Motto ZO via MCIV: “Dacă legea nu vine cu aprobarea SUA, ci cu instrumentarea Rusiei? Să le dea senzaţia românilor că americanii, aliaţii lor şi ai Israelului i-au abandonat în ghearele hulpave ale bolşevicilor de stil nou, Florian, Wiesel şi Ioanid.”
Fabrica de legionari (3)
Petre Tutea : „Că mă întreabă cineva, zice: „Dumneavoastră ati fost antisemit?“ Nu! Din cauză că sunt băiat de popă si, în al doilea rând, că sunt crestin”.
Din nou la treabă deci! Pentru că nici la INSHR „Elie Wiesel” nu se iau banii contribuabilului de pomană, în consecintă, războiul dlui Alexandru Florian cu mortii nostri continuă. Azi, despre Petre Tutea, să lămurim putin lucrurile, pentru că din nou aprecierile pro si contra din mass-media au deformat în mod inadmisibil adevărul istoric, si implicit, imaginea marelui gânditor care a fost Petre Tutea, făcându-i un imens deserviciu. Faptele deci. Pe scurt, fără să pierdem timpul, voi reda stirea exact asa cum a fost ea prezentată în mass-media, citez :
Alexandru Florian, directorul Institului Elie Wiesel, aflat în subordinea Primului Ministru, si unul din sustinătorii asa numitei legi antilegionari, a declarat la Realitatea Tv că unul din cei care se încadrează la această lege este filosoful Petre Tutea. Din acest motiv, a spus Florian, institutul a cerut ca o stradă din Timisoara să NU poarte numele lui Petre Tutea, iar Primăria Timisoara a acceptat cererea. Florian a sustinut ca Tutea a fost un sustinător al Miscării Legionare.[…] Nu trebuie să fi făcut ceva, Tutea a sustinut prin idei Miscarea Legionară, a mai sustinut Alexandru Florian, întrebat în emisiune de ce crime se face vinovat filosoful. Un nume de stradă înseamnă cult al acelei persoane, a mai spus Florian.
Da, perfect adevărat, spun eu ! Din păcate, pentru dl. Florian însă, afirmatia mea este valabilă doar pentru ultima propozitie, cu caracter general. Restul sunt doar baliverne. Atunci, hai să clarificăm putin lucrurile. Voi începe în mod transant, chiar dacă voi scandaliza nitel ambele tabere, afirmând că Petre Tutea a fost legionar. Nu sustinător, asa cum afirmă în mod perfid dl. Alexandru Florian, ceea ce trădează adevăratele sale intentii, dar si o lipsă crasă de informare asupra detaliilor biografice ale filosofului, si nici simpatizant legionar, asa cum afirmă alti dobitoci prin mass-media, ci legionar sadea. Da, ati auzit bine! Legionar sadea. E drept, fără cine stie ce activitate, dar asta o vom lămuri mai la vale. Cât despre penibilele afirmatii ale dlui Alexandru Florian, este uluitor cum acest semidoct cu pretentii de profesor universitar doctor, întreb si eu? când a fost dânsul preparator, asistent, lector? da – încă unul care a „ars etapele” pasămite – sau au fost interese „mai superioare” ca dânsul să ocupe postul de inchizitor-sef la capitolul legionari? Pe situl institutiei de învătământ unde „functionează” personajul nu apare nici măcar specialitatea pe care o predă studentilor, în fine, asta mă interesează mai putin, nu ar fi nici primul, nici ultimul care ocupă vreo functie plătită „gras” de „patibulari”, recte director al INSHR, subordonat direct primului-ministru, functionar guvernamental adică, fără stagiu suficient si lucrări publicate în domeniu. Despre astea însă, altă dată, atunci când vom evalua activitatea si performantele dânsului în domeniul stiintei. Revenind la Petre Tutea, este uluitor cum acest individ n-a catadixit să se documenteze măcar asa, de ochii lumii, în ciuda faptului că toate informatiile privind activitatea politică a filosofului se găsesc integral pe net, fiind la dispozitia oricui doreste să afle ce si cum, în mod gratuit. Tutea, da! a fost legionar. Dar nu pentru că un individ cu facies de onanist tardiv, un anume TGeorgescu despre care am mai vorbit pe aici, citează pe wikipedia, „cu voie de la stăpânire” – nu este exclus nici un sacrificiu atunci când trebuie „dimascat un bandit legionar” – dintr-un articol de pe situl dlui Coja, citez si eu la rândul meu :
Doar erau bine cunoscute riscurile si represaliile multiple si multiforme la care te expuneai pe atunci (anii ’70-80) atunci când frecventai persoane ca Petre Tutea, cu atât mai mult pe Petre Tutea însusi, care nu ascundea nici o virgulă măcar din ceea ce gândea, desi ceea ce gândea era atât de periculos pentru toată lumea.
– Ati fost legionar, domnule Tutea? l-am întrebat la prima noastră discutie, pe la începutul anilor ’70.
– Sunt legionar! a tunat răspunsul. Un răspuns care i-a făcut pe câtiva să se scoale de la masă si să-si caute alt loc unde, în holul de la Athenée Palace, să-si vadă în tihnă de cafeaua lor. Eu am rămas la masă cu Petre Tutea, plin de încântare că în România socialistă trăiesc astfel de oameni, iar eu am norocul să dau peste ei!
Da, nu stiu cât de reală este această istorisire, poate că este 100% reală, nu văd de ce n-ar putea fi adevărată, si eu am asistat la astfel de mărturisiri publice, ba chiar si mai si – eram tot într-un loc public, când un fost colonel, cel ce comandase trupa de jandarmi ce a deschis focul asupra grevistilor de la Grivita în 16 februarie 1933, sustinea sus si tare că provocatori comunisti infiltrati între grevisti au tras primii, „da copile, du-te si uită-te la biserica de vis-à-vis, sunt urme de gloante pe fatadă” – sunt si astăzi – cartierul se numeste în continuare 16 februarie – nimeni nu a investigat urmele de gloante de pe fatada bisericii – istoria noastră este o „poveste fără sfârsit”, vorba mafiotilor. Cam asa devine chestia. În fine, toată această istorie nu apare decât ca încă o fată a filosofului, o modalitate de a epata, în nici un caz nu poate constitui o dovadă a „legionarismului” acestuia, asa cum sustine acest odios politruc al wikipediei. Cu toate acestea, Petre Tutea a fost legionar. Să vedem acum câteva repere biografice privind acest aspect. Pentru documentare, am folosit lucrarea cercetătoarei Luminita Banu : Caietele CNSAS (nr.3 – 2009). : „Petre Tutea si Politia politică – de la arestare la avertizare”. CNSAS. OK. Aici trebuie spus că, asemenea multor tineri din generatia sa, si Petre Tutea a fost atras de ideile Miscării Legionare, începând de prin 1935, de când datează primele contacte cu organizatia, atestate documentar. Astfel, în vara lui 1935, la Carmen Sylva, azi Eforie, unde se găsea cea mai importantă tabără de instruire legionară, îi va întâlni pe liderii Corneliu Zelea Codreanu, si mai apoi pe Ion I. Mota si Vasile Marin (A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol.3, f. 335) Nu există informatii privind impresia pe care i-ar fi produs-o această întâlnire filosofului, si nici dacă a luat vreo decizie privind aderenta la această miscare politică. Cert este că abia după instaurarea statului national-legionar aderă la miscare. O afirmă chiar el, într-un interogatoriu din 25 mai 1957, citez:
„adevărul este că, oficial, am devenit membru al organizatiei legionare imediat după 6 septembrie 1940”
În scurt timp, a fost numit, în mod excepțional, șef de cuib:
„Am participat la sedintele de cuib, pe care le-am condus conform instructiunilor din Cărticica sefului de cuib. Sedintele s-au tinut în locuinta lui Traian Popescu, însă nu îmi reamintesc pe ce stradă locuia. Am plătit cotizatii si am participat la o excursie în pădurea Băneasa, unde s-au discutat diferite probleme cu caracter legionar. În calitatea mea de sef de cuib, am făcut un plan de activitate a cuibului în care prevedeam activitatea educativă a membrilor legionari din cuibul meu si care consta în lectura în cadrul cuibului a Bibliei si a întregii literaturi legionare, marsuri.”
