Revista 22 a fost primul săptămânal apărut după evenimentele din decembrie 1989, iar numele vine, chipurile, de la “codul lui Noica” (dar pe invers, ca se citeşte la fel).
Grupul de Dialog Social, organizaţia care editează revista, a scos primul număr pe 20 ianuarie 1990, cu un interviu cu Silviu Brucan de doua pagini. Primul preşedinte al GDS a fost şi preşedinte simultan al Fundaţiei Soros: Alin Teodorescu, dovedit ulterior şi turnător al Securitătii. Alţi membri şi fondatori: turnătorii Securităţii Calin Anastasiu şi Smaranda Enache, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu sau Monica Macovei dar şi fiica şi nepotul lui Leonte Răutu pe lângă alţi tovarăşi “de bine”.
Iată că „intelectualii” rasaţi de pe Calea Victoriei primesc o lovitură neaşteptată chiar din partea unuia dintre ei, scrie ActiveNews. Într-o carte-interviu apărută anul trecut – Tranziția. Primii 25 de ani, scrisă în colaborare cu jurnalistul Vartan Arachelian, Alina Mungiu-Pippidi face o dezvăluire de senzaţie.
Este vorba despre o relatare care aruncă o lumină aparte asupra activității unor intelectuali ai vremii de la începutul anilor ’90, grupați în jurul Revistei 22, mulți dintre ei formatori de opinie binecunoscuți și în acest moment. Cel care a descoperit informaţia este Bogdan Tiberiu Iacob de la site-ul inpolitics.ro. Alina Tatiana Mungiu se afla la Iaşi, când a fost sunată de către Stelian Tănase, redactor-șef săptămânalui intelectual 22 (n.r. Stelian Tănase este acum director general al TVR), cu invitația de a se alătura colectivului de la București. Iată cum relatează doamna Mungiu evenimentele:
„Dar nu m-am grăbit să mă mut”, povestește politologul de azi. „Nu aveam unde să stau în București. Le-am pus condiția să-mi ofere o casă. Și acest lucru s-a întâmplat, într-un fel destul de neortodox. Din câte îmi amintesc, Tănase și cu Sorin Roșca Stănescu l-au prins noaptea pe primarul provizoriu (în 1990, Bucureștiul a avut doi primari numiți, nu aleși, în persoana lui Dan Predescu și a lui Ștefan Ciurel n.r.), care era dubios rău, într-un loc în care nu avea ce căuta și cu niște securiști – nu mă întrebați ce căutau ei acolo…Amândoi voiau să aducă ziariști din țară la București și l-au prins la înghesuială și i-au zis: ”Ne trebuie nu știu câte case!”. Și el a livrat casele. Și mă trezesc că mă sună Stelian Tănase și îmi spune: ”Am căpătat casă!. Vino!”. Așa m-am mutat…” spune Mungiu, acum în vârstă de 50 de ani. Casa primită era situată „deasupra Conservatorului, lângă Cișmigiu”, continuă Alina Mungiu, adică în zona zero a Bucureştiului.
Tot în cartea de mai sus, Alina Mungiu mai face un autodenunţ. Ea povesteşte cum a făcut trafic de influenţă pentru a-şi băga fratele la facultate. Este vorba de regizorul Cristian Mungiu, care i-a mers pe urme prin “operele” sale anticreştine.
„Cariera și-a făcut-o el singur. Dar, în această societate închisă, oricât talent ai avea, trebuie ca cineva să-și facă legătura, conexiunea. Și frate-meu a avut această legătură grație carierei explozive de jurnalist pe care am făcut-o în București, după ’90, adică eu am avut cui să dau acel telefon care i-a deschis drumul spre Academia de Teatru și Film, restul fiind făcut de talentul lui, telefon pe care nu avusese cine să-l dea pentru mine, cu cîțiva ani înainte”, mai spune “anticorupta” Alina Mungiu, angajata a coruptului mogulul penal Dan Adamescu.
În ce priveşte “cariera” lui, Cristian Mungiu este acuzat de plagiat în serie de regizorul Ioan Cărmăzan şi de scenaristul Dan Mihu.
Sursa: Active News via Ziaristi Online
