Jurnalistul George Lixandru in greva foamei si “micutul” Cristinel Bigiu

De la buricul Buzăului, la jegul buricului

E Buzăul, judeţul meu de bîgiuială, judeţul meu de comani deputaţi, judeţul mocanilor senatori… “Acum ori niciodată” e momentul să înlocuim mândria noastră de imn local “Cât e Siriul de mare” cu “Dă, mamă, cu biciu-n mine!”.

Cristinel Bâgiu fu arestat. E cert. L-am văzut fotografiat cu cătuşe la mâini. Sâmbată sau duminică, nu mai știu exact. Ca să nu greşim, să ne ierte domnu’ Pruteanu, să zicem că a fost arestat în week-end. În comunicatul Direcției Naționale Anticorupţie scrie că “DNA a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile a inculpatului Bîgiu Cristinel, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”. Când? La data de 6 decembrie! Deci, pe 6 s-a pus în mişcare o priponire. Dar unde a fost prins, surprins nu mai contează, Cristinel! Aflăm din ziare: acasă, pe o stradă din Buzău. Poate Strada Şpăgii, la parter, mai aştept restul până la 50 de mii de euro şi mai sper! În comunicatul DNA se spune că Cristinel a primit o parte din suma pretinsă de 50 de mii de euro, infracţiunea flagrantă fiind constatată de către procurori. Așadar, ghinionul lui Cristinel, de neșansă, nu stă nici în alinierea planetelor, nici în subordonarea sa premierului Poantă, ci în faptul, de-acum devenit istoric, de a se fi născut hoț. Nici n-ar fi avut altă șansă atâta timp cât la baza apariției lui ca politician pe scena Buzăului este împerecherea nepotrivită dintre Dobrică și Boșcodeală, nu împotriva naturii, ci împotriva însăși ideii de împerechere, dintre un ospătar şi un porc, veniți la județ ca la furat, iar poate că cei doi având aceeași mamă, “sfânta furăciune”, vor înțelege mai repede decât credem că nu prea mai sunt multe de furat, chiar dacă ceva-ceva mai e totuși – dar, mai ales, vor da piept în piept cu inevitabilul: falimentul Buzăului și băieții de la DNA.

Altfel, Buzăul este acelaşi judeţ. De fiecare dată altul. Când e un judeţ al bășcăliei, când este unul solemn, de la vârful baionetei până-n străfundul sufletului, de la vipușca militarului până-n fundul cazanului cu fasole. Acelaşi, dar de fiecare dată altul. Un judeţ în care interesul local face obiectul trocului politic, iar bogățiile sunt lăsate pradă traficului de influenţă. E Buzăul, judeţul meu de bîgiuială, judeţul meu de comani deputaţi, judeţul mocanilor senatori… “Acum ori niciodată” e momentul să înlocuim mândria noastră de imn local “Cât e Siriul de mare” cu “Dă, mamă, cu biciu-n mine!”. “Acum ori niciodată” e momentul să înlocuim acordurile grave, de trombon şi de tobă, cu acordurile sprintene de acordeon, vioaie de țambal, cu acordurile de jale ale viorii. Știu, ne-am dorit dintotdeauna să înlocuim bășcălia cu meditația, goarna cu saxofonul, ciorba de burtă cu crema de legume, mititeii cu chateaux-briand-ul, pomana cu picnicul… dar n-am reușit. Şi atunci, nu ne rămâne altceva de făcut decât să recunoaștem cine suntem. Iar dacă o să fim sinceri cu noi înșine, o să aflăm nu numai că nu suntem buricul Buzăului, ci nici măcar jegul adunat de-a lungul mandatelor în jurul buricului!

Sursa: Gazeta lu’ Buzoianu via Ziaristi Online

Alte detalii: Comunicatul DNA

ActiveNews: Preşedintele CJ Buzău, REŢINUT pentru LUARE de MITĂ

Gazeta Buzoiană: Florin Colgiu, finul președintelui Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu

Directorul prin care banii din proiecte se întorceau la Bîgiu este Dragoș Cojocea