(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol.3, f. 335)
Da, cam asta este totul, conform declaratiilor ulterioare ale lui Petre Tutea, făcute în fata zbirilor comunisti, obtinute cel mai adesea în urma unor constrângeri fizice cu paletă extrem de largă, de la amenintări si santaj, până la tortură. Deci, retineti : excursii, marsuri, lecturi din Biblie si Cărticica sefului de cuib. În absenta altor informatii atestate documentar, putem presupune că au fost date de bună-voie anchetatorilor. Si acum să comparăm cu ce afirmă dl. Alexandru Florian. Acesta afirmă că Tutea a fost sustinător al ideologiei legionare, conform logicii strâmbe a textului legii, adică vezi-doamne, dacă Miscarea Legionară a fost decretată ca fiind fascistă, orice membru al ei a fost un sustinător al ideologiei fasciste. Chestiunea aceasta este praf în ochii prostilor, nu poate avea nici un efect juridic în fata vreunei instante. Pentru că faptele contează, si numai acelea atestate documentar. Nu marsuri, excursii si lecturi din Biblie. Între aceste „activităti fasciste” si faptele incriminate de textul Legii 217/2015 este o diferentă galactică. Retineti si termenul pe care îl utilizează dl. Florian, respectiv că Petre Tutea ar fi „sustinut prin idei” miscarea legionară, termen inexistent în textul legii, insinuând astfel că Tutea ar fi fost un soi de „ideolog” adică. Nici vorbă, stimabile! Pentru că nu s-au putut găsi texte apartinând filosofului, datând din epocă, care să facă elogiul miscării legionare, sau texte cu caracter programatic sau ideologic care să sustină în vreun fel ideologia legionară. Pur si simplu nu există. Eu am venit aici cu documente, recte declaratiile lui Tutea din 25 mai 1957, iar dl. Alexandru Florian vine cu vorbe, vorbe goale izvorâte din silogisme fortate. Iar din moment ce nu există absolut nici un text care să sustină afirmatiile dânsului, Tutea nu are cum să se încadreze în prevederile legii, care în mod normal condamnă fapte. Că Petre Tutea avea anumite simpatii fată de miscare, asta este cert, de-asta a si aderat la miscare, asta vrea de fapt dl. Florian, să excludă din memoria colectivă pe toti cei care au fost legionari sau au simpatizat cu legionarii, chestiune imposibilă de altfel, pentru că o lege condamnă fapte concrete, nu ceea ce gândeste fiecare individ în parte. Dl. Florian doreste să împartă românii în două categorii în functie de pozitia fată de miscarea legionară, cei pro- sau pur si simplu echidistanti sau indiferenti, urmând a fi „anihilati” – mă rog, interzisi spune legea. Ori, asta este imposibil. Cum spuneam si în articolul precedent, prin activitatea dânsului, dl. Florian induce grave tensiuni în societate, făcând rău tării. Să vedem acum totusi, ce ponoase a tras Tutea în urma activitătii sale „legionare”, cu documentele în fată, nu înainte de a mentiona că începând cu anul 1933, când a fost angajat ca simplu referent, si până în data de 12 aprilie 1948, când a fost arestat, Petre Tutea a lucrat în calitate de economist, doctor în Drept, în cadrul Ministerului Industriei si Comertului, ulterior devenit Ministerul Economiei Nationale, avansând treptat până la functia de director de studii. Este singurul său loc de muncă.
După 6 septembrie 1940, Conducerea Miscării Legionare îi încredințează lui Tutea functia de secretar general la Ministerul Economiei Nationale si, în această calitate, face parte din diverse delegatii care au purtat negocieri economice la Berlin si la Moscova. După evenimentele din 21-23 ianuarie 1941, dat fiindcă era legionar, a fost internat pentru o scurtă perioadă în lagărul de la Tg. Jiu, fiind ulterior repus în drepturi, dat fiindcă ancheta nu a putut releva vreo participare la evenimente. (A.C.N.S.A.S., fond Informativ, dosar nr. 149.821, vol. 4, f. 31) De ce mentionez toate acestea? Pentru a releva că „activitatea legionară” a lui Petre Tutea a fost nulă, chiar dacă anumiti memorialisti legionari caută să-l „anexeze” miscării, la fel cum fac si cei din tabăra adversă, punându-i lui Tutea eticheta voit infamantă de „legionar”. În concluzie, în sensul Legii 217/2015 nu se pot retine în sarcina lui Petre Tutea fapte atestate documentar care să interzică „cultul” acestuia, cum afirmă dl. Alexandru Florian. Punct! Să vedem acum cum devine chestiunea cu condamnarea lui Tutea, dat fiindcă acesta a ispăsit ani grei de puscărie politică. Trebuie spus aici, si aste este foarte important, că agentii S.S.I., sub conducerea „înteleaptă” a două personaje absolut nefaste pentru istoria noastră, Mihail Moruzov si Eugen Cristescu – cei doi ridicati în slăvi de către dl. Cristian Troncotă – normal, zic eu! – securist la securist trage! – à propos – despre „cultul” ultimului INSHR nu suflă o vorbă, desi a fost condamnat definitiv în cadrul „Procesului Marii Trădări Nationale”, inclusiv pentru „crime de război”, cu toate că probatoriul a fost extrem de „subtire” – vom discuta si asta cu altă ocazie – deci, revin – agentii S.S.I. au „bricolat” dosare „legionare” nu numai lui Petre Tutea, după cum vom vedea imediat, ci si lui Eliade, Cioran si altora, dosare preluate ulterior, „în mod creativ” de fosta si din păcate, actuala Securitate. Faptele, deci, în lumina documentelor de arhivă.
Petre Tutea este arestat în data de 12 aprilie 1948, două săptămâni după destituirea lui Lucretiu Pătrăscanu, unul din protectorii săi, fiind încarcerat în arestul Siguranței din str. Rahova, fiind acuzat de spionaj în favoarea anglo-americanilor. Ce se întâmplase de fapt? În 11 februarie 1948 diplomatul britanic John Bennet a înaintat la Foreign Office un raport asupra situatiei economice din România, citând pe larg dintr-o lucrare redactată cu multi ani în urmă de Petre Tutea, în cadrul Oficiului de Studii al Ministerului Industriei si Comertului (Economiei Nationale), privind relatiile economice româno-germane din trecut, ca bază de comparatie cu relatiile economice româno-sovietice. Suspectat de Sigurantă, pentru „consolidarea” dosarului, lui Tutea i se încredintează de către secretarul general al ministerului, Simon Zeigher (inevitabil din această istorie nu puteau lipsi intrigile functionarilor de origine evreiască), efectuarea unei lucrări privind participarea capitalului străin la dezvoltarea industriei petroliere din România, subiectul fiind considerat foarte tentant pentru „oficinele informative britanice”. Întrucât realizarea referatului necesita delegatii la întreprinderile petrolifere si accesul la arhiva ministerului, Tutea a solicitat acest lucru, pretext pentru Simon Zeigher să ceară arestarea sa imediată.(A.C.N.S.A.S., fond Informativ, dosar nr. 149.821, vol. 4, 175-190.) Acestea sunt faptele, atestate de rezultatul anchetelor, interogatoriilor si depozitiilor de la dosar. Nu cunoastem motivatiile dlui Simon Zeigher, ca si cele ale celor de aceeasi teapă cu dânsul, dar nu putem să nu costatăm „convergenta” de opinii si metodă cu dl. Alexandru Florian. Mai departe, Petre Tutea este anchetat până în 10 noiembrie 1948. Anchetatorii Securitătii sunt incapabili să probeze vreo încălcare a legii de către arestat, asa cum dovedeste un referat din 10 decembrie 1949, semnat de căpitanul de securitate Nicolaescu Marin. În consecintă se propune încadrarea arestatului în prevederile Ordinului 5/1948, categoria preventivi, vizând arestarea fostilor legionari.(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 1.783, vol. 2, f. 200.) Ce să întelegem de aici? Dat fiindcă dl Simon Zeigher a propus arestarea imediată, este clar, nefiind fapte, trebuie „fabricate” – exact ce spuneam anterior si exact ce face acum dl. Alexandru Florian – se reiau dosare „bricolate” de S.S.I. pentru a fabrica în serie legionari. Retineti deci – Tutea era „retinut” în mod preventiv, un abuz strigător la cer, fără a fi condamnat. Neputându-se retine în sarcina sa vreo acuzatie dovedită – ati auzit dle Alexandru Florian si restul de holocaustologi cu vocatie?-, este trimis la închisoarea Jilava, unde rămâne până la 23 aprilie 1949. Este ridicat de la Jilava si transportat la închisoarea Ocnele Mari, fără ca situatia sa de „retinut” să primească vreo clarificare legală. Aici este „uitat” până în noiembrie 1950 când este, oficial, internat prin Decizia M.A.I. nr. 193/1950, pe timp de 24 de luni, „pentru activitate legionară”, pedeapsa expirând la 29 noiembrie 1952. Conform obiceiului, a fost eliberat abia în anul următor, „cu o mică întârziere”, abia în 29 mai 1953.(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 1.783, vol. 2, f. 179.) Da, din nou trebuie apreciată „justitia” comunistă atât de invocată de către dl. Alexandru Florian în ultimele zile, ba chiar „recunoscută de fortele aliate”, asa cum ne aruncă dânsul praf în ochi. Numai că eu discut cu actele în fată, si ce să facem? – da! actele „vorbeste”! Odată intrat în atentia Securitătii, datorită contributiei evreilor (unor evrei, ca să fiu mai precis, nu toti evreii au profilul „moral” al dlor Zeigher, Florian & Co.), Tutea nu avea cum să mai scape. Va fi arestat din nou în 1956. În „Ordonanta de pornire a procesului penal”, datată 20 decembrie 1956, redactată de lt. Urucu Nicolae se mentionează:
„…numitul Petre Tutea este învinuit pentru faptul că din anul 1955 a început să participe la întâlniri clandestine împreună cu alti indivizi, unde s-au purtat discutii dusmănoase împotriva regimului de democratie-populară din R.P.R.”
(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol. 3, f. 283.)
Retineti „motivatia” – discutii dusmănoase – contra „regimului”. Săracii de ei! Uitaseră cu totul de evrei si habar nu aveau de unde „li se trage”. Practic, Petre Tutea a fost arestat la 22 decembrie 1956 pentru „delictul de agitatie”(browniană? sic!), „dovezile” urmând a fi „fabricate” ulterior. Anchetarea acestuia nu a condus însă la nici un rezultat. În consecintă, în 4 decembrie 1957, lt. maj. Blidaru Gheorghe, anchetator penal de securitate, a redactat „Concluziile de învinuire” împotriva mai multor persoane, printre care si Petre Tutea, învinuiti de săvârsirea infractiunii p.p. de art. 209, pct. 1 C.P., prin modificarea art. 209, partea a III-a C.P., făcută prin Decretul nr. 469/1957 care „încă din anul 1948-1949 au initiat si organizat […] organizatia subversivă de tip fascisto-legionar denumită „Partidul Nationalist”, în frunte cu legionarii Stefan Petre si Porsena Nicolae (fugiti cu multi ani în urmă din tară), având drept scop răsturnarea prin violentă a regimului democrat-popular din R.P.R. si instaurarea unui regim fascist.(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol. 5, f. 343.) Desi Tutea nici măcar nu-i cunoscuse pe cei doi legionari, la proces s-a sustinut că fusese deja desemnat de „conspiratie” drept viitor sef de stat.
(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol. 18, f. 265.)
Tribunalul l-a condamnat, prin Sentinta nr. 241/20 decembrie 1957, pe Petre Tutea, „în baza art. 209, pct. 2, lit. a C.P., modificat prin decretul 469/57”, la „10 (zece) ani închisoare corectională si 5 (cinci) ani interdictie corectională pentru uneltiri contra ordinii sociale p.p. de art. 209, pct. 2 lit. a C.P., prin schimbarea calificării din art. 209, pct. 1 C.P., modificat prin Decretul 429/57, conf. Art. 292 C.J.M. si art. 306 C.Pr. Pen. În baza art. 25, pct 6 C.P. s-a dispus confiscarea întregii averi personale a condamnatului Tutea Petre. Conform art. 304 C.J.M. îl obligă la 500 lei cheltuieli de judecată.(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol. 18, f. 300.) În ceea ce priveste confiscarea totală a averii condamnatului, procesul verbal de „confiscare” redactat de executorul judecătoresc Păcurariu Eneas în data de 26 iunie 1958, în locuinta lui Petre Tutea din str. Stirbei Vodă nr. 164, a constatat că averea condamnatului se rezumă la câteva cărti, în consecintă, negăsind bunuri „confiscabile”, a trebuit să se retragă.
(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 25.375, vol. 18, f. 570.)
Odată pornit „mecanismul” represiv, nu avea să se oprească aici. Întemnitat la Aiud, Petre Tutea trece prin calvarul „reeducării de tip Aiud”, iar în 1959 este implicat într-un nou proces. În 14 iunie 1959, este acuzat că în închisoare, împreună cu alti detinuti „s-au constituit într-o grupare contrarevolutionară, purtând discutii legate de trecutul organizatiei legionare în scopul menținerii moralului legionar.”
(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 105.531, vol. 1, f. 283.)
În ciuda faptului că starea sănătătii sale se înrăutătise, chestiune semnalată într-un raport medical din 15 iulie 1959 (A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 105.531, vol. 4, f. 290.), Petre Tutea continuă să reziste anchetatorilor, astfel încât anchetatorul penal, acelasi lt. Urucu Nicolae, este din nou nevoit să „redacteze” actul de acuzare, citez :
„…datorită fanatismului său legionar, învinuitul Tutea Petre a căutat și acum să se mentină pe pozitie de nemărturisire completă a activitătii sale criminale pe care a desfăsurat-o, recunoscând numai partial unele fapte din activitatea subversivă desfăsurată.”
(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 105.531, vol. 3, f. 260.)
În 29 septembrie 1959, Colegiul de fond al Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare îl condamnă pe Petre Tutea la „18 ani muncă silnică si 8 ani degradare civică pentru infractiunile p.p. de art. 209, pct. 1, C.P.” Sentinta a rămas definitivă prin respingerea recursului, conform deciziei nr. 540/1959 a Tribunalului Suprem, Colegiul Militar.(A.C.N.S.A.S., fond Penal, dosar nr. 105.531, vol. 4, f. 128.) Petre Tutea si-a executat pedeapsa în penitenciarul Aiud, fiind eliberat la 1 august 1964, gratiat prin Decretul nr. 411/1964. Odată eliberat, va fi permanent sub urmărirea „organelor de Securitate” până în 22 decembrie 1989, foarte posibil si după această dată, ba chiar până la deces, trebuie să existe urme prin arhive, voi da eu într-o zi de ele dacă-mi ajută D-zeu.
