Alexandru Florian mintind despre strada Petre Tutea si Ion Gavrila Ogoranu
Prezenţa unui personaj ca Alexandru Florian în conducerea unei instituţii puse sub umbrela Guvernului României arată mai mult ca oricând necesitatea unui control psihiatric, dacă nu sever măcar minim, al oricărui funcţionar public. Iată cum presa de la Timişoara l-a prins, din nou, minţind patologic pe fiul odiosului ideolog bolşevic Radu Florian, care, după cum spune proverbul românesc, nu a sărit departe de ciot:
La Timisoara, strada Petre Ţuţea ramane strada Petre Ţuţea / VIDEO
Publicat în Primăria Timişoara | de Otilia Galescu
Din decembrie 2014, în Timișoara există o stradă care poartă numele filosofului Petre Țuțea. După ce, la finele lunii iulie, președintele Klaus Iohannis a promulgat așa-numita lege antilegionari, șeful Institutului „Elie Wiesel” susține că ar fi cerut schimbarea denumirii acesteia și a obținut acordul primăriei. Reprezentanții PMT spun însă că nici vorbă de așa ceva.
în 2013, viceprimarul Dan Diaconu a propus ca o stradă din Timișoara să poarte numele filosofului Petre Țuțea. Inițiativa a fost contestată imediat, atât de patru profesori neobolşevici de la Universitatea de Vest, Robert Reisz, Claudiu Mesaros, Constantin Pârvulescu și Ciprian Pânzariu, care susțin că Țuțea ar fi fost „membru al nomenclaturii legionare”, cât și de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, conform căruia printr-o astfel de decizie „s-ar cultiva memoria unei personalități simbol a extremei drepte interbelice, cunoscute pentru convingerile sale antidemocratice”. În decembrie 2014, consilierii locali au aprobat această denumire pentru „o stradă nouă situată între strada Eugeniu de Savoya și strada Proclamația de la Timișoara, perpendiculară pe acestea, între imobilele cu numerele poștale 5 și 7 de pe strada Proclamația de la Timișoara”.
Strada Petre Tutea in Timisoara
Discuția legată de denumirea acestei străzi a revenit în actualitate în ultimele zile, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea 217/2015, care incriminează cultul persoanelor vinovate de legionarism, fascism, rasism, xenofobie, precum şi promovarea unor simboluri, concepţii, doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. „Nu este o lege a cenzurii, nu împiedică discuția despre anumite creații ale unor autori care în perioada interbelică au fost simpatizanți sau chiar membri ai Mișcării Legionare, ci este sincronizată cu celelalte legi care s-au dat în alte țări membre ale UE, unde s-a considerat că pericolul fascist reprezintă un risc astăzi. Avem o datorie etică de a promova memoria victimelor Holocaustului”, explica Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, necesitatea unei astfel de legi.
Invitat la o emisiune la Realitatea TV, Alexandru Florian susține că a cerut, în numele institutului, ca Primăria Timișoara să renunțe la denumirea de Petre Țuțea dată unei străzi (video mai jos), iar reprezentanții municipalității ar fi acceptat solicitarea. Întrebat de ce fel de crime se face vinovat filosoful român, Florian a spus că „nu trebuie să fi facut ceva, Țuțea a susținut prin idei Mișcarea Legionară (…) Un nume de stradă înseamnă cult al acelei persoane”. La Primăria Timișoara nu a ajuns însă o astfel de solicitare. „Nu avem nicio corespondență pe această temă cu Institutul «Elie Wiesel». O astfel de decizie oricum nu poate fi luată decât de consiliul local, însă am consultat legea și nu vedem nicio legătură între articolul 13 al acesteia și Petre Țuțea”, ne-a declarat viceprimarul Dan Diaconu. Conform acestui articol, „se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”. Textul integral al legii poate fi consultat aici.
Ungurii şi evreii contra unei străzi-himeră cu nume de martir
Nu astfel stă situaţia la Cluj-Napoca, unde ungurii din Primărie i-au pus gând rău străzii Radu Gyr, deşi aceasta este mai mult o “himeră”, cel puţin în prezent, fiind într-o zonă aflată momentan în construcţie, după cum arată Ziar de Cluj (foto).
Clujenii au, din anul 2008, strada Radu Gyr (poet creştin marcant şi membru al Mişcării Legionare). Strada Radu Gyr se află paralel cu strada Câmpului din cartierul clujean Mănăştur.
Ungurii şi unii evrei cer pe baza recentei Legi nr. 217/2015, la iniţiativa Institutului Elie Wiesel, schimbarea numelui străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca.Se fac propuneri în mediile multiculturale clujene pentru înlocuirea numelui străzii lui Radu Gyr cu cel al poetului maghiar Dsida Jenő sau al regizorului evreu local Jenő Janovics, informează NapocaNews.
„Teoretic, legea e lege şi trebuie respectată“, este de părere liderul comunităţii evreieşti din Cluj, Robert Schwartz. De asemenea, Gyr a făcut închisoare în timpul lui Carol al II-lea, al Mareşalului Antonescu şi în timpul comuniştilor. „Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Local Cluj, la sesizarea cetăţenilor sau autosesizându-se în privinţa străzilor care poartă nume de legionar, va cere o opinie de specialitate din partea istoricilor şi, în funcţie de ce zic aceştia, comisia va lua o decizie“, afirmă viceprimarul Clujului Anna Horvath pentru Adevărul. Viceprimăriţa Clujului este şi preşedintele comisie de cultură din cadrul administraţiei locale.
Sursa: DeBanat via Ziaristi Online
Foto sus: Eugen Cismasu
Despe Cazul patologic Alexandru Florian:
Pingback: Primul revoluţionar din ba