Războiul din 1919 între români și unguri terminat cu zdrobirea armatei bolșevice maghiare și înlăturarea pericolului bolșevic în centrul Europei pentru următorii 25 de ani reprezintă o mare realizare militară românească pentru care întreaga Europă și lumea civilizată ar trebui să ne fie recunoscători. Cu atât mai mult cu cât victoria categorică, încununată cu ocuparea capitalei inamice, Budapesta, la 4 august 1919, a fost realizată de armata română singură, fără participarea aliaților, care de multe ori în decursul acestei campanii ne-au fost mai puțin favorabili. Nu numai din cauza unor interese de moment și calcule meschine, dar și prin prisma prestigiului, Budapesta fiind singura capitală inamică cucerită de o reprezentantă a Antantei, în schimb Puterile Centrale cuceriseră în război trei capitale aliate: Bruxelles, Belgrad și București. O revanșă istorică de prim rang, o impunere pe calea armelor a hotărârii de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, și nu în ultimul rând, o tranșare categorică a disputei milenare care i-a opus pe români și unguri. După cum sublinia istoricul Constantin Kirițescu: O dispută veche de secole se rezolvă numai cu sabia! Românii au tranșat diferendul cu sabia, dar pe timpul ocupației s-au arătat demni și îndurători cu populația. Au pus doar simbolic o opincă a plugarului român în vârful Parlamentului de la Budapesta, spre atenționare și aducere aminte.
O astfel de realizare militară și politică de prim rang ar fi trebuit și ar trebui cunoscută, făcută publică și amintită mereu, orice popor din lumea asta ar fi mândru de o astfel de realizare. Și totuși, majoritatea românilor habar nu are de acest război, nu se publică nimic în presă, nu se realizează emisiuni și documentare TV pe această temă. De aceea, tema principală a numărului 2 al revistei de istorie militară românească și internațională Tactica și Strategia este chiar despre acest război, în cele mai mici amănunte ale sale. Un război necunoscut, uitat de cărţile de istorie, ignorat cu desăvârşire din motive ideologice în perioada comunistă dintre 1945 – 1989 şi prea puţin adus în discuţie în perioada postdecembristă, nu ştim de ce, război petrecut acum 95 de ani, o cifră rotundă, cam ignorată în publicaţiile româneşti, preocupate mai mult de comemorarea a 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial. Vorbim în acest număr al revistei şi de gărzile naţionale, de aportul românilor în pacificarea Vienei şi crearea statului cehoslovac în 1918, merite recunoscute la acea vreme, dar uitate astăzi.
În 1919 a fost un război adevărat, în toată regula, un război pe viaţă şi pe moarte, cu zeci de mii de combatanţi de ambele părţi, cu atacuri, contraatacuri, bătălii grele, cu participarea tuturor forţelor, infanterie, cavalerie, artilerie, aviaţie, trenuri blindate, un război nu mai prejos ca şi confruntările precedente din primul război mondial. Acest război, desfăşurat pe un câmp de luptă de sute de kilometri, încheiat cu ocuparea Budapestei la 4 august 1919, pentru români a reprezentat o premieră, primul război în epoca modernă în care ne-am luptat fără coaliţie (eram într-o coaliţie, Antanta, dar care nu a participat la război). Mai mult, dacă considerăm acest război ca şi o continuare a primului război mondial, Budapesta a fost singura capitală inamică ocupată de Antanta, respectiv de armata română, în contrapartidă cu cele trei capitale aliate ocupate de Puterile Centrale în decursul războiului: Bruxelles, Belgrad şi Bucureşti. Cu atât mai important apare aportul românilor, care reuşesc să stingă focarul bolşevic din centrul Europei, din Ungaria, în acelaşi timp menţinând, alături de polonezi, graniţa Europei civilizate împotriva bolşevismului pentru încă 25 de ani. O reuşită plătită cu sânge românesc, prea puţin cunoscută şi uitată chiar de către români.
La acea vreme opinia publică și politicienii europeni, în marea lor majoritate, aclamau și aduceau mulțumiri serviciului făcut de România lumii întregi, astăzi cu toții au uitat, și e normal să o facă, dacă nici noi nu mai știm nimic. Iată ce spunea deputatul francez Paul Doumer în 1919:
Franţa şi România şi-au pus armatele în serviciul unui interes general. Ambele popoare latine poartă cu fală drapelul civilizaţiei. Intrarea românilor în Budapesta, pierderile pe care armata noastră le-a încercat în Ungaria, ce sunt ele decât jertfe voluntare aduse triumfului libertăţii popoarelor şi îngenuncherii barbariei ameninţătoare? Bolşevismul răpus, graţie României, este un serviciu ce nu se va uita niciodată, pe care mica reprezentantă a latinităţii în Orient l-a adus întregii omeniri. Dar campania antibolşevică din Rusia, dusă în comun cu marii noştri aliaţi?