Punct si de la capăt. Deci, o viată de om, de român, om de cultură, om în ultimă instantă – distrusă prin denuntul unui evreu comunist, datând din 12 aprilie 1948. După 67 de ani, un alt evreu, Alexandru Florian (se pare că nici măcar evreu nu e, sustin unele voci apartinând minusculei comunităti evreiesti din tară) – vine si cere, în numele unei legi strâmbe, distrugerea memoriei aceluiasi om, după ce viata i-a fost distrusă de uneltirile altui evreu. Acestuia i se raliază, alti odiosi detractori ne-evrei, precum dl. Alexandru Laszlo din Cluj, care printre alte replici schimbate cu mine pe feisbuc îl numea pe Tutea „mega-palavragiu”. Nu stimabile! De Petre Tutea a auzit tot românul, chiar dacă multi nu pot să citeze măcar una din „palavrele” sale, eu le spun vorbe de duh, atâtea câte au rămas – constituie o comoară nepretuită pentru cultura română – în timp ce de dumneata nu a auzit nimeni. Dacă vrei, pot face si un mic sondaj de opinie, nu la cucuietii din deal, ci într-o librărie bucuresteană. Lasă-ne în durerea noastră cu apucături de-astea „corecte politic”! Cum spuneam si altă dată – timpul va decide, dacă nu a decis deja. Cărtile lui Tutea, atâtea câte s-au putut scoate după lovilutie, se găsesc azi în orice chiosc de presă, iar politruci cominternisti de calibrul moral al dlui Alexandru Florian & Co. nu mai pot face nimic. Asta-i doare pe dânsii. Neputând să distrugă ideile, se concentrează asupra memoriei colective. Si încă ceva, să nu uităm. La sapte ani de la decesul gânditorului, survenit în data de 3 decembrie 1991, statul român a realizat o primă măsură reparatorie fată de memoria lui Petre Tutea : prin Decizia nr. 4/19 ianuarie 1998, Curtea Supremă de Justitie a admis recursul în anulare împotriva sentintei nr. 179 din 29 septembrie 1956 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare, Colegiul de Fond si a deciziei penale nr. 540 din 21 noiembrie 1959 a tribunalului suprem – Colegiul Militar, prin care Tutea era condamnat la 18 ani muncă silnică si 8 ani degradare civică.
Să recapitulăm deci. Tutea nu a fost condamnat pentru că ar fi fost membru al Miscării Legionare, ci pentru diverse delicte „de uneltire” contra ordinii sociale, în virtutea unei legislatii abuzive emise de guvernele comuniste de atunci. Condamnările au fost pronuntate de o instantă română, în baza unui dosar „instrumentat” de Securitate, ele fiind anulate printr-o sentintă rămasă definitivă. Ultimul „pai” de care se agată dl. Alexandru Florian, respectiv „sustinerea ideilor” Miscării Legionare, decretată „fascistă” dincolo de rezervele exprimate de unii istorici, nu pot fi probate de documente justificative, respectiv articole, cărti si alte texte apartinând gânditorului. Chiar dacă acesta s-a manifestat ulterior favorabil acestor idei, făcând unele afirmatii în acest sens, ca opinii personale, ele nu pot fi incriminate, chiar si atunci când sunt făcute publice, pentru că nu au făcut apologia unor crime de război, genocid, etc… Un om, si cu atât mai putin memoria acestuia, nu poate fi condamnat pentru ceea ce gândeste. Inutil să mai comentez cui serveste această adevărată politie a gândirii pe care doreste s-o instaureze dl. Alexandru Florian si ciracii dânsului. Nu stiu dacă consiliul local al Timisoarei s-a conformat cererii INSHR, stirile din mass-media sunt contradictorii. Pe de altă parte, străzi cu numele filosofului sunt si în alte orase. Vom vedea ulterior ce si cum. Toate cele afirmate aici, fără a mai vorbi de documentele citate, accesibile online, sunt argumente mai mult decât suficiente ca primăriile să dea un răspuns negativ cererilor imperative ale dlui. Alexandru Florian. Imaginea de fată, am găsit-o cu multi ani în urmă si am publicat-o pe blogul foto personal, de la stânga la dreapta, Gheorghe Pitut, Ion Lancrănjan, Petre Tutea si Florin Pucă. Posibil, toti patru „suspecti de legionarism” – că prea stau îmbrătisati. Asteptăm cu interes viitoarele „cercetări” marca INSHR. Imagine cu autor necunoscut. Singura imagine cunoscută a exceptionalului grafician Florin Pucă.
(va urma)
Sursa: Mizeria Istoriei via Ziaristi Online
Vedeţi primele părţi ale analizei aici: FABRICA DE LEGIONARI. Institutul “Elie Wiesel”, de la Mihail Roller la Ion Iliescu, Crin Antonescu, Victor Ponta şi Klaus Iohannis. ANALIZĂ
Referitor la atacurile lui Florian-Feinstein la adresa marilor valori ale României reabilitate altfel de Justiţie citiţi: Directorul Institutului “Elie Wiesel”, Alexandru Florian, minte din nou! Dovada din Arhiva CNSAS în cazul “ziaristilor fascişti” reabilitaţi de Justiţia Română
