun în 1957 şi permite trimiterea oricui într-un lagăr pe o perioadă de până la patru ani, nefiind necesar un proces juridic sau condamnare, şi nici măcar mandat de arestare! Legea este în vigoare și astăzi!
De asemenea, în organizarea PRO VITA și a Epoch Times au fost proiectate, în premieră, documentarele multipremiate „ELIBERAȚI CHINA: Curajul de a crede” [6], despre reprimarea mișcării spirituale Falun Gong, precum și „E o fată!” [7] despre politica „copilului unic” din China, a cărei încălcare duce la milioane de avorturi forțate anual. Transcriem doar unul din cazurile relatate în aceste filme:
„O femeie, gravidă în luna a opta, purtând un copil ilegal, a fost prinsă şi pentru că n-a putut plăti amenda de 20 de mii de yuani, ofiţerii de planning familial au dus-o cu forţa la o clinică locală, au legat-o de o masă de ginecologie şi i-au injectat în abdomen un lichid pentru a-i omorî fetusul. A zăcut pe masă timp de două zile, având mâinile şi picioarele legate cu o frânghie, aşteptând clipa în care corpul său va expulza fetusul omorât.”
China roșie nu a recunoscut niciodată aceste practici, însă existența și aprobarea lor de către sistemul comunist este astăzi de netăgăduit.
Revenind la expoziția „Our Body”, care utilizează cadavre umane provenite din China, dorim să vă întrebăm, domnilor directori:
Având în vedere natura genocidară a regimului de la Beijing și crimele în masă, exemplificate mai sus, săvârșite în numele unei ideologii totalitare, ce încredere credeți că putem avea în „certificatele” și „garanțiile” emise de instituții de stat chineze cu privire la cadavrele furnizate pentru expoziții?
Existența fie și a unei suspiciuni rezonabile că aceste corpuri ar proveni de la nefericiții dispăruți cu zecile de mii în beciurile securității chineze doar pentru că solicitau un grad mai mare de libertate și drepturi civile ar fi fost de natură, și afirmăm aceasta cu tărie, să vă facă să refuzați organizarea, respectiv găzduirea unui astfel de spectacol macabru.
Am legat aceste detalii în mod expres de evenimentele publice organizate de PRO VITA și Epoch Times pentru a sublinia că protestul nostru nu este nicidecum o „goană după senzațional”, așa cum afirmați în comunicatul de răspuns la petiția SIRDO, ci reflectă o preocupare constantă și serioasă, toate cele 3 entități menționate fiind implicate de mulți ani în activități de protecție a drepturilor omului.
Privind problema legalității expoziției
Legea românească nu autorizează nicio persoană juridică, nici măcar un Muzeu, să manipuleze cadavre sau să le expună public. În cazul cadavrelor umane, legea permite doar spitalelor, instituţiilor de învăţământ medical şi serviciilor de medicină legală să întreprindă acte de manipulare, care de altfel sunt firești în virtutea nevoii de a cunoaște și aprofunda cunoașterea științifică a organismului uman, în vederea progresului medicinei.
Art. 2 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane dispune că: „Dreptul de manipulare a cadavrelor umane pentru diagnostic sau activităţi didactice şi ştiinţifice revine serviciilor de anatomie patologică şi de prosectură ale spitalelor şi instituţiilor de medicină legală, disciplinelor universitare de anatomie şi de anatomie patologică ale instituţiilor de învăţământ superior medical uman de stat sau private, acreditate ori autorizate, care organizează serviciile pentru utilizarea cadavrelor.”
Legea civilă română prevede în art. 78 Cod civil că: „Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său.”
În aceste condiții, considerăm că soluţiile date de instanțele românești sesizate în 2013, de către noi, în cazul expoziției similare „Human Body”, sunt extrem de dezamăgitoare. Nu credem că România poate fi cu adevărat un „stat de drept” câtă vreme instituţiile sale asistă pasiv sau chiar participă, cazul Primăriei Cluj-Napoca, la o astfel de manifestare!
Legat de „decizia finală şi irevocabilă” prin care justiţia română a respins acuzaţiile împotriva expoziţiei Human Body ca „neîntemeiate”, la care vă referiţi în comunicatul dvs. de presă din 27 iulie, vă informăm că nu există o decizie în acest sens, întrucât cauza nu a ajuns să fie analizată pe fond de către instanţă.
Există însă precedente juridice din alte țări, pe care dorim să le aducem în atenția dvs.:
Începând cu anul 2006, ziarul american „New York Times” a relatat despre existența, la nivel internațional, a unei „piețe negre” de cadavre și organe chinezești, ceea ce a dus la o anchetă a Congresului american. De această investigație s-a ocupat Procurorul General al New York, Andrew Cuomo. Investigația a dus la demisia directorului executiv al Premier Exhibitions, Arnie Geller, care a organizat astfel de expoziții în mai multe orașe din SUA. Ca urmare a anchetei și a deciziei judecătorești din 2008, pe prima pagină a site-ului Premier Exhibitions este afișat un avertisment cu privire la originea presupusă a trupurilor expuse: „Această expoziție afișează rămășițe umane ale cetățenilor sau rezidenților chinezi, primite inițial de Biroul chinez de Poliție. Biroul chinez de Poliție poate primi corpuri umane din închisorile chineze”. De asemenea, tot aici se mai menționează că Premier Exhibitions „nu poate verifica independent” dacă organele aparțin sau nu prizonierilor executați.
În 2009, o expoziție cu același nume, „Our Body” a fost închisă în Franta[8], iar cele 17 cadavre care erau ale unor femei și bărbați chinezi, întregi sau disecate, au fost puse sub sechestru și apoi înhumate. Toate cele 3 instanțe au dat câștig de cauză reclamanților – 2 ONG-uri („Together against the death penalty” și „Solidarity China”). În motivarea deciziei, pe lângă suspiciunile legate de probele referitoare la originea cadavrelor, instanța a considerat că expunerea corpurilor în scopuri comerciale contravine prevederilor Codului civil francez care statuează că: „Rămășițele pământești ale persoanei decedate trebuie tratate cu respect, demnitate și decență”. Tot în motivare, judecătorii arată că: „Spațiul desemnat de lege pentru cadavre este cel al cimitirului”.
În Israel, în octombrie 2012, expoziția „Bodies” a fost închisă de instanță și eventualele viitoare expoziții au fost declarate ilegale, întrucât nu a putut fi dovedită proveniența corpurilor și nici consimțământul legal acordat pentru acest tip de utilizare. De asemenea instanța a afirmat că, dincolo de orice îndoială, o astfel de manieră de a trata cadavrele „violează demnitatea umană, inclusiv demnitatea celor decedați”.
Este permisă, din punct de vedere etic și moral, expunerea în acest mod a unor cadavre umane?
Dificultăţile etice (cu alte cuvinte, problemele de conştiinţă) care apar în cazul unei astfel de expoziții pot fi mai bine înţelese dacă se are în vedere că atitudinile faţă de viaţă şi moarte, faţă de problema suferinţei, ţin de o matrice socio-culturală care generează complexul de valori şi semnificaţii atribuite acestor realităţi. Această cultură socială şi morală, fixată şi transmisă ca tradiţie, furnizează cadrul indispensabil funcţionării principiilor, normelor şi instituţiilor unei comunităţi. Orice demers general de idei, valori sau aranjamente promovate sau impuse deliberat la nivelul comunităţii are nevoie de un consens public pe care nu îl poate susţine decât tradiţia amintită.
În spațiul românesc și european, creștin sau post-creștin, chiar dacă după moarte nu mai putem, evident, vorbi de o persoană în sens juridic și nici măcar spiritual, este dovedită persistenţa raportului elementelor organismului cu persoana în al cărei organism s-au aflat cândva, sau a cadavrului în întregul său cu aceeași persoană. Deşi viața biologică a acelei persoane a încetat, cadavrul sau osemintele sunt totdeauna ale cuiva anume. Relaţia aceasta este de neînlăturat, întrucât omul prin moarte nu „dispare” pur și simplu ca un balon de săpun. Cu alte cuvinte, fiecare dintre părţile ierarhic componente ale organismului sunt marcate de identitatea şi manifestarea persoanei, dincolo de gradul de disociere între întreg şi componentele sale care apare în urma morții.
De aceea, în considerarea a ceea ce a reprezentat în timpul vieții, persoanei decedate i se datorează, în tradiția poporului român, respect, acesta primind consacrare legală prin reglementările conținute de prevederile Codului civil în vigoare (art. 78).
Din punctul nostru de vedere – așa cum au arătat și instanțele franceză și israeliană – manipularea și expunerea în expoziții de tipul „Our Body” a rămășițelor umane este incompatibilă cu acest spirit al respectului față de demnitatea umană.
Nu este o atitudine care dispreţuieşte ştiinţa, ci doar una care abordează o realitate din perspectiva valorilor socio-culturale ale spațiului european.
Privind aspectul „științific” al expoziției
„Our body – Universul interior” pune un „puternic accent pe prevenție, sănătate și educație”, ni se spune în comunicatele de presă premergătoare deschiderii. Noi nu ne pronunțăm, evident, împotriva educației și nici a cercetării științifice pe organismul uman – ar fi și absurd. Ne punem însă întrebarea unde este caracterul educativ invocat al expoziției „Our Body” și al celorlalte similare? Oare este nevoie de expunerea unor cadavre secționate, ca oamenii să înțeleagă cum arată pe interior, sau că fumatul este dăunător? Există astăzi posibilități tehnice nelimitate de prezentare sau simulare care să nu implice cadavre umane și nici organizarea unui eveniment care stârnește atâtea controverse.
De altfel, după cum bine se știe, tocmai ca dovadă că aceste preocupări etice nu sunt absurde, „expoziția” de cadavre și specimene de la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, poate cea mai apropiată ca scop de „Our Body”, este deschisă exclusiv studenților și medicilor și închisă publicului larg!
Pentru noi este clar că autorul expoziției încearcă să se folosească de caracterul șocant al morții unui om într-un asemenea spectacol și în niciun caz nu poate fi vorba despre vreun efect „educativ” intenționat. Nu în ultimul rând, judecând după box-office-ul acestor tipuri de expoziții organizate în multe orașe din lume, caracterul educativ și științific nu este decât un paravan după care se ascunde o afacere profitabilă.
Alte reacții la expoziții similare
La adresa expozițiilor de cadavre au existat reacții firești de protest[9], atât din partea oamenilor de știință, din partea liderilor comunităților religioase, precum și din partea oamenilor obișnuiți.
Activiști chinezi de notorietate, precum Harry Wu (19 ani de detenție în laogai) sau Chen Guangcheng (4 ani detenție pentru critici la adresa avorturilor forțate și a politicii „copilului unic”), ambii acum refugiați în SUA, au protestat împotriva expozițiilor de cadavre, din motivele arătate mai sus.
Coordonatorul științific de la Muzeul de Știință „Carnegie” din SUA a demisionat din funcție, invocând convingerile sale religioase. Prin întrebările sale cu privire la proveniența corpurilor, ea și-a exprimat oroarea față de ideea de a expune „rămășițele umane” la o expoziție.
Prof. Anita Allen, bioetician la Universitatea din Pennsylvania (SUA), a declarat că a da bani ca să te „holbezi” la rămășițe umane trebuie să ridice mari îngrijorări asupra persoanelor în cauză.
Thomas Hibbs, etician de la Universitatea Baylor (SUA), compară expunerea de cadavre cu pornografia, pornind de faptul că persoana este redusă la „manipularea unor părți ale organismului, lipsite de orice semnificație umană mai largă”.
Rabinul Dany Schiff (SUA) a declarat că „și dacă s-ar fi obținut acordul celor decedați, tot trebuie să ne întrebăm ce putem spune despre o societate, care oferă corpuri umane spre vizionare, sub sticlă, unui public flămând”.
Concluzie
Domnilor directori,
Existența acestei expoziții ne ajută să vedem cât de puţină semnificaţie și importanţă a ajuns să poarte fiinţa umană în lume, tocmai într-o perioadă a istoriei în care se afirmă că niciodată aceasta nu a fost atât de valorizată.
Pentru cele expuse mai sus, vă rugăm, facem apel la conștiința dvs., să opriți acest spectacol macabru.
Cu mulțumiri anticipate,
Asociația PRO VITA – filala din București
Președinte, Bogdan Stanciu
Co-semnatari:
Societatea Independentă Română a Drepturilor Omului – SIRDO
Preşedintă, Lucica Humeniuc
Sursa: Cultura Vietii via Ziaristi Online
[1] www.expozitiaourbody.ro
[2]www.petitieonline.net/petitie/pentru_inchiderea_expozitiei_our_body_universul_interior_de_la_iulius_mall_cluj_i_interzicerea_expozitiei_pe_teritoriul_romaniei-p24573151.html
[3] http://expozitiaourbody.ro/wp-content/uploads/2015/07/Reac%C8%9Bie-la-peti%C8%9Bia-pentru-%C3%AEnchiderea-expozi%C8%9Biei-OUR-BODY-Universul-Interior-site.pdf
[4] Cartea „Organele Statului”, pag 17-18. Cartea este citată ca referință în raportul ONU din 2013 – 2013 Report of Special Rapporteur on trafficking in persons to UN
[5] https://en.wikipedia.org/wiki/Laogai_Research_Foundation
[6] http://www.culturavietii.ro/2013/10/21/documentarul-eliberati-china-curajul-de-crede-prezentat-premiera-romania/
[7] http://www.culturavietii.ro/2013/10/28/documentarul-este-o-fata-despre-genocidul-impotriva-femeilor-si-fetelor-va-fi-prezentat-premiera-romania/
[8] http://abcnews.go.com/Blotter/france-shuts-popular-bodies-show/story?id=7411070
[9] https://en.wikipedia.org/wiki/Bodies:_The_Exhibition#Ethical_concerns