Serviciu care nu se va uita niciodată? Noi l-am uitat deja, și încă nu au trecut o sută de ani de atunci. De aceea Tactica și Strategia vi-l reamintește dedicând jumătate din cele o sută de pagini color eroilor români care au îndeplinit un vis milenar, realizarea României Mari. Sunt multe hărți, imagini în premieră, biografii ale combatanților, descrieri ale luptelor și faptelor de arme și multe altele. Vorbim și de modul în care românii au controlat Viena și Praga în vremurile de anarhie ale sfârșitului de an 1918, când capitala austriacă era pradă haosului, despre organizarea gărzilor naționale române și confruntările militare avute cu grupările maghiare și trupele regulate maghiare, despre masacre și atrocități în Transilvania, dar și despre luptele cu bolșevicii ruși de la est, pe Nistru, moartea generalului Poetaș, bătăliile de la Hotin și Atachi. Situația strategică a României din 1919 părea fără ieșire, luptând pe două fronturi divergente, la est și la vest, dar și cu nordul nesigur cuprins de anarhie. În aceste condiții trupele române ocupă Pocuția și nordul Maramureșului pentru a face legătura cu polonezii și cehoslovacii. Găsiți imagini unice cu românii în Pocuția, la Colomeea și în alte locuri. Sunt descrise pe larg cele două operații, ofensiva din 16 aprilie 1919, dar și perioada de expectativă pe Tisa, atacul bolșevic din 20 iulie și contraatacul român, trecerea Tisei și ocuparea Budapestei, dar și perioada de ocupație, inclusiv problema despăgubirilor și rechizițiilor din teritoriile ocupate.
Alte teme abordate în revistă, după cum se vede în cuprinsul alăturat:
Războiul Multicentric (Multicentric Warfare), sau Războiul Bazat pe Rețea, explicat pe înțelesul tuturor, în așa fel încât oricare cititor să fie familiarizat cu ceea ce înseamnă războiul modern, mai ales acum, în această circumstanță geopolitică complicată.
Războiul de șase zile, incredibila victorie a Israelului împotriva coaliției arabe și unele secrete din spatele ei.
Bătălia de la Poltava (1709), care a schimbat echilibrul de putere în nordul Europei, dar și povestea unui colonel român participant la această bătălie.
Tudor Greceanu, un as în temnițele comuniste, incredibila poveste a pilotului român de vânătoare cu 42 de victorii, luptător pe frontul de est și de vest, scăpat din încercuirea de la Stalingrad, închis în temnițele comuniste după război, evadat de la închisoarea din Aiud, condamnat la moarte, i se schimbă pedeapsa în închisoare pe viață practic în drum spre plutonul de execuție, decedat în 1994 într-o garsonieră modestă în București, cu ambele picioare amputate.
Alte rubrici interesante: Martorul istoriei, povestea lui Miron Iustin, copil de trupă pe Frontul de Vest, amintirile lui de la Oarba de Mureș, din Ungaria și Cehoslovacia, cu fotografiile sale de atunci și acolo. Terra Dacica Aeterna, trupa de renactori de la Cluj cu filiale în țară care refac și rememorează atmosfera și povestea lumii antice a dacilor și romanilor. Pe urmele Vânătorilor de Munte români în Caucaz, omagiul a patru alpiniști români în Caucaz, adus Vânătorilor de Munte români, temă centrală a numărului 1 din Tactica și Strategia. Și multe altele, de exemplu: Arme și Muniții, povestea archebuzei și armelor de foc portative, Drone, Cărți și filme pe tematică.
Tactica și Strategia este o publicație trimestrială ce aduce în primplan istoria luptelor și conflictelor românilor dar și cele de pe plan mondial, care încearcă să aducă în faţa cititorului român multe aspecte mai puţin cunoscute, analize pertinente, pe înţelesul tuturor, ale bătăliilor şi războaielor din istoria noastră, dar şi din istoria lumii, pentru a învăţa din trecut şi a fi pregătiţi pentru viitor. E suficient să ne uităm în jur, toate popoarele îşi studiază istoria, dar şi istoria militară, atât a lor, cât şi a lumii întregi, este o muncă şi o dovadă că alţii sunt interesaţi. Dar noi? Şi noi suntem interesaţi, dar încă nu avem suficiente mijloace de informare asupra părţii care ne interesează în primul rând, istoria noastră militară. Acest gol dorim să-l umplem prin această revistă, în care veţi găsi mari bătălii din istoria noastră analizate în amănunt, date despre gânditorii noştri militari, despre mari generali sau comandanţi de oşti, despre arme fabricate în România, precum şi aspecte geopolitice actuale, de spionaj sau colaterale. Istoria militară universală este şi ea bine reprezentată, cu aspecte şi influenţe asupra evenimentelor istorice majore, inclusiv asupra istoriei noastre naţionale.
100 de pagini full color la prețul de 26 lei, poate fi găsită în rețeaua Inmedio, chioșcurile roșii din Malluri, Auchan sau Kaufland, dar și în alte rețele de distribuție presă, dar și în rețele de librării a și Cărturești sau Librăria Eminescu din centrul Bucureștiului.
Sursa: Cristian Negrea via Ziaristi Online
Mai jos, un clip de prezentare pentru Nr 1 al revistei, dedicat vânătorilor de munte:
