Profesorul Gh. Buzatu la Teiul lui Eminescu – Foto Cristina Nichituş Roncea
În preajma Moşilor de Vară, la doi ani de la plecarea Profesorului Gheorghe Buzatu la fraţii săi, Nicolae Iorga, Ion Nistor, Gheorghe Brătianu…, familia Profesorului a refăcut monumentul funerar din Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Fotografii de după aceste eveniment, de Bobi Apavaloaei, cuvânt de la momentul comemorării de doamna Stela Cheptea şi poem de Viorel Cucu:
NU-L UITAŢI !
La 20 mai s-au împlinit doi ani de când Prietenul, Colegul, Profesorul Gh. Buzatu ne-a părăsit. Pentru cei apropiaţi au fost doi ani care au trecut greu, lipsiţi de prezenţa, ajutorul, munca şi autoritatea Profesorului, de bunătatea, de îngăduinţa, dar şi de fermitatea celui care ştia. În tot acest timp am căutat să ne adunăm, să încercăm să menţinem, pe cât posibil, un anume nivel al investigării fenomenului istoric, aşa cum am fost obişnuiţi, să nu facem rabat la calitatea cercetării, să nu neglijăm rostirea documentului. În anii ce au trecut mulţi colegi şi prieteni ai Profesorului ne-au fost aproape. Au scris studii şi lucrări importante onorându-i astfel memoria. Tuturor le mulţumim pentru cele scrise, pentru documentele tipărite şi pentru ideile comunicate. Gh. Buzatu se uita totdeauna spre viitor, el scria cu speranţă pentru acel timp necunoscut lui în care neamul nostru îşi va găsi împlinirea. Pentru acea împlinire fiecare contribuţie a noastră este o cărămidă pentru edificiul nemuririi româneşti. Invităm pe colegii, prietenii, doctorii şi foştii studenţi să scrie un studiu ce va fi cuprins într-un nou volum care va fi publicat, spre sfârşit de an, în amintirea Profesorului. Tot spre viitor a privit şi familia lui Gh. Buzatu, care, în anul ce a trecut, s-a nevoit a ridica o cruce pentru cei ce se vor întreba unde odihneşte istoricul Gh. Buzatu. Acolo! Sub o piatră de granit împodobită cu tricolor.
Slujba de pomenire şi sfinţirea monumentului a avut loc sâmbătă, 23 mai 2015, ora 10,30. Aşteptăm să ni se alăture toţi cei care l-au iubit şi apreciat. Suntem convinşi că sufletul lui Gh. Buzatu va primi toate gândurile bune ce se vor îndrepta spre memoria lui de oriunde din lume.
Stela Cheptea
*
Profesorul meu
De ce mă uit atâta de adânc la voi,
De ce „Nu-nvie morții – E-n zadar copile”?
Stau file goale în academii ostile
Râvnesc să vină vremea de apoi!
Știința voastră stă în apostile
Gunoaie reci și cu pretenții,
Ci nu m-am ocupat de voi
Gunoiului să-i dau dejecții!
Dar pentru mine vine dimineață,
Nu stă sonetul meu la poarta Romei
Și nici n-am învățat ca să cerșesc!
Rămân desculț
Chiar dacă-mi rupeți hatul
Rămân cu Gheorghe a lui Buzatu!
Viorel Cucu
*
Lacrimi din Ceruri pentru Profesorul Gheorghe Buzatu de ZiaristiOnlineTV
Sursa: Ziaristi Online
Pingback: Săpânța – Veșnicia are culoare albastră. Țara Făgărașului – Cu brațele întinse spre cer, în rugăciune mută. FOTO-REPORTAJE de Cristina Nichituş Roncea | VA RUGAM SA NE SCUZATI, NU PRODUCEM CAT FURATI!