PERSOANELE CARE NU DORESC CARDUL ELECTRONIC DE SĂNĂTATE AU CA ALTERNATIVĂ ADEVERINȚA DE ASIGURAT DACĂ DEPUN O DECLARAȚIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE LA CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

ADEVERINȚA DE ASIGURAT SE ELIBEREAZĂ ÎN BAZA UNEI CERERI LA CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

PERSOANELE POT EXPEDIA DECLARAȚIA PE PROPRIA RĂSPUNDERE ȘI CEREREA DE ELIBERARE A ADEVERINȚEI PRIN POȘTĂ

RECOMANDĂM CA DECLARAȚIA SĂ FIE FĂCUTĂ PÂNĂ PE 1 MAI 2015

SE POATE SOLICITA ELIBERAREA ȘI EXPEDIEREA  ADEVERINȚEI  DE ASIGURAT PRIN POȘTĂ DACĂ SE ANEXEAZĂ LA CERERE UN PLIC TIMBRAT AUTOADRESAT

În conştiinţa tuturor este bine înrădăcinat faptul că societatea umană este structurată ca o piramidă şi că doar câţiva, puţini, aflaţi în vârf pun condiţiile şi dictează pentru majoritatea de dedesubt. Această idee conduce la o stare de pasivitate a acestora din urmă şi de acceptare a oricărui lucru impus de către cei situaţi la vârf, indiferent de substanţa bună sau mai puţin bună a directivelor. Totuşi, spun sociologii, dacă doar 4- 5% din populaţia totală devine conştientă de un pericol sau de o situatie critică şi ia atitudine, intreagă populaţie va deveni conştientă. Astfel, acţiunea unei mici părţi a piramidei poate schimba ceea ce vârful doreşte să impună, dacă doar 5% din populaţie trece linia şi spune: “Acest lucru e greşit!”.  Dacă 5% atenţionează asupra unei situaţii riscante, există şanse ca atitudinea acestui mic procent să dea naştere unei mişcări sociale. Iată, cca 5% din populaţia României, adică cca 1.000.000 de persoane, la îndemnul Părintelui Justin Pârvu, a luat atitudine în privinţa actelor electronice de identitate şi a cardului electronic de sănătate, începând cu februarie 2009. Va deveni întreaga populaţie conştientă de riscuri? Nu ştim, dar ceea ce ştim e că atitudinea lor, a celor 5% care au ieşit din starea pasivă, a dus la obţinerea unei alternative neelectronice, lipsite de riscuri, acceptabile pentru conştiinţa şi credinţa lor, a familiilor lor, a comunităţilor lor şi a neamului lor, alternativă la care oricine poate apela acum şi în viitor.

Deoarece am fost contactaţi de numeroase persoane care ne-au solicitat informaţii despre situaţia actuală legală a celor care au refuzat sau doresc să refuze cardul naţional electronic de sănătate, vă oferim un articol de informare, cu explicaţii detaliate în acest sens.

Până în ianuarie 2015, legea cadru a sănătăţii 95/2006 prevedea că, odată finalizată distribuirea cardului electronic de sănătate, începând cu o dată care urma să fie stabilită de guvern, prezentarea la medic şi, în general accesarea oricărui serviciu medical, să fie condiţionată de prezentarea obligatorie a cardului .

S-a constatat, după finalizarea etapei de distribuire a cardurilor, că un procent important de asiguraţi, din diverse motive, nu a intrat în posesia acestora (după unele informaţii, ar fi vorba de cca 1.000.000 de persoane[1] , adică cca 5% din populaţia României!). Oficial, s-a afirmat iniţial că rata mare a nedistribuirii s-a datorat deceselor, schimbărilor de domiciliu sau faptului că posesorii cardurilor sunt plecaţi din ţară. Ulterior, ca urmare a atitudinii ferme şi active a societăţii civile, motivul real al majorităţii retururilor cardurilor a început să transpară în mass- media. Acesta era refuzul din motive de libertate de conştiinţă sau religios.

Cu toate acestea, procesul legislativ, aşa cum era proiectat, în sensul neoferirii unei alternative acceptabile pentru conştiinţa românilor care refuzau un act electronic, părea să se deruleze fără impedimente din partea factorilor decizionali. Astfel, la începutul lunii ianuarie 2015 a fost postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii proiectul unei hotărâri de guvern[2]  prin care se stabileau:

• soluţii pentru continuarea distribuirii cardurilor rămase nedistribuite

şi

• data de 1.02.2015 ca fiind data  de la care cardul ar fi devenit  obligatoriu pentru toţi cetăţenii români, indiferent de opţiunea lor.

Cu alte cuvinte, cei care refuzau cardul de sănătate, deşi rămîneau plătitori la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, ajungeau în situaţia aberantă şi injustă de a nu mai avea acces la servicii medicale gratuite.

Ca urmare a solicitării venite din partea societăţii civile, ca acest proiect de Hotărîre de Guvern mai sus menţionat, să fie supus dezbaterii publice conform legislaţiei[3] , şi mai ales datorită participării la dezbatere[4]  a unui număr mare de cetăţeni români cu nivel ridicat al conştiinţei şi al simţului civic, dar şi datorită acţiunilor derulate de Colegiul Medicilor din România şi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române[5]  s-a obţinut includerea în proiectul[6]  de HG(şi ulterior şi în forma adoptată  a HG[7]) a acceptării  adeverinţei de asigurat ca alternativă pentru dovedirea calităţii de asigurat în cazul celor care refuză cardul electronic din motive de conştiinţă sau religios.

Astfel, HG nr 49/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 86 din 2 februarie 2015 prevede că după data de 1 mai 2015 persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional, vor face “dovada calităţii de asigurat pe baza adeverinţei de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă. Adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni se eliberează asiguratului pe baza unei cereri adresate casei de asigurări de sănătate la care acesta este luat în evidenţă. Cererea, pentru prima solicitare de eliberare a adeverinţei, va fi însoţită de declaraţia pe propria răspundere privind refuzul cardului, precum şi de cardul naţional, în situaţia în care acesta a fost distribuit”.

În paralel  cu proiectul de HG menţionat, pe data de 26.01.2015, a fost postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii proiectul unei ordonanţe de guvern[8]  prin care se aduceau diverse modificări legii 95/2006 a sănătăţii( lege la care se raportează toate actele legislative cu referire la acest domeniu) dintre care doar o singură precizare, nesemnificativă, privea şi cardul naţional de sănătate. Menţionăm că o lege poate fi modificată doar prin emiterea unei Ordonanţe de Guvern în acest sens şi iată, momentul ar fi fost extrem de oportun.

Am considerat că ar fi fost necesară introducerea şi în legea cadru a sănătăţii ( Legea nr. 95/2006) a unei precizări cu privire la oferirea  de alternativă persoanelor care nu doresc card electronic, deoarece:

• o lege este superioară în efectele sale oricărei hotărâri de guvern
• prin includerea acestei prevederi şi în legea sănătăţii, varianta alternativă a folosirii adeverinţei de asigurat ar fi fost recunoscută în întregul context legislativ.
• această modificare ar fi fost obligatorie pentru anularea conflictului legislativ.

ApLR împreună cu alte 46 de ONG-uri, dar şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile au înaintat  propuneri în acest sens Ministerului Sănătăţii.

Astfel se adoptă Ordonanța de Guvern nr 11/2015[9],  publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 84 din 30 ianuarie 2015 , ordonanţă prin care se introduc modificări şi în legea 95/2006 în sensul mai sus precizat. Concret, la articolele 211, 319, 330, 336  se include prevederi legate și de adeverinţa de asigurat ca alternativă la cardul electronic de sănătate, ambele având din acel moment drepturi egale în întreg contextul legislativ.

Mai există încă neconcordanţe legislative care necesită armonizare, dar sperăm că se vor rezolva pe parcurs. Astfel, Ordinul Preşedintelui CNAS nr. 581/2014 ( care detaliază regimul adeverinţei de asigurat) trebuie  pus în acord cu normele de aplicare ale cardului naţional electronic de sănătate ( HG nr. 900/2012 cu modificările şi completările ulterioare).

Toate detaliile care privesc adeverinţa de asigurat: cum se eliberează, cui i se eliberează şi termenul de valabilitate se regăsesc în acest Ordin al Preşedintelui CNAS nr. 581/2014  care a abrogat Ordinul Preşedintelui CNAS NR. 617/2007.

Termenele de valabilitate pentru adeverinţa de asigurat în ordinul abrogat  617/2007 erau, după caz:

• 1 an şcolar până la 18 ani pentru minori, -1 an universitar  până la 26 ani pentru studenţi foşti minori instituţionalizaţi, -1 an şcolar pentru studenţi şi pentru persoane care nu au nici un fel de venituri cum ar fi : foşti deţinuţi politici, persoane cu handicap, femei însărcinate, asistaţii social, monahi etc ,
• 3 luni pentru co asiguraţi etc,
• 6 luni pentru şomeri şi asimilaţi,
• 2 ani pentru părinţi în concediu de creştere a copilului, pensionari etc.

În actualul ordin 581/2014 , care nu a fost abrogat, termenele de valabilitate pentru adeverinţa de asigurat sunt:

• 1 an şcolar/universitar pentru persoane până la 18 ani şi respectiv 26 ani
• 3 luni pentru coasiguraţi, bolnavi cronici dintr-o anumită categorie, femei însărcinate/lăuze, salariaţi, persoane cu venituri indepedente, străini,
• pentru părinţii în concediu de creştere a copilului, şomeri, asistaţi social, pensionari, monahi etc atât timp cât sunt în această categorie.

În prezent, acest ordin este, însă, implicit, modificat de normele de aplicare din hotărârea de guvern despre care am vorbit, în care se prevede un termen general de valabilitate de 3 luni în toate cazurile în care asiguratului i s-a emis card de sănătate .

Dacă asiguratului nu i s-a emis card de sănătate (minor sub 18 ani), i se aplică termenul de valabilitate din ordin.

Dacă nu s-au emis carduri unor persoane care nu obţin nici un fel de venit, însă sunt incluşi în categoriile de mai sus (ex. un monah care nu este pensionar), atunci beneficiază de termenele de valabilitate din ordin. Este posibil ca o astfel de persoană pe care legea o apreciază ca fiind asigurată să nu fie identificată ca atare în baza de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Nu cunoaştem cu exactitate dacă astfel de situaţii există.

Termenul de valabilitate al adeverinţei, de 3 luni, nu considerăm că ar constitui o problema în sine, mai ales că şi anterior era diferenţiat pe categorii de asiguraţi. Chiar dacă era posibilă anterior acordarea serviciilor medicale pe baza cuponului de pensie de exemplu,  prevederile legale obligau asiguratul să prezinte o adeverinţă de asigurat. Faptul că medicii nu solicitau neapărat şi adeverinţa pe lângă cuponul de pensie, nu ne îndreptăţeşte să spunem că reglementarea actuală este mult mai dezavantajoasă.

   Raţiunea acordării adeverinţei pe termen limitat de 3 luni stă în faptul că legislaţia prevede că dacă există restante la FNUASS pe perioade mai mari de 3 luni, asiguratul nu mai beneficiază de servicii gratuite medicale(deşi nu îşi pierde calitatea  de asigurat). Trebuie precizat că acest fapt se aplică şi în cazul cardului electronic, prevederea legală  fiind aceeaşi. Termenul de valabilitate al cardului, de 5 ani, are cu totul alt sens, nu se referă la calitatea de asigurat şi nici la calitatea de beneficiar al serviciilor medicale gratuite, ci foarte probabil la documentul fizic în sine(termenul de funcţionare al dispozitivului electronic, date de ordin tehnic cu privire la securitate, îmbunătățirea  memoriei de stocare etc) .

Ca o paranteză, remarcăm încă o dată faptul că utilizarea cardului electronic relevă astfel adevăratele sale dimensiuni. El nu este important pentru a arăta calitatea de asigurat (care poate fi certificată şi prin eliberarea de adeverinţă sau simplă tastare a CNP-ului în SIUI), nici nu constituie un document în care să se precizeze dacă asiguratul este plătitor corect sau nu la FNUASS. Singura raţiune pentru care pare să fi fost introdus ar fi supravegherea! Supravegherea furnizorilor de servicii medicale pe de o parte şi pe de altă parte supravegherea tuturor cetăţenilor asiguraţi, monitorizându-se o parte importantă a vieţii lor private (ce suferinţe au, când şi unde se află la un moment dat, ce tratamente urmează, dacă ar putea deveni un posibil donator de organe etc)

 În concluzie, pentru a beneficia de alternativa obţinută legal, asiguratul care a refuzat sau refuză sau va refuza cardul electronic de sănătate trebuie:

1.- să completeze o declaraţie în care să arate că refuză cardul electronic de sănătate şi să îl returneze casei de asigurări judeţene dacă a intrat în posesia lui (dacă nu a intrat în posesia lui, să arate din ce cauză nu îl poate returna);(“Subsemnatul/a ( nume, prenume), CNP…, adresa…, declar că refuz  în mod expres, din motive religioase şi/sau de conştiinţă, primirea cardului naţional electronic de sănătate şi iniţializarea dosarului electronic de sănătate. Arăt că returnez cardul naţional de sănătate/sunt în imposibilitate de a returna cardul naţional de sănătate întrucât nu am intrat niciodată în posesia lui/nu mi-a fost distribuit/ l-am returnat anterior .Solicit în baza HG nr. 49/2015 care modifică HG 900/2012 si în baza OG nr.11/2015 eliberarea unei adeverinţe medicale care să ateste calitatea de asigurat”)

2.- preferabil până la data de 1 mai 2015 să depună sau să expedieze prin poştă la Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană declaraţia pe propria răspundere (se poate şi ulterior, odată cu prima solicitare de eliberare a adeverinţei).

Dacă nu depune această declaraţie, asiguratul nu va beneficia de alternativă şi va fi în situaţia de a beneficia de servicii medicale numai dacă prezintă cardul.

Persoana care a refuzat cardul de sănătate are dreptul să solicite eliberarea de adeverinţe pe întreaga durată de valabilitate a cardului, timp de 5 ani de la data emiterii.

Trebuie precizat faptul că în art. 12 alineatul 4 din ordinul actual se prevede că persoanele pot face cererea de eliberare a adeverinţei prin poştă. Este bine să fie expediată cererea de eliberare a adeverinţei împreună cu un plic gol autoadresat şi timbrat în care Casa de Asigurări de Sănătate să  expedieze adeverinţa la domiciliul solicitantului.

Dacă mai aveţi nelămuriri, vă rugăm să ne contactaţi!

Asociatia pentru Libertatea Românilor

via Ziaristi Online

Descarcati pliant de informare- Aveti adeverinta ca alternativa legala la cardul de sanatate!